Știri
Știri din categoria Energie verde
Moldova a atins o capacitate instalată de peste 1 GW de energie regenerabilă, cu o creștere semnificativă în ultimul an, informează PiataAuto.md. Această realizare marchează o etapă importantă pentru sectorul energetic al țării, având în vedere că, în 2025, capacitatea totală instalată era de aproximativ 580 MW.
În contextul crizei energetice din 2025 și al implementării primelor licitații mari cu contracte de achiziție la preț garantat, Moldova a reușit să crească rapid capacitatea sa de energie regenerabilă. La sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată ajunsese la 981 MW, iar în primele trei luni ale anului 2026, s-au adăugat încă 42,44 MW, depășind astfel pragul de 1 GW.
Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai mare parte a capacității de energie regenerabilă din Moldova, însumând 747 MW, adică 73% din total. Turbinele eoliene contribuie cu 252,52 MW, reprezentând 25% din capacitate. Alte surse, precum hidrocentralele și producția de biogaz, au o contribuție mai mică.
Într-o zi însorită, cum a fost sâmbăta menționată în raport, panourile fotovoltaice au generat 124,1 MW, aproape jumătate din consumul intern al țării la acea oră. Turbinele eoliene și hidrocentralele au adăugat 32,6 MW și, respectiv, 23,2 MW, iar biogazul a contribuit cu 1,6 MW. Astfel, energia regenerabilă a acoperit 70,7% din consumul total de 256,7 MW la ora 12:00.
Datorită supraproducției de energie regenerabilă, Moldova a exportat aproximativ 130 MW către Ucraina. De asemenea, România a contribuit cu 405 MW, care au fost, de asemenea, exportați către Ucraina, totalizând peste 500 MW de exporturi.
Un aspect important al pieței energetice din Moldova este că o mare parte a capacității regenerabile, 570,5 MW, provine din investiții private fără prețuri minime garantate, ceea ce demonstrează viabilitatea economică a sectorului.
În ultimul an, Moldova a început să activeze și primele centrale de stocare a energiei pe bază de baterii, un pas esențial pentru integrarea și mai multor capacități regenerabile în sistemul energetic. Aceste soluții vor permite utilizarea energiei regenerabile stocate în perioadele de supraproducție, contribuind la stabilitatea rețelei în orele de consum maxim.
Această evoluție semnificativă subliniază angajamentul Moldovei de a-și dezvolta sectorul de energie regenerabilă și de a contribui la tranziția energetică globală.
Recomandate
Frații Pavăl investesc 27 milioane euro în energie regenerabilă și pregătesc extinderea proiectelor fotovoltaice. Potrivit Profit.ro , grupul Pavăl Holding, care controlează retailerul Dedeman, tratează producția de energie verde ca pe o nouă direcție strategică de dezvoltare și analizează extinderea investițiilor în acest domeniu. Proiectele sunt realizate în principal prin compania Grunman Energy , parte a holdingului. În ultimii ani, grupul a instalat centrale fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și depozitelor logistice Dedeman, în colaborare cu compania Simtel Team. În prezent, rețeaua Dedeman include 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice , cu o capacitate totală de aproximativ 40 MWp . Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office din Cluj-Napoca , aflată în portofoliul grupului. Un alt proiect important este dezvoltarea unei centrale fotovoltaice la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon , investiție estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Reprezentanții Pavăl Holding spun că proiectele sunt implementate etapizat, în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecărei locații. Pe termen mediu, compania Grunman Energy își propune să depășească 400 MW capacitate instalată , iar planurile includ nu doar energie solară, ci și dezvoltarea unor parcuri eoliene și microhidrocentrale . Investițiile în energie fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a capitalului generat de Dedeman . Frații Adrian și Dragoș Pavăl au direcționat deja aproximativ un miliard de euro către sectorul imobiliar , prin achiziția unor mari proiecte de birouri din București și Cluj-Napoca, precum The Bridge, The Office, U Center sau Dacia One. Astfel, Pavăl Holding a devenit al doilea cel mai mare proprietar de spații de birouri din România, cu circa 350.000 de metri pătrați închiriabili . În paralel, grupul a investit în numeroase domenii, de la energie și industrie până la agricultură, sănătate, tehnologie și fonduri de investiții, continuând să reinvestească profiturile obținute din activitatea Dedeman. [...]
Auchan Renewable Energy a extins rețeaua la 40 de locații pentru care furnizează energie, iar aproximativ 60% din cantitatea livrată provine din surse regenerabile, potrivit Profit.ro . Extinderea vizează alimentarea cu energie a unui număr mai mare de puncte de consum din rețeaua companiei, în contextul în care ponderea energiei din surse regenerabile în mixul furnizat ajunge la circa 60%, conform informațiilor publicate de sursa citată. Din perspectiva pieței de energie, evoluția este relevantă deoarece indică o creștere a utilizării energiei regenerabile în consumul unui jucător mare din retail, cu potențial de impact asupra costurilor, a amprentei de carbon și a modului în care sunt gestionate contractele de furnizare. Profit.ro nu detaliază în fragmentul disponibil tipurile de surse regenerabile utilizate sau calendarul exact al extinderii, însă mesajul central este creșterea numărului de locații acoperite și nivelul de integrare a energiei verzi în energia furnizată. În perioada următoare, miza va fi menținerea sau creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul livrat, pe măsură ce rețeaua de locații alimentate se extinde, în funcție de capacitățile de producție și de achiziție disponibile. [...]
Guvernul britanic va obliga clădirile noi din Anglia să aibă panouri fotovoltaice și pompe de căldură din 2028 , potrivit Biziday . Măsura vizează toate construcțiile civile – locuințe și birouri – care vor fi ridicate începând din 2028 și prevede sisteme de încălzire pe energie electrică (pompe de căldură), precum și panouri fotovoltaice montate pe acoperiș sau pe balcoane. Autoritățile britanice leagă decizia de contextul geopolitic și de costurile energiei. Guvernul susține că inițiativa răspunde crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu și că, pe termen mai lung, ar putea reduce facturile populației, în special față de încălzirea pe gaze, prin creșterea independenței energetice. Regulile sunt incluse într-un proiect numit „Future Homes Standard”, care urmărește și reducerea emisiilor de carbon. Ministrul energiei a argumentat public că direcția spre energie curată ține de securitatea energetică și de reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili. „Războiul din Iran a arătat încă o dată că orientarea noastră spre energie curată este esențială pentru securitatea energetică, astfel încât să putem scăpa de dependența de piețele de combustibili fosili pe care nu le controlăm (…) Fie că vorbim despre panouri solare instalate standard pe locuințele noi sau despre posibilitatea ca oamenii să cumpere panouri solare plug-in (sisteme mici care pot fi instalate ușor pe balcoane sau lângă casă) din magazine, suntem hotărâți să extindem energia curată pentru a oferi țării noastre independență energetică”, a declarat ministrul energiei al Marii Britanii. Separat, un semnal privind cererea din piață vine din zona companiilor din energie: Greg Jackson, fondator și director general al Octopus Energy, a declarat pentru CNBC că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, interesul pentru energia solară a crescut cu 50%, iar cererea pentru pompe de căldură și mașini electrice este în creștere. [...]
Hidroelectrica a lansat procedura de achiziție pentru echipamentele CHE Nehoiașu II , un contract estimat la circa 49,5 milioane euro (fără TVA), potrivit Economica.net . Contractul va fi atribuit „la cheie” și include proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare. Durata estimată de implementare este de 44 de luni, iar proiectul se derulează în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în județele Buzău, Vrancea și Covasna. Procedura de atribuire are ca criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea urmând să ia în calcul parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile, alături de componenta financiară. „Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare și în efortul de valorificare a potențialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiașu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la îmbunătățirea flexibilității Sistemului Energetic Național și la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea și hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziția către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet (turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții), echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA (sistem de monitorizare și control la distanță) și a infrastructurii de securitate și comunicații. Compania indică drept efecte așteptate creșterea flexibilității sistemului energetic, îmbunătățirea capacității de reglaj și valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău. CHE Nehoiașu II este prezentată ca un proiect mai vechi, parte a extinderii Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care include amenajarea râului Buzău și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Noua centrală ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă circa 150 GWh anual; valoarea relativ redusă a contractului este explicată prin faptul că o mare parte din lucrări sunt deja realizate, Hidroelectrica indicând în date din 2024 un stadiu de execuție de aproximativ 85%. [...]
Uniunea Europeană pregătește lansarea unui fond major pentru infrastructura energetică verde , destinat să sprijine investițiile uriașe necesare tranziției către un sistem bazat pe energie curată. Potrivit Bursa , care citează informații transmise de Agerpres, noul mecanism financiar ar urma să susțină proiecte de infrastructură energetică în următorii ani, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili. Planul este inclus într-un proiect al Strategiei de investiții în energie curată , document pe care Comisia Europeană urmează să îl adopte în cursul acestei săptămâni. Estimările oficiale arată că tranziția energetică a blocului comunitar va necesita investiții de aproximativ 695 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu , iar noul fond ar trebui să contribuie la mobilizarea unei părți importante din aceste resurse. Rolul Băncii Europene de Investiții Un rol central în acest mecanism îl va avea Banca Europeană de Investiții (BEI) , care ar urma să ofere finanțarea inițială pentru viitorul „Fond de investiții strategice în infrastructură”. Acesta va avea ca obiectiv principal sprijinirea operatorilor de rețele electrice pentru a-și consolida capacitatea financiară și pentru a realiza investițiile necesare modernizării sistemului energetic. În proiectul de strategie se subliniază că rețelele electrice reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului energetic european , iar extinderea și modernizarea lor sunt esențiale pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru creșterea securității energetice a Uniunii. De ce este nevoie de investiții uriașe Transformarea sistemului energetic european presupune investiții masive în mai multe domenii: extinderea și digitalizarea rețelelor electrice dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă infrastructură pentru stocarea energiei sisteme de transport și distribuție adaptate noilor surse de energie Autorii proiectului consideră că sprijinul public este necesar pentru a distribui costurile tranziției pe termen lung și pentru a evita creșteri bruște ale prețurilor la energie. Context geopolitic tensionat Inițiativa apare într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran au readus în prim-plan vulnerabilitatea Europei față de fluctuațiile piețelor de energie. Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor a demonstrat încă o dată dependența continentului de importurile de combustibili fosili. Prin noul fond, Uniunea Europeană încearcă să accelereze investițiile în infrastructura necesară pentru energia regenerabilă și să își consolideze autonomia energetică pe termen lung. Deocamdată, autoritățile europene nu au anunțat dimensiunea exactă a fondului și nici valoarea contribuției inițiale a Băncii Europene de Investiții, însă proiectul ar urma să mobilizeze investiții de ordinul miilor de miliarde de euro în următorii 15 ani . [...]
Autoritatea de reglementare pregătește creșterea garanțiilor pentru proiectele regenerabile , o măsură prin care autoritățile vor să limiteze proiectele speculative și să elibereze capacitate în rețeaua energetică. Potrivit Economica.net , președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu , a anunțat că instituția va modifica în 2026 regulamentul de racordare pentru proiectele energetice, inclusiv pentru cele din surse regenerabile. Una dintre principalele schimbări vizează majorarea garanțiilor financiare pe care investitorii trebuie să le depună atunci când solicită racordarea unui proiect la rețeaua electrică . În prezent, garanția este stabilită la 5% din valoarea tarifului de racordare prevăzut în avizul tehnic de racordare (ATR), însă ANRE analizează creșterea acesteia. Valoarea exactă nu a fost încă anunțată. De ce vrea ANRE să modifice regulile Autoritatea urmărește o utilizare mai eficientă a capacității rețelei , în contextul în care multe proiecte aprobate pe hârtie nu ajung să fie construite. Sistemul energetic românesc produce în prezent aproximativ 9.000 MW, însă în ultimii ani au fost emise ATR-uri pentru proiecte care însumează aproximativ 77.000 MW , mult peste capacitatea realistă a rețelei. Acest fenomen a generat blocaje: investitorii care vor să construiască efectiv centrale sau unități de stocare se lovesc de lipsa capacității de racordare, deoarece aceasta este deja rezervată prin documentații obținute anterior. Condiții mai stricte pentru prelungirea avizelor ANRE ia în calcul și o condiționare a prelungirii avizelor tehnice de racordare de existența unei surse reale de finanțare . Cu alte cuvinte, investitorii ar putea fi obligați să prezinte dovezi că au acorduri cu bănci sau alte instituții financiare pentru a continua proiectul. Potrivit președintelui ANRE, autoritatea vrea să elimine fenomenul „megawaților pe hârtie”, adică proiecte care ocupă capacitatea rețelei fără a fi dezvoltate în realitate. ATR-urile expirate au eliberat deja capacitate Primele efecte ale modificărilor anterioare ale regulamentului au început să apară. În 2025 au expirat ATR-uri pentru proiecte cu o capacitate totală de 9.248 MW , ceea ce a eliberat o parte din capacitatea rețelei pentru investiții reale. Racordarea la rețea va fi decisă prin licitații O altă schimbare majoră pregătită de ANRE este introducerea unui sistem competitiv pentru racordarea proiectelor noi . Atunci când există capacitate disponibilă într-o zonă a rețelei, aceasta ar urma să fie atribuită prin licitații. Prin acest mecanism, autoritatea încearcă să evite aglomerarea rețelei în anumite zone doar pentru că terenurile sunt mai ieftine, încurajând în același timp proiectele viabile din punct de vedere economic și tehnic. Contextul deciziei Tema a fost adusă în discuție recent și de premierul Ilie Bolojan , care a criticat faptul că sistemul energetic a fost blocat de investiții speculative. În opinia sa, lipsa unor garanții și condiții clare în trecut a permis rezervarea capacității de racordare fără obligația de a realiza efectiv proiectele. Noile măsuri pregătite de ANRE urmăresc tocmai filtrarea investitorilor și accelerarea proiectelor reale , într-un moment în care România încearcă să își extindă rapid capacitățile de producție din surse regenerabile. [...]
