Știri
Știri din categoria Energie verde
Un parc fotovoltaic de 50,9 MWp intră în construcție la Turda, pe baza unor contracte de circa 20 milioane euro (aprox. 101 milioane lei) pentru execuție „la cheie” și pentru infrastructura de racordare la rețea, potrivit Economica. Proiectul este relevant prin faptul că include nu doar producția, ci și stația de transformare 20/110 kV – componentă critică pentru conectarea efectivă la Sistemul Energetic Național.
Contractele sunt încheiate cu RES INVEST SOUTH EAST EUROPE S.R.L. și acoperă:
Implementarea centralei fotovoltaice se va face în parteneriat cu Waldevar Energy S.R.L.
Dincolo de capacitatea instalată, investiția include explicit infrastructura de racordare, descrisă ca „indispensabilă” pentru integrarea sigură și eficientă în Sistemul Energetic Național a energiei produse. În practică, acest tip de componentă (stație de transformare și echipamente aferente) poate face diferența dintre un proiect „autorizat” și unul care livrează efectiv energie în sistem.
Primarul municipiului Turda, Cristian Octavian Matei, a legat proiectul de beneficii economice locale și de rolul orașului în tranziția energetică.
„Parteneriatul pentru dezvoltarea acestui parc fotovoltaic cu sistem de stocare a energiei marchează un moment de referință în parcursul municipiului Turda către un viitor sustenabil.”
Allview Energy (divizia de energie a Visual Fan S.A.) își extinde, prin acest proiect, capabilitățile către zona de infrastructură electrică de înaltă tensiune, inclusiv integrarea sistemelor SCADA (sisteme de monitorizare și control la distanță), protecții și automatizări. Compania menționează un portofoliu de peste 200 MW de infrastructură energetică livrată și peste 160 MWh capacitate BESS implementată (BESS = sisteme de stocare a energiei în baterii).
CEO-ul Visual Fan S.A., Lucian Peticilă, a indicat că semnarea contractelor este o etapă importantă în dezvoltarea direcției dedicate proiectelor energetice integrate.
„Tranziția energetică se construiește prin dezvoltarea de noi capacități de producție, dar și prin infrastructura care permite integrarea acestora în Sistemul Energetic Național, în condiții de siguranță, stabilitate și eficiență.”
Proiectul este dezvoltat prin PRESEE (Perpetuum Renewable Energy South East Europe). Partenerul PRESEE, Stefano Albarosa, a precizat că proiectul de la Turda (50 MWp, 120 MWh BESS) are o investiție de 40 milioane euro (aprox. 203 milioane lei) și că, „peste câteva luni”, ar urma să înceapă lucrările și la proiectul Hărman (90 MWp, 200 MWh BESS), estimat la 70 milioane euro (aprox. 355 milioane lei). Conform aceleiași surse, împreună, cele două proiecte ar totaliza 140,9 MWp și 317,6 MWh capacitate de stocare, pentru o investiție combinată de aproximativ 110 milioane euro (aprox. 558 milioane lei).
Recomandate
Creșterea rapidă a energiei solare pune presiune pe rețele și schimbă calculele de investiții pentru autoconsum , după ce fotovoltaicele au ajuns în iunie 2026 principala sursă de electricitate din Uniunea Europeană, potrivit Agronet . În iunie, energia solară a acoperit 25% din consumul de electricitate al UE, la un record de 52 TWh, conform datelor prezentate de Electrek pe baza unei analize Ember . Este prima dată când fotovoltaicele ating pragul de un sfert din consumul lunar de electricitate al blocului comunitar, depășind energia nucleară, gazele naturale, eolianul, hidroenergia și cărbunele. Cum arată mixul de electricitate al UE în iunie 2026 Ponderea surselor în producția de electricitate din iunie, conform datelor citate, a fost: energie solară: 25% energie nucleară: 21% gaze naturale: 15% energie eoliană: 14% hidroenergie: 12% cărbune: 8% Recordul din iunie a depășit maximul anterior din mai 2026, când producția solară a fost de 47 TWh și a reprezentat 23% din mixul UE. De ce contează pentru companii și pentru ferme: rețelele devin „gâtul de sticlă” Agronet notează că producția ridicată a venit într-o perioadă cu temperaturi mari, care au crescut consumul pentru răcire și climatizare, în timp ce zilele lungi și însorite au favorizat producția fotovoltaică. În același timp, producția solară a compensat parțial scăderi la eolian și hidro, afectate de vânt slab și precipitații reduse. Pentru consumatorii mari, inclusiv din agricultură, mesajul principal este că o producție solară mai mare nu se traduce automat în facturi mai mici. Efectul depinde de prețurile din piață, contractele de furnizare, tarifele de rețea, capacitatea de stocare și posibilitatea de a produce energie pentru consum propriu. În practică, pentru exploatațiile cu consum ridicat (irigații, instalații frigorifice, uscătoare de cereale, ventilație, procesare), decizia de investiție se mută tot mai mult spre: racordare și capacitate disponibilă în rețea; dimensionarea instalației pentru autoconsum; integrarea stocării, acolo unde este fezabil. Contextul creșterii: capacități noi și recorduri naționale Energia solară a mai fost pe primul loc în UE în iunie 2025 și mai 2026, pe fondul extinderii capacităților instalate: UE a adăugat 65,1 GW de capacitate solară nouă doar în 2025, potrivit aceleiași surse. Comparativ cu iunie 2021, când fotovoltaicele au produs 21 TWh și au acoperit aproximativ 10% din consum, volumul generat s-a majorat de peste două ori. În primele șase luni din 2026, 18 state membre au înregistrat recorduri lunare privind ponderea energiei solare. În iunie, Germania a obținut 36% din electricitate din solar, Spania a ajuns la 34% (pentru prima dată), iar Polonia la 24%. Agronet menționează și că Polonia a instalat peste 20 GW de capacitate fotovoltaică din 2020, deși rămâne un stat cu utilizare ridicată a cărbunelui. România: finanțare pentru autoconsum și proiecte agrivoltaice Pentru sectorul agricol, Agronet indică două repere locale: AFIR a deschis o sesiune de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei) pentru investiții în capacități de producere a energiei solare destinate agriculturii și industriei alimentare. este propus un proiect agrivoltaic de 410 MW în comuna Șimand, județul Arad (proiecte care combină producția de energie cu menținerea utilizării agricole a terenurilor). Pe termen scurt, accelerarea solarului ridică miza investițiilor în rețele și flexibilitate (inclusiv stocare), fără de care avantajele producției record pot rămâne inegale între consumatori și regiuni. [...]
AFIR a deschis o sesiune de finanțare de 265 milioane euro (aprox. 1,33 mld. lei) pentru capacități fotovoltaice destinate autoconsumului , o măsură care poate reduce direct costurile cu energia pentru ferme și unități din industria alimentară, potrivit Agronet . Cererile se depun online între 15 iunie și 14 august 2026. Schema vizează întreprinderile din sectorul agricol și din industria alimentară care vor să construiască noi capacități de producere a energiei electrice din surse solare , cu energia folosită pentru consumul propriu. Este a treia sesiune din cadrul „Schemei de energie”, iar sprijinul este 100% nerambursabil , în limitele stabilite în funcție de puterea instalată. Cum se împarte bugetul și care sunt plafoanele de sprijin Bugetul total este împărțit pe două categorii de proiecte, cu plafoane diferite ale ajutorului maxim: Capacitatea instalată Ajutorul maxim Buget alocat ≤ 1 MW 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 mil. lei/MW) 145 mil. euro (aprox. 725 mil. lei) > 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 mil. lei/MW) 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) Solicitanții trebuie să își stabilească dinainte categoria proiectului, deoarece aceasta determină plafonul finanțării. Condiții-cheie: doar capacități noi și energie pentru consum propriu Investiția trebuie să vizeze o capacitate nouă de producere a energiei electrice. Nu sunt vizate extinderile sau finanțarea retroactivă a unor instalații deja realizate. În plus, energia produsă trebuie utilizată pentru autoconsumul întreprinderii beneficiare. Depunere și calendar: sesiunea rămâne deschisă până la termen Cererile se transmit exclusiv online , prin platforma AFIR, iar sesiunea rămâne deschisă până la 14 august 2026 chiar dacă valoarea proiectelor depuse depășește bugetul . Asta permite depunerea documentației până la termen, însă finanțarea efectivă depinde de îndeplinirea condițiilor și de evaluarea și selecția proiectelor. Documentația (ghid, cerere de finanțare și lista actelor) este disponibilă în Ghidul solicitantului și pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale . Programul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar schema de ajutor de stat este administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR. [...]
Un parc agrivoltaic de 410 MW intră în avizarea ANRE , un pas de reglementare care, în mod uzual, obligă dezvoltatorul să demonstreze că are finanțarea pentru construcție și crește semnificativ șansele ca proiectul să ajungă efectiv în execuție, potrivit Economica . Proiectul figurează pe ordinea de zi a Comitetului de Reglementare al ANRE, care ar urma să adopte săptămâna viitoare o decizie și un raport privind acordarea Autorizației de înființare solicitată de AGROVOLTAICS SRL pentru „Centrala Electrică Fotovoltaică CEF Șimand”. Ce înseamnă pasul de la ANRE și de ce contează Publicația arată că, „cu titlu general”, emiterea Autorizației de înființare de către ANRE presupune ca dezvoltatorul să facă dovada finanțării pentru realizarea capacității energetice. În practică, acest filtru de reglementare este relevant pentru piață deoarece separă proiectele aflate doar în stadiu de intenție de cele care au șanse mai mari să fie construite și să livreze energie în sistem. Autorizația de înființare menționată în material ar urma să aibă o valabilitate de 36 de luni. Dimensiunea proiectului și amplasarea CEF Șimand este descris ca un parc fotovoltaic de 410 MW, care ar urma să fie construit pe raza comunei Șimand, județul Arad. Conform studiului de evaluare citat în material, proiectul ar urma să ocupe aproape 325 de hectare de teren arabil extravilan, pe care se află culturi agricole și pășuni. Conceptul de „agrivoltaic” este explicat ca utilizarea duală a terenului: producție de energie solară și agricultură. Cine este în spatele investiției Potrivit datelor Termene.ro, AGROVOLTAICS SRL este deținută de: Daniela Domuța – 50% (menționată ca rudă a antreprenorului Armand Domuța, proprietar al Restart Energy); MDM ACES – 40%; fondul american Tejas Capital – 10% (menționat ca investitor și la Restart). În același context, Economica notează că Restart Energy se află în concordat preventiv, iar planul de restructurare a fost omologat de instanță toamna trecută (detalii în Economica ). Pentru Tejas Capital, publicația indică și un comunicat al Restart Energy despre relația investițională (link: Restart Energy ). Stadiul tehnic: racordare și pașii următori Parcul a obținut aviz tehnic de racordare (ATR) de la Transelectrica în primăvara lui 2023, mai notează materialul. Totodată, Armand Domuța a declarat în 2024 că este în discuții pentru obținerea unei facilități de la Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM Bank), fără ca articolul să detalieze un rezultat final al acestor discuții. Dacă proiectul se va realiza, ar fi „unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din România” și, pe baza informațiilor comunicate public până acum, ar putea deveni cel mai mare parc agrivoltaic din țară, potrivit aceleiași surse. [...]
China își leagă decarbonizarea de securitatea energetică și de boom-ul AI , într-un nou plan pe cinci ani care fixează ținte de intensitate a emisiilor și accelerează investițiile în nuclear și regenerabile, dar păstrează o fereastră explicită pentru vârful consumului de cărbune și petrol în a doua jumătate a deceniului, potrivit South China Morning Post . Consiliul de Stat (cabinetul Chinei) a publicat joi planul pentru perioada următoare, într-un moment pe care îl descrie drept „crucial” pentru implementarea obiectivului de a atinge vârful emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. Traiectoria are ca destinație neutralitatea climatică până în 2060, angajament asumat de președintele Xi Jinping în septembrie 2020. Ținte și calendar: intensitate mai mică, pondere mai mare a energiei fără combustibili fosili Planul include două repere cantitative majore pentru 2030, raportate la nivelurile din 2025: reducerea emisiilor de CO₂ pe unitatea de PIB cu 17%; creșterea ponderii energiei non-fosile în consumul total la 25%. În paralel, documentul prevede măsuri de „înlocuire curată” a cărbunelui și de optimizare a structurii de petrol și gaze. Totuși, planul afirmă explicit că utilizarea cărbunelui și a petrolului ar urma să atingă vârful în intervalul 2026–2030, semnalând o tranziție etapizată, nu o frânare abruptă a combustibililor fosili. AI și infrastructura de calcul devin un capitol energetic Un element cu relevanță economică directă este legarea politicii climatice de cererea accelerată de electricitate a sectorului de inteligență artificială. Planul subliniază necesitatea transformării infrastructurii de calcul (centre de date și facilități de procesare), pe fondul creșterii consumului de energie, și precizează că noile capacități de date și calcul vor folosi „în principal” electricitate din surse non-fosile. Mesajul implicit pentru companii este că extinderea infrastructurii digitale va fi condiționată tot mai mult de accesul la energie cu emisii reduse, într-o economie care încearcă simultan să-și schimbe modelul de creștere și să reducă decalajul tehnologic față de SUA. Investiții masive în regenerabile și nuclear, cu ținte de capacitate instalată Planul descrie o extindere amplă a bazelor de energie curată: hub-uri eoliene și solare în nord-vest; baze integrate hidro–eolian–solar în sud-vest; proiecte nucleare de-a lungul coastei; parcuri eoliene offshore. Pentru 2030, sunt indicate următoarele ținte de capacitate: eolian + solar: peste 2,8 miliarde kilowați; hidro: 410 milioane kilowați; nuclear (în operare): 110 milioane kilowați. Reglementare: contabilizare a carbonului, mecanisme de preț și răspundere locală Pe partea de politici publice, planul cere sisteme îmbunătățite de contabilizare a carbonului (măsurarea și raportarea emisiilor), sprijin financiar și mecanisme de preț „rafinate”. Sunt menționate și priorități industriale precum modernizarea sectoarelor tradiționale (oțel, aluminiu electrolitic, chimie), interconectarea rețelelor provinciale și promovarea fabricilor „zero-carbon”. În același timp, Beijingul anunță monitorizarea progresului la nivel local și avertizează că oficialii care întârzie atingerea obiectivelor de decarbonizare vor fi trași la răspundere. Oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) au transmis presei de stat că există o bază solidă pentru atingerea țintei din 2030 „la timp”, dar au admis că transformarea energetică este „amplă și profundă” și dificilă, invocând complexități externe și dificultatea schimbării motoarelor interne de creștere. [...]
Războiul din Iran accelerează investițiile în energie curată ca „asigurare” împotriva șocurilor la petrol și gaze , pe fondul scumpirilor și al întreruperilor de aprovizionare care au lovit piețele internaționale, potrivit unei analize NPR . În Asia și Africa, mai multe guverne și companii grăbesc adoptarea de panouri solare, baterii și vehicule electrice pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili. În material se arată că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat peste o cincime din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL), iar prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor naturale în Europa și Asia sunt cu peste 50% mai mari decât la începutul războiului, iar cotațiile petrolului au urcat după ce președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului s-a încheiat. Pivot către solar, baterii și vehicule electrice, cu lanțuri de aprovizionare din China O consecință operațională imediată este reorientarea accelerată către tehnologii „curate” (care reduc consumul de combustibili fosili) importate în mare parte din China. NPR citează date și analize care indică: exporturile Chinei de panouri solare au crescut cu peste 80% în martie față de anul trecut, potrivit think tank-ului energetic Ember; China a exportat peste 2 milioane de vehicule electrice de pasageri între ianuarie și mai, aproape jumătate în aprilie și mai, potrivit unei note de analiză SIA Energy (consultant în petrol și gaze). În paralel, unele țări folosesc aceste importuri ca tampon în fața crizelor energetice declanșate de război. NPR menționează că Pakistanul, prin investiții în solar și baterii, a redus importurile de petrol și gaze naturale, economisind „miliarde de dolari”, conform organizației Centre for Energy and Clean Air. Cazul Filipinelor și schimbarea calculelor de finanțare în Africa Filipinele sunt date ca exemplu de accelerare a importurilor: țara a adus panouri solare de peste 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) din februarie până în mai, potrivit datelor de export chineze, ceea ce ar reprezenta o creștere de 139% față de anul anterior, conform Ember. Pe partea de finanțare, Dele Kuti, responsabil global pentru energie și infrastructură la Standard Bank , spune că ieftinirea echipamentelor din China a schimbat „calculele” investiționale. În 2025, finanțarea Standard Bank pentru proiecte de energie regenerabilă a depășit finanțarea pentru proiecte pe bază de surse neregenerabile într-un raport de 8 la 1, potrivit NPR. Efect pe termen lung: presiune în scădere asupra cererii de petrol Analiza leagă creșterea vânzărilor de vehicule electrice de o reducere structurală a cererii de petrol. Ember estimează că 45% din consumul global de petrol este folosit în transportul rutier, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit prognoza pentru acest an: înainte de război se aștepta o creștere a cererii, dar după perturbările asociate închiderii Strâmtorii Hormuz, a trecut la o estimare de scădere a cererii globale de petrol. În același timp, NPR notează că, deși tranziția se accelerează, petrolul și gazele vor rămâne necesare „în viitorul previzibil” pentru utilizări precum îngrășăminte, plastic și combustibil pentru aviație. Diferența, în logica experților citați, este că investițiile în regenerabile și electrificare sunt tratate tot mai mult ca o măsură de securitate energetică, nu doar ca politică climatică. [...]
Schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să tragă investiții mari în solar , iar proiectul fotovoltaic Dama, de peste 1 GW, este prezentat de Actis drept un posibil „vârf de lance” al valului de proiecte care se pregătesc în România, potrivit Economedia . Investiția este dezvoltată prin Rezolv Energy și, dacă va fi construită conform planului, ar putea deveni cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană. Proiectul Dama este amplasat în vestul României, aproape de granița cu Ungaria, și include și un sistem de stocare a energiei în baterii. Actis leagă dimensiunea proiectului de oportunitățile locale și de nevoia regională de a reduce dependența de combustibili fosili și de importurile de gaze naturale din Rusia. „Are sens să construiești proiecte la scară mare. Iar acesta este avantajul de care am reușit să profităm.” De ce contează: CfD și PPA reduc riscul de venit și pot coborî costul finanțării Modelul comercial anunțat pentru Dama combină contracte bilaterale de vânzare a energiei (PPA – acorduri pe termen lung între producător și cumpărător) cu contracte pentru diferență (CfD), schema de sprijin a statului român care oferă predictibilitate asupra veniturilor. Actis spune că a obținut deja peste 1 GW de contracte CfD în licitațiile organizate de autorități, pentru capacități din proiectele Dama, Vifor și Dunărea East. Jaroslava Korpanec, partener și șef al operațiunilor Actis pentru Europa Centrală și de Est, susține că această vizibilitate a veniturilor reduce riscurile pentru finanțatori și poate duce la costuri mai mici de finanțare, cu efect direct asupra rentabilității proiectelor. „România a organizat deja trei runde de licitații pentru contractele pentru diferență, ceea ce sprijină semnificativ comercializarea energiei regenerabile și face piața atractivă pentru investițiile străine, deoarece aceste contracte oferă predictibilitate asupra veniturilor.” Pentru finanțarea proiectului Dama, Rezolv negociază în prezent cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), potrivit documentelor companiei. Dimensiunea proiectului și comparația europeană Dacă va fi realizat conform planului, Dama ar depăși actualul lider din UE, proiectul Witznitz din Germania (aprox. 650 MW). La nivel european, incluzând țări din afara UE, Economedia notează exemplul Karapınar din Turcia, cu aprox. 1,3 GW instalați. Actis afirmă că investiția ar urma să ajungă la închiderea financiară în următoarele luni, iar producția de energie este programată să înceapă în 2027. Context de piață: ritmul instalărilor și ținta de 2030 Argumentul investitorilor este susținut și de datele de piață: SolarPower Europe indică pentru România instalări de aproximativ 2,5 GW de noi capacități fotovoltaice în 2025, cu 45% peste anul precedent, până la un total de 7,6 GW instalați. În paralel, analiștii S&P Global Energy Horizons estimează că piața românească ar putea depăși 19 GW până în 2030, potrivit articolului publicat de S&P Global , citat de Economedia. Actis pune creșterea pe seama unui mix de factori, de la cadrul legislativ și accesul la finanțare internațională, până la disponibilitatea terenurilor și proceduri de autorizare considerate relativ rapide față de alte state europene. Ce mai dezvoltă Rezolv în România și în regiune Dama este parte dintr-un portofoliu regional de peste 2 GW (eolian, fotovoltaic și stocare) în România și Bulgaria, dezvoltat de Rezolv Energy, companie lansată în 2022 de Actis. În 2025, fondul suveran Mubadala Investment Company din Abu Dhabi a intrat în acționariat ca investitor. În România, Rezolv se apropie de finalizarea parcului eolian Vifor (450 MW), cu energie vândută prin contracte pe termen lung către companii industriale, inclusiv: Etem Gestamp Aluminium Extrusions; Bekaert; grupul italian A2A. În 2024, proiectul a semnat și contracte transfrontaliere de furnizare cu subsidiarele din Cehia și Slovacia ale Deutsche Telekom. Rezolv dezvoltă și proiectul eolian Dunărea East (300 MW). Pe termen scurt, miza pentru Dama rămâne închiderea finanțării și trecerea la execuție, într-un moment în care schema CfD devine un instrument central pentru bancabilitatea (capacitatea de a atrage finanțare) proiectelor mari de energie verde din România. [...]
