Știri
Știri din categoria Energie verde
Aprobarea guvernului britanic pentru cea mai mare fermă solară din țară deschide un nou test de acceptanță socială pentru proiectele energetice de mari dimensiuni, în condițiile în care investiția este prezentată ca o măsură de protecție a consumatorilor față de volatilitatea prețurilor la energie, dar provoacă opoziție locală, potrivit Antena 3.
Proiectul, denumit Springwell Solar Farm, a fost aprobat după o analiză amplă și este descris de autorități drept „esențial” pentru tranziția către energie curată și pentru reducerea dependenței de combustibili fosili. Materialul citează Interesting Engineering ca sursă pentru aceste informații.
Ferma solară va avea o capacitate de 800 MW și va fi amplasată între orașele Lincoln și Sleaford. Dezvoltatorul menționat este EDF Power Solutions UK, care estimează că instalația va produce suficientă energie pentru aproximativ 180.000 de locuințe.
Construcția ar urma să fie finalizată astfel încât producția de energie să înceapă în 2029. Proiectul include și un sistem de stocare a energiei în baterii, cu rolul de a susține stabilitatea rețelei electrice.
Autoritățile britanice își justifică decizia prin nevoia de a accelera producția internă de energie regenerabilă și de a proteja consumatorii de fluctuațiile pieței energetice, într-un context de tensiuni internaționale care influențează prețurile la energie.
Ministrul energiei, Michael Shanks, este citat în acest sens:
„Accelerăm tranziția către energie curată produsă local, pentru a proteja populația și a reduce costurile”.
Dimensiunea proiectului este unul dintre punctele sensibile: ferma solară ar urma să ocupe o suprafață echivalentă cu aproximativ 1.700 de terenuri de fotbal, în apropierea localității Navenby. Grupuri locale de opoziție au criticat amploarea instalației și impactul asupra mediului și au anunțat că vor continua demersurile împotriva dezvoltării.
De cealaltă parte, dezvoltatorii susțin că ferma va funcționa aproximativ 40 de ani, iar ulterior terenul ar putea fi readus la utilizarea agricolă. Aceștia mai promit beneficii pentru comunitățile locale și investiții în proiecte din zonă, fără ca articolul să detalieze natura sau valoarea acestora.
În paralel, Regatul Unit explorează și tehnologii precum energia solară captată din spațiu. Antena 3 menționează un studiu publicat în 2026, potrivit căruia astfel de sisteme ar putea furniza energie constantă din orbită și ar putea contribui la obiectivele de neutralitate climatică, însă materialul nu oferă detalii suplimentare despre autor sau metodologie.
Recomandate
Protestele din patru mari orașe germane pun presiune publică pe ritmul tranziției la regenerabile , pe fondul acuzațiilor că guvernul ar încetini dezvoltarea energiei eoliene și solare, potrivit Agerpres , care citează dpa. La Berlin au participat aproximativ 9.000 de persoane, conform poliției, iar printre vorbitori s-a numărat activista de climă Luisa Neubauer . O alianță de organizații de mediu a convocat manifestații sub sloganul „Apărați energia regenerabilă!” în Berlin, Munchen, Hamburg și Koln. Organizatorii au raportat 24.000 de participanți la Berlin și circa 12.000 la Munchen, susținând că, în total, în cele patru orașe au ieșit în stradă 80.000 de persoane. Miza: acuzații că guvernul „frânează” eolianul și solarul La Munchen, protestatarii au acuzat-o pe ministra economiei, Katherina Reiche, că pune în pericol succesul tranziției către energia regenerabilă și că favorizează combustibilii fosili. Reiche este membră a Uniunii Creștin-Democrate, partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz. Organizatorii au invocat creșterea prețurilor la energie, crizele geopolitice și regimurile autoritare ca argumente pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și pentru accelerarea tranziției către energia solară și eoliană. În același timp, ei susțin că Reiche și o parte din blocul conservator aflat la guvernare ar urmări încetinirea acestui proces. Critici la adresa pachetului de modernizare a sistemului energetic Tot la Munchen, Martin Geilhufe, președintele filialei bavareze a organizației ecologiste BUND , a caracterizat pachetul de măsuri privind modernizarea sistemului energetic propus de Reiche drept „parte dintr-un atac general coordonat asupra naturii, mediului și climei”. Geilhufe a cerut ca guvernul german să nu pună frână dezvoltării energiei eoliene și solare. [...]
Autoritățile britanice pregătesc pentru vară un mecanism prin care gospodăriile să fie încurajate să consume mai mult curent în anumite intervale, pentru a stabiliza rețeaua în perioadele cu surplus de energie eoliană și solară , potrivit Antena 3 . Miza este reducerea costurilor care ajung în facturi atunci când sistemul trebuie să „taie” producția regenerabilă. Planul pornește de la o situație aparent paradoxală: producția de energie regenerabilă a atins niveluri record, iar în unele momente oferta depășește cererea. În loc să limiteze producția, autoritățile vor să mute consumul către orele în care există „prea mult” curent în rețea. Cum ar urma să funcționeze: consum mutat în orele cu surplus Strategia descrisă în material presupune stimularea consumului casnic exact în intervalele în care producția din surse eoliene și solare depășește cererea. Exemplele de utilizări vizate includ: pornirea electrocasnicelor mari (mașini de spălat rufe sau vase); încărcarea mașinilor electrice în ferestrele orare cu excedent de producție. În aceste intervale, furnizorii ar putea ajunge să ofere energie la prețuri foarte mici sau chiar gratuit, dacă operatorul sistemului anticipează un surplus. Antena 3 notează că există deja peste 2 milioane de gospodării cu tarife reduse în afara orelor de vârf, însă ar fi pentru prima dată când un astfel de mecanism este folosit activ cu scopul explicit de a stabiliza rețeaua. De ce contează economic: costul opririi regenerabilelor ajunge în facturi Operatorul National Energy System Operator urmărește să evite situațiile în care trebuie să plătească producătorii de energie regenerabilă pentru a opri turbinele eoliene sau panourile solare atunci când cererea este prea mică. Aceste costuri sunt transferate, în final, către consumatori, prin facturi. În plus, vara aceasta ar putea aduce perioade în care rețeaua să funcționeze exclusiv cu energie fără emisii de carbon, potrivit materialului. Riscul operațional: surplusul poate destabiliza rețeaua Creșterea rapidă a producției solare și eoliene a redus utilizarea centralelor pe gaz, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Totuși, abundența de energie „curată” poate crea probleme tehnice: în zilele însorite și cu vânt puternic, rețeaua se poate supraîncărca, iar blocajele din infrastructură pot duce la dezechilibre și chiar pene de curent, dacă excesul nu este gestionat. Pe termen mai lung, modernizarea rețelelor ar trebui să permită transportul mai eficient al energiei din zonele unde este produsă către cele unde este consumată. În paralel, creșterea numărului de mașini electrice, pompe de căldură și producători de hidrogen verde ar urma să ridice consumul și să reducă nevoia de limitare a producției regenerabile, mai arată sursa. Context: gaze „stabile”, dar dependență de Marea Nordului și Norvegia În ciuda tensiunilor internaționale și a creșterii prețurilor la energie, Marea Britanie nu se așteaptă la probleme majore cu aprovizionarea cu gaze în această vară. Țara va depinde în principal de producția din Marea Nordului și de importurile din Norvegia, chiar dacă producția internă este estimată să scadă ușor. [...]
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu împinge tranziția energetică spre un nou „gât de sticlă” al materiilor prime, cu risc de scumpiri la cupru și argint , metale esențiale pentru tehnologiile verzi, potrivit Economedia . Analiza pornește de la efectele blocării Strâmtorii Ormuz și ale conflictului din regiune, care au alimentat volatilitatea pe piața petrolului și au accelerat interesul pentru surse alternative. În acest context, creșterea cererii de energie regenerabilă ar urma să se traducă într-o presiune suplimentară pe prețurile cuprului și argintului, folosite pe scară largă în sector. De ce contează pentru piață: energia verde mută presiunea dinspre petrol spre metale Incertitudinea privind securitatea aprovizionării cu energie afectează prețurile pe termen scurt și determină economiile să caute soluții pentru reducerea dependenței de petrol, prin accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. Această reorientare, susține expertul citat, poate amplifica cererea pentru metale industriale și prețioase utilizate în infrastructura energetică. Zafer Ergezen , expert în contracte futures și mărfuri, a declarat pentru Anadolu (citat de Mediafax) că exista deja o cerere puternică pentru energia regenerabilă înainte de război, dar că aceasta a crescut semnificativ ulterior, mai ales în Asia-Pacific și în China. China și noile surse de consum: investiții energetice și cerere suplimentară din IA Ergezen indică eforturile Beijingului de diversificare a surselor de energie, inclusiv prin investiții în capacități nucleare și în sectorul regenerabilelor, pe fondul unei tendințe globale de orientare către sustenabilitate. În opinia sa, creșterea cererii de cupru și argint este deja vizibilă și ar putea să se intensifice după război. Pe lângă tranziția energetică, expertul adaugă și un alt factor de presiune: domeniul inteligenței artificiale (IA), care ar avea „o cerere masivă de energie”, ceea ce ar putea atrage investiții suplimentare în regenerabile pentru a reduce presiunile asupra ofertei. Ce urmează: extinderea cererii și în economiile emergente Potrivit aceleiași surse, cererea de energie regenerabilă ar urma să se extindă și în țările în curs de dezvoltare, inclusiv printr-o posibilă creștere a cererii de panouri solare, turbine și centrale eoliene în Orientul Mijlociu. În ansamblu, argumentul central este că șocurile geopolitice repetate asociate energiei bazate pe petrol determină statele să accelereze diversificarea energetică, iar această schimbare poate avea ca efect secundar scumpirea materiilor prime critice pentru infrastructura verde, în special cuprul și argintul. [...]
Mova intră pe piața sistemelor solare „plug-and-play” pentru balcon, mizând pe instalare rapidă și stocare extinsă , într-o zonă dominată până acum de jucători precum Anker Solix sau Zendure, potrivit Notebookcheck . Compania a prezentat la un eveniment în Hamburg două sisteme noi, LumeGret A2000 și LumeGret A4000, care ar urma să poată fi puse în funcțiune fără instalare de specialitate. Ce aduce nou Mova și de ce contează operațional Mova spune că seria LumeGret este gândită ca soluție „plug-and-play”, adică utilizatorul ar trebui să o poată instala și porni cu o conexiune standard la priză. Producătorul susține că montajul pe balcon ar putea dura „doar 30 de minute”, ceea ce, dacă se confirmă în practică, reduce barierele de adopție pentru consumatorii care vor autoconsum (folosirea energiei produse în propria locuință) fără proiecte complexe. Diferențe între LumeGret A4000 și A2000 Informațiile tehnice detaliate au fost limitate înainte de eveniment, însă Mova a comunicat câteva repere: LumeGret A4000 : capacitate extinsă de la 4 la 20 kWh ; compania indică o durată de viață de până la 20 de ani , 10.000 de cicluri de încărcare și garanție de 10 ani . Sistemul ar include și încărcare „inteligentă” pentru vehicule electrice de până la 2,5 kW , plus tehnologie „susținută de AI” pentru maximizarea autoconsumului (fără detalii despre modul concret de funcționare). LumeGret A2000 : orientat spre siguranță, cu un „sistem extins de protecție” care include funcție de stingere a incendiilor cu aerosoli ; capacitate mai mică, de la 1,92 la 9,6 kWh . Ambele produse ar suporta management energetic bidirecțional (pot fi încărcate și din rețea, prin AC – util, de exemplu, în combinație cu tarife dinamice) și control prin aplicație . Disponibilitate și prețuri Mova estimează că noile sisteme vor fi disponibile în trimestrul al doilea din 2026 . Prețurile nu au fost anunțate pentru LumeGret A2000 și A4000, iar compania nu a oferit, în materialul citat, detalii suplimentare despre configurații sau pachete de vânzare. [...]
Supracapacitatea din fotovoltaicele chinezești rămâne, chiar dacă războiul împinge temporar în sus interesul pentru energie verde , iar producătorii nu se așteaptă ca tensiunile din Orientul Mijlociu să schimbe semnificativ raportul cerere-ofertă, potrivit Economica . Acțiunile companiilor chineze producătoare de echipamente pentru energie regenerabilă au urcat cu peste 10% până la un maxim al ultimilor cinci ani după începerea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, relatează Agerpres. Conflictul a împins petrolul peste 100 de dolari pe baril și a alimentat așteptări că guvernele vor accelera tranziția energetică, însă industria fotovoltaică din China rămâne prudentă. De ce nu se „rezolvă” supracapacitatea printr-un șoc de cerere Un director din industria fotovoltaică chineză, citat sub protecția anonimatului, spune că o eventuală creștere a prețurilor sau a cererii ar fi limitată și nu ar schimba dinamica generală. „Preţurile ar putea creşte uşor sau cererea globală ar putea creşte puţin, dar acest lucru nu va avea un impact serios asupra dinamicii generale a cererii şi ofertei” Același executiv indică problema de fond: capacitățile de producție nu au ieșit din piață. „Problema este că încă există capacitate. Nu a fost închisă, golită sau cu adevărat ieşită de pe piaţă” Capacitate aproape dublă față de cererea globală estimată Analiștii Morningstar estimează că, la finalul anului trecut, fabricile chineze aveau suficientă capacitate de producție pentru a acoperi de aproape două ori cererea globală estimată pentru acest an, chiar și luând în calcul impactul războiului din Iran. În plus, anumite segmente ale lanțului de aprovizionare și-au extins capacitatea anul trecut, în pofida eforturilor guvernului și industriei de a reduce supracapacitățile. Un manager de vânzări de la un important producător chinez descrie presiunea din industrie drept severă. „Supracapacitatea este foarte gravă şi nu va fi eliminată pe termen scurt. Industria este sub o presiune extremă” Cererea nu a accelerat, iar exporturile sunt împinse de schimbări fiscale și bariere comerciale Doi directori au declarat pentru Reuters că nu au observat o creștere a cererii de la începutul războiului din Iran. Ei pun o parte din dinamica livrărilor pe seama comenzilor plasate înainte de eliminarea reducerilor de taxe la export, de la 1 aprilie. Unul dintre directorii intervievați a spus că firma sa a expediat deja cea mai mare parte din volumele așteptate pentru trimestrul al doilea către depozite din străinătate, iar alți producători au procedat similar, ceea ce a dus la un „extrasezon” în prezent. În același timp, perspectivele de creștere sunt limitate de structurarea pieței și de restricții: aproximativ 70% din noile capacități fotovoltaice instalate anul trecut la nivel global au fost în SUA, UE și China, însă tarifele și alte bariere frânează vânzările către Statele Unite. Reuters a relatat, de asemenea, că Beijingul analizează restricții la export către SUA pentru echipamente avansate folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice, o măsură care ar putea amplifica tensiunile bilaterale. Europa rămâne relevantă, dar fără un nou „boom” ca în 2022 În China, cererea este așteptată să scadă după reformele de anul trecut, care au introdus un mecanism de licitație bazat pe piață și au eliminat randamentele garantate raportate la un preț de referință al cărbunelui, potrivit analistului Cheng Wang (Morningstar). Pentru Europa, acesta nu anticipează o repetare a valului de instalări solare de după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, când prețurile de referință la gaze au crescut mult mai puternic decât în contextul actual. „Războiul din Iran va avea doar un impact marginal pozitiv asupra cererii globale de energie fotovoltaică. Nu mă aştept la o creştere explozivă” [...]
Primele date sugerează că șocul energetic al războiului din Iran împinge țările importatoare spre surse „de acasă”, iar asta poate favoriza regenerabilele – nu neapărat cărbunele, cum se presupunea inițial, potrivit unei analize Axios . Blocarea tranzitului de petrol și gaze și scumpirile asociate schimbă, pe termen scurt și lung, economia diferitelor combustibili și ritmul investițiilor. Date foarte timpurii invocate de Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) contrazic ideea că marele câștigător ar fi cărbunele, cel mai intens poluant combustibil. În prima lună de război, producția globală de electricitate din combustibili fosili a scăzut, în timp ce energia solară și eoliană a crescut, compensând mai mult din declinul producției pe gaze decât a făcut-o cărbunele, potrivit lui Lauri Myllyvirta, analist-șef al grupului. Unde se vede deja schimbarea în mixul de electricitate CREA notează că doar Japonia și Coreea de Sud au avut „creșteri semnificative” ale producției pe cărbune. În schimb, India și Africa de Sud se numără printre țările care au înregistrat scăderi mari. În martie, Germania și alte state din UE, Japonia, Marea Britanie și India au avut creșteri anuale ale producției din vânt sau soare. De ce contează pentru piață: securitatea energetică devine criteriul dominant Miza imediată este amploarea eforturilor de a înlocui petrolul și gazele importate cu surse interne – unele curate, altele nu – și cu importuri de tehnologii „curate” care nu depind de rute comerciale considerate riscante. Rezultatul va depinde de prețuri, dar și de cât de mult rămân țările importatoare „speriate” de fragilitatea comerțului global cu petrol și gaze chiar și după încheierea războiului. În acest context, CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a spus într-un interviu pentru Axios că „orice energie domestică va fi prioritizată”, incluzând regenerabilele pe lista opțiunilor. Semnale politice și industriale: pivot spre electrificare și tehnologii curate Ethan Zindler (BloombergNEF) descrie situația drept un „test Rorschach” al securității energetice: unele țări bogate în cărbune (precum Indonezia) se pot orienta spre resursele interne, însă altele nu au „prea mult” de extras ieftin din subsol, iar pentru ele securitatea energetică ar însemna, în final, import de echipamente pentru energie curată. Pe fundal, Zindler mai notează că piețele de energie curată – în special solarul – au o supracapacitate semnificativă de producție (multă în China), care apasă prețurile în jos. Iar în SUA, deși impactul economic al crizei este mai mic decât în multe alte state și administrația de la Casa Albă este descrisă ca pro-fosili, scumpirea benzinei pare să crească interesul pentru vehicule electrice pe site-urile de cumpărături auto. Riscul de contrareacție: revenirea cărbunelui pe termen scurt Analiza consemnează totuși o creștere în martie a producției pe cărbune în China, cel mai mare consumator de cărbune din lume. Separat, Wood Mackenzie avertizează că perturbarea livrărilor „declanșează o revenire a cererii globale de cărbune termic”, pe fondul constrângerilor la transporturile de gaze naturale și al prețurilor ridicate. Firma indică și o accelerare a trecerii înapoi la cărbune, pe fondul înăspririi ofertei de GNL (gaz natural lichefiat) și al scumpirilor, în pofida angajamentelor de decarbonizare ale unor țări asiatice. Ce urmează în Europa: planuri noi de electrificare În UE, oficialii ar urma să propună noi planuri de electrificare „curată ”, după ce blocul a fost lovit de aproximativ 26 miliarde de dolari (aprox. 117 miliarde lei) în costuri suplimentare cu importurile de combustibili fosili de la începutul războiului. Pe termen lung, prognoza rămâne prudentă: Zindler estimează că, acolo unde țările pot produce și folosi mai mult combustibil fosil, există șanse să o facă pe termen scurt, dar conflictul ar putea sprijini, în final, o adopție mai mare a regenerabilelor, bateriilor și vehiculelor electrice. În același timp, Axios notează că efectul poate fi temporar dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide rapid, iar reorientarea economiilor energetice vine cu propriile costuri. [...]
