Știri
Știri din categoria Electricitate
Primăria Cluj-Napoca pregătește scumpirea încărcării la stațiile publice, cu un tarif mai mare pe kWh, pe fondul costurilor mai ridicate cu energia și mentenanța, potrivit Economedia, care citează Actualdecluj.ro.
Tariful pentru serviciile de reîncărcare ar urma să crească de la 1,18 lei/kWh la 1,37 lei/kWh, la care se adaugă TVA. Inițiativa este programată pentru adoptare în ședința Consiliului Local de joi, conform informațiilor din proiect.
Majorarea vizează stațiile publice aflate în gestiunea municipalității. Primăria Cluj-Napoca are 77 de stații publice de încărcare, la care se adaugă și alte puncte amplasate în parcări etajate sau în zone speciale din oraș.
În motivarea proiectului, primăria indică drept cauză „creșterea tarifului la energia electrică” și precizează că noul nivel a fost calculat luând în considerare:
„Având în vedere creşterea tarifului la energia electrică se propune actualizarea tarifului pentru serviciile de reîncărcare la stațiile publice, ținând cont de tariful energiei electrice contractat în baza acordului cadru nr. 480031/23.04.2026, încheiat de către municipiul Cluj-Napoca cu [...] Hidroelectrica S.A., a costului mentenanței platformei de plăți şi a costului pentru mentenanța stațiilor de reîncărcare, conform contractelor de mentenanță în vigoare”.
Dacă proiectul este aprobat în Consiliul Local, utilizatorii stațiilor publice din rețeaua municipalității vor plăti un cost mai mare pe fiecare kWh încărcat, ceea ce se traduce direct într-un cost de utilizare mai ridicat pentru mașinile electrice încărcate în infrastructura publică a orașului.
Recomandate
Guvernul încearcă să evite deconectări prin reducerea voluntară a consumului industrial potrivit Economedia , care relatează că autoritățile încep consultări cu marii consumatori pentru a diminua presiunea din orele de vârf asupra Sistemului Energetic Național, într-o perioadă de „alertă energetică” instituită pentru 30 de zile. Ministerul Energiei a invitat la discuții companiile cu un consum anual de peste 50.000 MWh, vizând aproximativ 70–80 de consumatori industriali. Obiectivul este ca o parte din procesele industriale să fie mutate în afara intervalelor de consum maxim, în special seara, când consumul populației crește pe fondul temperaturilor ridicate. De ce contează pentru companii: costuri și risc de oprire forțată Secretarul de stat Cristian Bușoi a spus că miza este un „parteneriat” cu mediul economic, iar alternativa, în situații de urgență, ar fi intervenția dispeceratului prin reducere sau chiar deconectare, cu efecte directe în costuri și funcționare pentru industrie. „Alternativa în caz de situații de urgență este cea în care dispeceratul va face o reducere sau eventual chiar deconectare, ceea ce evident ar crea mai multe costuri și neplăceri.” Bușoi a avertizat că presiunea pe sistem se poate traduce în două direcții: prețuri mai mari (dacă disponibilitatea cantităților scade) și posibilitatea deconectării unor consumatori industriali. Contextul „alertei energetice”: caniculă, Dunăre scăzută, Cernavodă 1 oprit Întâlnirea are loc după instituirea stării de alertă energetică pentru 30 de zile, pe fondul unei combinații de factori menționați de autorități: caniculă extremă, debit istoric scăzut al Dunării și oprirea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă . În acest context, Bușoi a afirmat că toate capacitățile de producție disponibile sunt folosite la maximum, iar cele patru capacități pe cărbune funcționează la capacitate maximă, deși sunt învechite și cu „randamente discutabile”. Populația, scoasă din ecuația deconectărilor; penele, legate de rețea Oficialul a exclus deconectarea populației, susținând că pentru consumul casnic există suficientă energie. În același timp, a cerut ca penele de curent să nu fie confundate cu un deficit național de electricitate, indicând drept cauze problemele din rețeaua de distribuție și supraîncărcările, și a făcut apel ca echipele de intervenție ale distribuitorilor să poată lucra rapid la avarii. Guvernul spune că nu ia în calcul restricții obligatorii de consum, mizând pe reducerea voluntară, iar recomandările rezultate din discuțiile cu marii consumatori ar urma să fie extinse către întreaga zonă economică. [...]
Facturile la electricitate din SUA ar urma să crească în medie cu 8,5% vara aceasta , pe fondul scumpirii energiei și al unui sezon estimat mai cald decât de obicei, potrivit unei analize NPR . Combinația dintre prețuri mai mari pe kilowatt-oră și consumul suplimentar pentru răcire pune presiune directă pe bugetele gospodăriilor și crește riscul de restanțe și deconectări. NEADA (National Energy Assistance Directors Association), organizație care urmărește programele de sprijin pentru plata energiei, avertizează că unele state din sud ar putea vedea creșteri și mai mari decât media. Mark Wolfe, directorul NEADA, spune că familiile vor fi nevoite „să folosească mai mult dintr-un produs din ce în ce mai scump” pentru a face față căldurii, într-o vară pe care climatologii o consideră posibil „cea mai fierbinte din istorie sau aproape”. De ce se scumpește: prețul pe kWh urcă mai repede decât inflația La nivel național, costul unui kilowatt-oră a crescut mai rapid decât inflația generală: cu peste 6% în ultimul an și cu 39% în ultimii cinci ani, arată datele citate de NPR. În paralel, vremea foarte caldă asociată fenomenului El Niño ar urma să împingă consumul în sus, prin utilizarea mai intensă a ventilatoarelor și a aparatelor de aer condiționat. Wolfe indică drept factori care împing în sus prețul energiei: gaze naturale mai scumpe, investiții de refacere/întărire a rețelei și cererea în creștere din partea centrelor de date (data centers), mari consumatori de electricitate. Presiune pe bugete și risc de deconectări Materialul descrie cum costurile de răcire se traduc în ajustări concrete ale cheltuielilor lunare. O profesoară din Texas, Robin Westphal, spune că facturile de aer condiționat i-au depășit 300 de dolari pe lună vara trecută și că se așteaptă la costuri mai mari anul acesta, ceea ce o determină să reducă alte cheltuieli, inclusiv la alimente și activități. În Arkansas, un student la seminar, Matthew Kolb, afirmă că donează plasmă de două ori pe săptămână pentru a-și acoperi cheltuielile, inclusiv aproximativ 250 de dolari pe lună pentru electricitate, în condițiile în care are și un loc de muncă cu normă întreagă și servește în rezerva armatei. La nivel de sistem, NPR notează că aproximativ 13 milioane de clienți din SUA ajung anual atât de mult în urmă cu plata facturilor încât li se întrerupe temporar alimentarea cu energie. Unele state limitează deconectările în cele mai fierbinți zile de vară, însă „majoritatea” nu au astfel de restricții, potrivit aceleiași surse. Ajutor public cu finanțare „pe loc”, în timp ce costurile cresc Guvernul federal are un program de sprijin pentru familiile cu venituri mici ( LIHEAP ), însă finanțarea acestuia a rămas neschimbată în ultimii trei ani, chiar dacă prețul electricității a crescut „puternic”, arată NPR. În plus, birourile de asistență energetică raportează tot mai des solicitări venite și din partea familiilor cu venituri medii, semn că presiunea se extinde dincolo de categoriile tradițional vulnerabile. Investiții în rețea și costuri suplimentare pentru consumatori În Texas, utilitățile investesc în modernizarea rețelei pentru a face față vremii extreme și cererii în creștere, inclusiv din partea centrelor de date, însă aceste investiții contribuie la costuri mai mari, potrivit NPR. În același timp, rămâne preocuparea legată de penele de curent în perioadele de vârf: Westphal spune că a cumpărat un generator pentru a putea face față dacă alimentarea se întrerupe. Potrivit relatării, Westphal nu se așteaptă la o ușurare semnificativă până la venirea vremii mai reci, undeva pe la mijlocul lunii octombrie. [...]
Eliminarea plafonării a împins prețul energiei electrice la un salt anual de 57,2% în martie 2026 , cea mai mare creștere de preț din ultimul an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Profit . Creșterea este raportată pentru martie 2026 față de martie 2025 și este pusă de INS pe seama eliminării schemei de plafonare , ceea ce indică un efect direct al schimbării de reglementare asupra costurilor suportate de consumatori. De ce contează pentru economie și companii Un avans de această magnitudine la electricitate are impact rapid în lanț: de la facturile gospodăriilor la costurile operaționale ale firmelor, în special în sectoarele cu consum ridicat de energie. În termeni de inflație, energia electrică rămâne un factor major de presiune, tocmai pentru că intră în costul multor bunuri și servicii. Context din datele INS: alte scumpiri relevante În același interval, INS indică și scumpiri importante la alimente, unde una dintre cele mai mari majorări a fost la cafea, cu 23,29% , conform datelor citate. [...]
Ofertele sub 1 leu/kWh au dispărut, iar noul „plafon” al pieței pentru contracte noi urcă spre 1,3 lei/kWh , ceea ce mută competiția dintre furnizori dinspre „cel mai mic preț” spre condițiile contractuale (durata prețului fix, termene de plată și zona de distribuție), potrivit unei analize Economedia bazate pe comparatorul ANRE pentru zona București. În aprilie, cei mai importanți furnizori vin cu prețuri sub 1,3 lei/kWh pentru consumatorii casnici care încheie contracte noi. Chiar și așa, nivelurile sunt mai mici decât la liberalizarea pieței de la 1 iulie 2025, când furnizorii tradiționali (PPC, E.ON, Electrica, Engie, Premier Energy) vindeau, potrivit analizei, cu aproximativ 1,5–1,6 lei/kWh. Ce contează pentru consumatori: cât timp rămâne valabil prețul Diferențele dintre oferte nu țin doar de preț, ci și de perioada pentru care acesta este garantat: unele companii îl fixează doar pentru câteva luni, altele pentru un an sau chiar doi. În plus, prețurile sunt valabile doar pentru contracte noi și diferă în funcție de zona de distribuție. Top 10 oferte standard în București (comparator ANRE) Hidroelectrica – 1,05 lei/kWh (preț valabil un an; termen de plată 45 de zile) Premier Energy – 1,23 lei/kWh (până la 30 septembrie 2026; termen de plată 15 zile) Grenerg – 1,24 lei/kWh (contract pe perioadă nedeterminată; preț aplicat până la 31 iulie; termen de plată 20 de zile). ANRE a amendat compania în vara lui 2025 pentru 84 de abateri, inclusiv încheierea de contracte pe numele unor persoane fără accept. E.ON Energie România – 1,24 lei/kWh (preț fix garantat doi ani, până la 31 martie 2028; termen de plată 15 zile) PPC Energie – 1,25 lei/kWh (până la 31 martie 2027) Nova Power and Gas – 1,28 lei/kWh (după o promoție cu 0,99–1,07 lei/kWh; oferta actuală valabilă până la 15 iulie 2027) Engie România – 1,29 lei/kWh (până la 30 septembrie 2026; termen de plată 30 de zile) Electrica Furnizare – 1,32 lei/kWh (contract pe perioadă nedeterminată; preț valabil până la 31 decembrie 2026; 15 zile la plată + 15 zile de grație) MVM Future Energy Technology – 1,41 lei/kWh Energy Core Development – 1,42 lei/kWh Schimbarea furnizorului: gratuită, dar încă puțin folosită Consumatorii își pot schimba furnizorul oricând, gratuit, fie prin platforma ANRE, fie direct la companii. ANRE precizează că, pe durata procesului, continuitatea alimentării este asigurată și nu există risc de deconectare. Completarea solicitării de transfer durează 10 minute, iar transferul se face în maximum câteva zile; prin platforma ANRE, procesul tehnic se derulează în 24 de ore. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că aproximativ 650.000 de români și-au schimbat furnizorul, dintr-un total de circa 9 milioane de consumatori. O analiză a Asociației Energia Inteligentă (publicată în ianuarie) susține că facturile pot scădea „chiar și cu 35%” prin schimbarea furnizorului, însă mulți consumatori evită pasul din lipsă de încredere și de teama că ar putea rămâne fără curent, ceea ce avantajează furnizorii tradiționali cu baze mari de clienți. [...]
Potrivit Economica.net , PPC Energie a lansat un nou tip de tarif dinamic pentru electricitate, denumit Ore Smart + , care promite un preț final de la 0,98 lei/kWh (cu toate taxele incluse, pentru un consumator din București). Oferta se poziționează ca alternativă la tarifele clasice, însă vine cu o condiție esențială: consumul trebuie mutat în anumite intervale orare pentru a beneficia de prețul redus. Mecanismul este simplu, dar dependent de program. Tariful scăzut este disponibil în perioadele în care rețeaua are o pondere mai mare de energie din surse regenerabile. Intervalele „ieftine” sunt: în timpul nopții, de luni până vineri, între 00:00 și 05:59 pe tot parcursul weekendului, de sâmbătă 00:00 până duminică 23:59 în sezonul cald (1 martie – 31 octombrie), zilnic între 11:00 și 14:59 În afara acestor intervale, prețul poate ajunge până la 1,56 lei/kWh , ceea ce schimbă complet logica facturii: cine își mută consumul mare (mașină de spălat, cuptor, încărcare auto) în orele „Smart” poate reduce costurile, în timp ce utilizarea în orele obișnuite devine mai scumpă. Datele furnizate de companie arată că economiile pot fi vizibile într-un scenariu realist. Pentru un consum mediu de 300 kWh lunar, mutarea a circa 75 kWh în intervalele ieftine ar putea aduce economii de aproximativ 580 de lei pe an . Beneficiile cresc în cazul utilizatorilor de mașini electrice sau pentru cei care lucrează de acasă și își pot adapta programul de consum. Reprezentanții PPC Energie susțin că peste un milion de gospodării din România au deja infrastructura necesară pentru a folosi acest sistem. Conform declarațiilor oficiale, avantajul major este că intervalele reduse coincid, în mare parte, cu momentele în care oricum există consum casnic, ceea ce ar limita nevoia unor schimbări majore de comportament. Există însă o condiție tehnică importantă: contorul inteligent . Fără acesta, tariful dinamic nu poate fi aplicat. Sistemul permite măsurarea exactă a consumului pe intervale orare și elimină estimările sau transmiterea manuală a indexului. Clienții trebuie să verifice la operatorul de distribuție dacă locuința este deja echipată cu un astfel de contor. [...]
Comisia Europeană vrea reducerea taxelor pe electricitate și subvenții la prețuri pentru a tempera scumpirile din energie, pe fondul războiului din Iran, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles că statele membre pot folosi ajutoare de stat pentru a atenua creșterea prețurilor la energie, iar executivul UE va propune reducerea impozitelor pe energia electrică, ca măsură rapidă de limitare a șocului. Contextul invocat este dependența Europei de importurile de energie și închiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece în mod normal circa 20% din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate. În acest cadru, Comisia le transmite guvernelor că există spațiu de intervenție pe termen scurt, inclusiv prin sprijin bugetar, în limitele regulilor europene. „În unele cazuri, energia electrică este impozitată mult mai mult decât gazul, uneori chiar de până la 15 ori mai mult, iar acest lucru nu este acceptabil. Prin urmare, vom propune reducerea cotelor de impozitare pentru energia electrică și ne vom asigura că aceasta este impozitată mai puțin decât combustibilii fosili”, a afirmat președinta Comisiei Europene. Von der Leyen a legat măsurile de volatilitatea pieței: „Pe măsură ce conflictul continuă, prețurile la energie continuă să fluctueze”, iar răspunsul ar urma să combine intervenții imediate cu schimbări „structurale”, inclusiv o flexibilizare suplimentară a cadrului de ajutor de stat pentru compensarea creșterilor de costuri ale sursei de energie. În paralel, articolul notează că, în ultimele zile, prețul țițeiului a crescut și s-a menținut peste 100 de dolari/baril , pe fondul atacurilor asupra instalațiilor energetice din regiune. Tot la Bruxelles, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că statul român ar urma să intervină pe piața de energie pentru stabilizarea prețurilor, cu un set de măsuri anunțat „într-o săptămână”. [...]
