Știri
Știri din categoria Statistici
Românii își reduc consumul și se așteaptă la scăderea nivelului de trai, iar această combinație poate pune presiune directă pe vânzările din retail și pe dinamica pieței muncii, potrivit unui sondaj IRSOP prezentat de G4Media. În aprilie, 68% dintre respondenți spun că peste un an nivelul de viață va fi mai rău, iar 45% cred același lucru pe un orizont de cinci ani.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 500 de persoane, în perioada 20–24 aprilie 2026, cu o eroare maximă admisă de +/- 4,4%.
Datele arată că românii continuă să cumpere mai puțin pentru consumul curent: 55% spun că au redus cumpărăturile față de anul trecut (aprilie), față de 12% care declară că au cumpărat mai mult.
În același timp, intențiile de cheltuieli indică o reorientare către prudență și investiții personale, nu către consum discreționar. În aprilie, respondenții spun că intenționează să cheltuiască în 2026, între altele, pentru:
Autorii sondajului interpretează aceste mișcări ca semnale de anxietate și intenție de schimbare a modului de viață, cu potențial de a trage în jos vânzările din retail și, ulterior, de a afecta negativ piața muncii.
Pe partea de prețuri, 76% dintre respondenți se așteaptă ca acestea să crească în următoarele 12 luni (față de 75% în martie). Doar 10% cred că prețurile vor rămâne la fel (8% în martie).
În paralel, așteptările privind veniturile sunt mai degrabă negative: 34% cred că veniturile proprii vor crește în următoarele 12 luni (38% în martie), iar 63% se așteaptă să rămână la fel sau să scadă (62% în martie). În interpretarea IRSOP, această combinație poate împinge către scenariul în care Guvernul ar ajunge să subvenționeze costul vieții „pe scară largă”.
În rândul persoanelor angajate, 77% consideră că locul lor de muncă este în siguranță (71% în martie), iar 23% îl văd în pericol (29% în martie).
Totuși, dintre angajații care își percep jobul ca fiind în pericol, 80% spun că în localitatea lor locurile de muncă se găsesc greu (86% în martie), iar 16% că se găsesc ușor (14% în martie). IRSOP notează că, într-un context de „răcire” a pieței muncii, inclusiv cei cu joburi relativ stabile pot întâmpina dificultăți în a schimba locul de muncă pentru un salariu mai bun.
Indicatorii de încredere în viitor se deteriorează în aprilie:
În evaluarea IRSOP, nivelul ridicat al percepțiilor și așteptărilor negative „aproape sugerează preludiul unei recesiuni” și poate influența inclusiv comportamente economice precum evitarea inițiativelor antreprenoriale sau amânarea planurilor de consum.
Recomandate
Deși salariul mediu net a urcat la 5.557 lei, venitul real a scăzut cu 5% în februarie 2026, semn că inflația a continuat să erodeze câștigurile populației, potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . INS arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,8% față de februarie 2025, până la 5.557 lei. Totuși, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce echivalează cu o reducere de 5% a salariului real (ajustat cu inflația) față de aceeași lună a anului trecut. Ce înseamnă pentru puterea de cumpărare Diferența dintre creșterea nominală a salariilor și scăderea salariului real indică faptul că majorările din economie nu au ținut pasul cu scumpirile. Practic, chiar dacă încasările lunare sunt mai mari în lei, capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii s-a redus. Unde sunt cele mai mari și cele mai mici salarii La nivel sectorial, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: serviciile de tehnologia informației: 12.952 lei; industria tutunului: 11.920 lei. La polul opus, cele mai mici medii au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei; alte activități de servicii: 2.887 lei. Evoluția față de ianuarie: creștere mică, influențată de bonusuri Comparativ cu ianuarie 2026, salariul mediu net a crescut cu 39 de lei (plus 0,7%). În același timp, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, în urcare cu 52 de lei (plus 0,6%). INS pune creșterea lunară în principal pe seama plăților ocazionale: prime, bonusuri de performanță și alte sume din profit sau fonduri speciale. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna anterioară au fost în industria tutunului (plus 24,7%) și în activitățile de asigurări și fonduri de pensii (plus 23,4%). În schimb, scăderi între 7% și 10,5% au fost consemnate în extracția minereurilor metalifere, energie, transporturi și servicii conexe, precum și în jocuri de noroc și pariuri, pe fondul lipsei bonusurilor acordate în lunile precedente sau al unor rezultate mai slabe. Sectorul bugetar: variații mici În sectorul public, salariile au crescut ușor în învățământ (plus 0,5%) și în administrația publică (plus 0,2%), în timp ce în sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a scăzut cu 1,8% față de luna precedentă. [...]
FMI a tăiat la 0,7% prognoza de creștere a României în 2026, semnalând un an cu avans economic mult mai slab decât se anticipa în toamnă , potrivit Agerpres , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat marți de Fondul Monetar Internațional . Revizuirea este semnificativă: estimarea pentru 2026 coboară la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza FMI în octombrie. Pentru 2027, instituția se așteaptă la o creștere a PIB de 2,5%. Inflație mai mare decât în prognoza din octombrie Pe lângă încetinirea creșterii, FMI vede și o inflație mai ridicată în 2026. După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI estimează pentru acest an 7,8%, față de 6,7% în prognoza din octombrie. Pentru 2027, inflația ar urma să se reducă la 3,9%. Deficit extern încă ridicat, deși în scădere În privința dezechilibrului extern, FMI estimează că deficitul de cont curent (diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie) se va reduce, dar va rămâne la un nivel înalt: 8% din PIB în 2025 (nivelul de anul trecut, menționat în raport); 6,8% din PIB în 2026 (peste estimarea de 6,6% din octombrie); 6,2% din PIB în 2027. Șomaj: scădere lentă, dar peste așteptările anterioare pentru 2026 FMI indică o scădere graduală a ratei șomajului, de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027. În octombrie, instituția prognoza pentru 2026 un șomaj de 5,8%, ceea ce înseamnă că noua estimare este ușor mai pesimistă. Previziunile au fost publicate în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale , care au loc săptămâna aceasta la Washington. [...]
Managerii din construcții văd o creștere a activității în următoarele trei luni , un semnal de cerere pe termen scurt pentru sector, în timp ce angajările sunt așteptate să rămână, în linii mari, stabile, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) , citate de Agerpres . În același timp, INS indică o „relativă stabilitate” a numărului de salariați nu doar în construcții, ci și în comerțul cu amănuntul și în servicii, conform informațiilor disponibile din material. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare (de exemplu, valori ale indicatorilor sau diferențieri pe subsectoare) dincolo de concluziile menționate. [...]
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE , un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat . În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%). În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani. Penultimul loc la ocuparea tinerilor: 52% în România Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%. Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%). [...]
Stațiunea Stâna de Vale , de regulă „polul” precipitațiilor din România, a avut în martie un deficit de ploi de 90% , un semnal relevant pentru agricultură și administrarea resurselor de apă, într-o lună care, la nivel național, a fost mai caldă și mai uscată decât normalul climatologic, potrivit HotNews , pe baza datelor ANM. În martie 2026, temperatura medie lunară a aerului pe țară a fost de 6,1°C, cu 2,4°C peste mediana intervalului de referință 1991–2020. La București, abaterea a fost de +1,2°C, iar cea mai mare abatere din țară a fost la Dumbrăvița de Codru (județul Bihor), cu +4,4°C față de medie. Precipitații sub normal la nivel național, cu extreme locale Cantitatea totală de precipitații medie pe țară a fost de 31 mm (l/mp), cu 23% sub mediana 1991–2020. În schimb, la București s-au depășit 50 mm, ceea ce înseamnă cu 83% peste media multianuală, conform ANM. Distribuția ploilor a fost dezechilibrată: în primele 20 de zile a plouat extrem de puțin, iar în ultimele cinci zile au venit precipitații puternice. Cel mai mare total lunar s-a înregistrat la Băișoara (județul Cluj) – 82,2 l/mp, din care mai mult de jumătate într-o singură zi, pe 29 martie. Peste medie a plouat și la stația meteo Lăcăuți, în munții Buzăului. „Campionul” precipitațiilor, la minim istoric pentru luna martie Cea mai mare abatere negativă față de normal a fost la stația meteo din Stâna de Vale: doar 11 l/mp în martie, adică un deficit de 90% față de valorile obișnuite. Stațiunea este, în mod normal, locul unde anual plouă cel mai mult în România, cu o medie de 1.600 l/mp pe 12 luni, iar media lunii martie este de 113 l/mp. Contrastul este cu atât mai puternic cu cât Stâna de Vale deține și recordul absolut al precipitațiilor pentru luna martie: 382 l/mp, înregistrat în martie 1944. Stațiunea este situată pe Valea Iadului, pe versantul vestic al Munților Apuseni, în partea sudică a Munților Vlădeasa. Ca reper de ariditate pentru luna martie, Sulina este, în medie, locul unde plouă cel mai puțin în a treia lună a anului: 14 l/mp. Zăpadă multă la altitudini mari, în ciuda lunii mai calde În zona montană înaltă, stratul de zăpadă a rămas consistent: grosimea maximă din martie 2026 a depășit 160 cm la unele stații de peste 2.000 m altitudine. Valoarea maximă a fost de 215 cm la stația meteo Vf. Omu (Munții Bucegi), iar la Bâlea Lac s-au măsurat 193 cm. [...]
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
