Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
România rămâne în zona țărilor cu cele mai mici venituri nete la un salariu mare , ceea ce indică o povară fiscală ridicată pentru angajații cu câștiguri mari, potrivit unei sinteze publicate de Antena 3 , pe baza unei analize Euronews Business . Comparația folosește un scenariu standard: 100.000 de euro brut/an, persoană necăsătorită, fără copii. Unde se poziționează România în clasament În acest scenariu, România este sub pragul de 60.000 de euro net/an, cu 58.500 de euro , fiind menționată printre statele în care „statul ia cel mai mult din venituri” la acest nivel salarial. În aceeași zonă apar și Portugalia (57.000 de euro), iar peste 60.000 de euro sunt, între altele, Polonia (60.225 de euro), Olanda (60.500 de euro), Lituania (60.500 de euro), Croația (61.000 de euro) și Luxemburg (61.500 de euro). La extrema cealaltă, diferențele sunt mari: netul variază între 50.750 de euro în Belgia și 86.930 de euro în Bulgaria (cea mai avantajoasă din eșantionul de 31 de țări analizate, care include statele UE plus Marea Britanie, Elveția, Norvegia și Turcia). Estul Europei, avantaj la net; Vestul și Nordul, taxe mai grele Analiza citată arată o tendință regională: Europa de Est permite, în general, păstrarea unei părți mai mari din brut , pe fondul unor sisteme de impozitare mai simple, cote maxime mai reduse sau contribuții sociale plafonate. În schimb, în Europa de Vest și de Nord netul este mai mic la același brut, pe fondul impozitării progresive (impozit pe venit care crește odată cu venitul), al contribuțiilor sociale și al altor taxe. În topul veniturilor nete la 100.000 de euro brut/an apar, după Bulgaria, Estonia (74.400 de euro), Cehia (72.800 de euro), Malta (72.500 de euro), Elveția (70.500 de euro) și Cipru (70.300 euro). Marile economii: Marea Britanie conduce, Germania și Italia rămân jos Dintre cele cinci mari economii europene, Regatul Unit are cel mai mare venit net în acest scenariu, cu 69.900 de euro . Spania (64.200 de euro) și Franța (63.000 de euro) sunt la mijloc, în timp ce Germania (57.900 de euro) și Italia (56.700 de euro) sunt la coada acestui grup. La polul opus al întregului clasament, Belgia (50.750 de euro) este urmată de Danemarca (51.500 de euro) și Suedia (52.000 de euro). Context: cât de „mare” este, de fapt, un brut de 100.000 de euro Antena 3 mai notează, citând date OECD pentru 2025, că Elveția este singura țară europeană unde salariul mediu brut anual pentru o persoană singură, fără copii, depășește 100.000 de euro (107.487 euro). În UE, Luxemburg are cel mai ridicat salariu mediu (77.844 euro), iar în multe state salariile medii sunt sub 50.000 de euro. Tot potrivit raportului OCDE „Taxing Wages 2026”, citat în material, salariile medii brute anuale variază între 18.590 de euro în Turcia și 107.487 euro în Elveția, pentru un set de 27 de țări europene (22 din UE). [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
Exporturile Coreei de Sud sunt estimate să fi crescut în mai pentru a 12-a lună consecutivă , pe fondul unui nou val de cerere pentru semiconductori alimentat de investițiile globale în inteligență artificială, arată un sondaj citat de Reuters . Potrivit medianei prognozelor a nouă economiști, exporturile ar fi urcat cu 48,4% față de aceeași lună din 2025. Ar fi un ritm ușor peste aprilie (+48,0%), dar sub saltul din martie (+50,2%), cel mai puternic avans din august 1988. Exporturile cresc neîntrerupt din iunie 2025 și au intrat pe creșteri de două cifre din decembrie. Semiconductori: motorul principal al accelerării Economiștii intervievați anticipează că dinamica exporturilor rămâne solidă și în trimestrul al doilea, în condițiile în care vânzările de cipuri sunt susținute de „boom-ul” investițiilor în AI. Stephen Lee, economist la Meritz Securities din Seul , a spus că evoluția este în linie cu așteptările de accelerare în T2 față de T1, însă ritmul este „chiar mai puternic”. Un indiciu suplimentar vine din datele preliminare: în primele 20 de zile din mai, exporturile au sărit cu 64,8% față de anul anterior, în timp ce vânzările de semiconductori au crescut de peste trei ori. Importuri și inflație: presiuni din energie și cerere Sondajul indică și o creștere a importurilor de 21,5% în mai, față de aceeași perioadă a anului trecut, peste aprilie (+16,7%) și cel mai rapid ritm din august 2022. În paralel, inflația de consum este văzută accelerând la 3,0% în mai, de la 2,6% în aprilie, ceea ce ar marca cea mai mare creștere anuală din martie 2024, pe fondul prețurilor ridicate la petrol. Ce urmează Coreea de Sud urmează să publice datele comerciale pentru luna mai luni, 1 iunie, la ora 9:00, ora locală (03:00, ora României). [...]
Piața smartphone-urilor din SUA se contractă, iar presiunea se mută pe segmentul mediu , unde scăderile sunt mult mai abrupte decât la vârf sau la modelele ieftine, potrivit unei analize Omdia citate de GSMArena . În T1 2026, piața a scăzut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025, până la 33,4 milioane de unități. Declinul vine pe fondul a două efecte cumulate: producătorii au accelerat formarea stocurilor în T1 2025, anticipând tarife de import care urmau să fie impuse de administrația Trump , iar în 2026 cererea începe să resimtă scumpirea continuă a cipurilor de memorie și o încetinire „semnificativă” a achizițiilor de smartphone-uri. Un factor operațional a amplificat presiunea din trimestru: lansări întârziate, care au comprimat vânzările efective (sell-through) în T1. Exemplul dat este seria Galaxy S26, apărută cu circa o lună mai târziu decât în 2025, ceea ce a influențat dinamica livrărilor între branduri în segmentul premium. Segmentul mediu, cel mai vulnerabil Datele Omdia indică o polarizare tot mai accentuată a pieței: modelele ieftine și cele premium par mai rezistente decât zona de mijloc, care pierde teren rapid. Sub 300 de dolari: +8% 800+ dolari: -1% 300–599 dolari: -19% 600–700 dolari: -6% Pentru industrie, mesajul este că „miezul” pieței – unde se află volumele tradiționale – este cel mai expus la combinația dintre prețuri mai mari la componente și consumatori mai prudenți. Cine câștigă și cine pierde în T1 2026 Apple și-a păstrat poziția de lider, dar livrările au scăzut cu 3% față de T1 2025. În interiorul portofoliului, seria iPhone 17 a reprezentat 70% din toate livrările Apple, iar lansarea mai târzie a seriei Galaxy S26 ar fi ajutat Apple să capteze mai multe livrări în zona premium, pe fondul migrării consumatorilor către iPhone 17. Samsung a rămas pe locul al doilea, însă cu o scădere de 5% an la an. Totuși, seria Galaxy S26 a avut o performanță relativ solidă la nivel de interes inițial: precomenzile au crescut cu 25% față de gama Galaxy S25, deși lansarea întârziată a tras în jos rezultatul trimestrial. Motorola a fost singurul producător cu creștere: +18% livrări față de T1 2025, susținute în principal de portofoliul actualizat Moto G, care a depășit 70% din livrările companiei. Google a înregistrat un recul de 7%, pe fondul stagnării vânzărilor seriei Pixel 10; lansarea timpurie a Pixel 10a nu a compensat performanța mai slabă a seriei principale. Ce urmează: contracție estimată pentru întregul an Omdia vede drept direcție de răspuns o colaborare mai strânsă cu operatorii locali și promoții legate de abonamente, pentru a reduce impactul scumpirii componentelor asupra prețului plătit de consumatori. La nivel de perspectivă, analiștii anticipează o contracție de 4% a pieței americane de smartphone-uri pentru întregul an 2026. [...]
Subsidiara locală Google a raportat pierderi în 2022–2025 și, pe acest fond, nu a plătit impozit pe profit în România în ultimii patru ani , potrivit Mediafax , care citează date publicate de Ministerul Finanțelor . Miza fiscală este că rezultatele raportate local nu reflectă integral veniturile generate pe piața românească, în special din publicitate digitală. Google Bucharest SRL a încheiat 2025 cu o pierdere netă de 52,9 milioane de lei, apropiată de cea din 2024 (53,3 milioane de lei), ceea ce înseamnă al patrulea an consecutiv pe pierdere, conform articolului care preia informații publicate de Gândul. În total, pierderile cumulate în perioada 2022–2025 sunt de aproximativ 160 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În același timp, cifra de afaceri a subsidiarei locale a crescut cu 4,1% în 2025, până la 311,4 milioane de lei (aprox. 61,8 milioane de euro), de la 299,2 milioane de lei în anul precedent. De ce contează: publicitatea vândută în România nu apare în raportările locale Publicația notează că situațiile financiare raportate în România nu includ veniturile generate din publicitatea digitală vândută pe piața locală. Aceste încasări sunt facturate prin operațiunile grupului din Irlanda, astfel că valoarea reală a veniturilor obținute de Google din reclamele afișate în România nu este publică. În acest context, articolul citează estimări din industrie potrivit cărora piața de publicitate digitală din România a depășit 280 de milioane de euro în 2024, iar Google este unul dintre principalii jucători. Context: de la profit în 2021 la patru ani de pierderi Seria pierderilor raportate de subsidiara locală vine după 2021, când compania a înregistrat un profit de 12,3 milioane de lei, pe fondul extinderii operațiunilor locale, inclusiv prin integrarea echipei Fitbit și dezvoltarea centrului tehnologic din București. Separat, materialul menționează că Gândul a depus o sesizare la ANCOM cu privire la posibile abuzuri ale Google în România. [...]
România rămâne la coada UE la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților, cu doar 2,7% , un nivel care sugerează o bază încă îngustă de competențe digitale raportat la piața muncii, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Eurostat . Datele Eurostat arată că România depășește doar Grecia (2,5%) la acest indicator, în timp ce Italia are 3,8%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale specialiștilor IT&C în forța de muncă au fost înregistrate în 2025 în Suedia (8,9%), Luxemburg (8,7%) și Finlanda (7,8%). Contextul european: IT-ul crește ca pondere, dar cu ritm mai lent La nivelul Uniunii Europene , anul trecut (2025) erau 10,4 milioane de persoane angajate ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), reprezentând 5% din forța de muncă. Tendința este de creștere: ponderea a urcat cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior și cu 1,5 puncte procentuale față de 2015. Totuși, avansul numărului de specialiști a încetinit după vârful din 2020 (+7,1%) și 2021 (+5,7%). Ulterior, creșterile anuale au fost de 4% între 2022 și 2023, 4,5% între 2023 și 2024 și 2,6% între 2024 și 2025. Paradoxul României: puțini specialiști, dar cea mai mare pondere de femei Deși are o pondere redusă a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, România este pe primul loc în UE la ponderea femeilor în această categorie profesională: 27,8%. La nivelul UE, bărbații reprezintă 80,5% dintre specialiștii IT&C, iar femeile 19,5%, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai mici ponderi ale femeilor în IT&C au fost înregistrate în Cehia (12,9%), Ungaria (15%) și Slovacia (15,5%), în timp ce după România urmează Letonia (25,9%) și Bulgaria (25%). [...]
La un venit brut anual de 100.000 de euro, diferențele de taxare între țările europene pot însemna peste 36.000 de euro în plus sau în minus la salariul net , potrivit unei analize citate de Newsweek . În acest calcul comparativ, România ajunge la 58.500 de euro net, sub pragul de 60.000 de euro, în timp ce Bulgaria urcă la 86.930 de euro net, cel mai ridicat nivel din eșantion. Estimările sunt făcute de Euronews Business pentru o persoană singură, fără copii și fără alte venituri, care câștigă 100.000 de euro brut pe an, în 31 de țări europene (state UE plus Regatul Unit, Elveția, Norvegia și Turcia). Metodologia folosește raportul OCDE „Tax Wedge 2026 ”, fișe de țară OCDE, sinteze fiscale PwC Worldwide și surse naționale; cotele de impozitare sunt pentru 2025, iar monedele non-euro au fost convertite la cursurile de referință BCE de la 31 decembrie 2025. Publicația precizează că nu sunt incluse variabile care pot influența rezultatul (de exemplu, alte surse de venit), astfel că valorile sunt orientative. Unde rămân angajații cu cei mai mulți bani din 100.000 euro brut În clasamentul menționat, salariul net variază de la 50.750 de euro în Belgia la 86.930 de euro în Bulgaria. Bulgaria este singura țară în care netul depășește 85.000 de euro la acest nivel de venit. Țările cu cele mai mari valori ale netului (exemple din listă): Bulgaria: 86.930 euro Estonia: 74.400 euro Cehia: 72.800 euro Malta: 72.500 euro Elveția: 70.500 euro Cipru: 70.300 euro România, sub 60.000 euro net la 100.000 euro brut România apare cu 58.500 de euro net, alături de Portugalia (57.000 euro) în zona țărilor care rămân sub 60.000 de euro net la un brut de 100.000 de euro. Puțin peste acest nivel sunt menționate Polonia (60.225 euro), Olanda (60.500 euro), Lituania (60.500 euro), Croația (61.000 euro) și Luxemburg (61.500 euro). De ce Vestul și Nordul au net mai mic la venituri mari Explicația principală indicată este tipul de sistem fiscal. Europa de Est permite, în general, păstrarea unei părți mai mari dintr-un salariu brut de peste 100.000 de euro, pe fondul unor impozite mai „plate” (cote mai uniforme), rate marginale superioare mai mici sau contribuții sociale plafonate. În schimb, în Europa de Vest și de Nord, netul tinde să fie mai mic la acest nivel de venit, din cauza impozitării progresive (cote mai mari pentru tranșe de venit mai ridicate), a contribuțiilor sociale ale angajaților și a altor taxe. Analiza mai notează că impozitele locale și regionale pot modifica ierarhia, iar în estimări sunt folosite capitalele și regiunile. [...]
BCE avertizează că șocul energetic din războiul din Iran poate împinge inflația în sus și poate frâna creșterea în UE , potrivit Agerpres , care citează raportul de stabilitate financiară publicat miercuri de Banca Centrală Europeană. În evaluarea BCE, majorarea prețurilor la energie afectează atât companiile, cât și creditorii din Uniunea Europeană, punând presiune pe costuri și, implicit, pe dinamica inflației, în timp ce creșterea economică este perturbată. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos , a indicat că actualul șoc de aprovizionare cu energie riscă să ducă la o inflație și mai ridicată și la o creștere economică mai slabă. În același timp, el a avertizat că tensiunile pot alimenta volatilitatea piețelor și pot afecta capacitatea de plată a datoriilor, în contextul unor costuri de finanțare mai mari și al unei economii cu ritm de creștere atenuat. De ce contează pentru inflație și finanțare Raportul BCE leagă direct șocul energetic de riscuri macrofinanciare: scumpirea energiei poate prelungi presiunile inflaționiste, iar combinația dintre inflație, creștere mai slabă și finanțare mai scumpă poate pune presiune pe debitori și pe stabilitatea piețelor. Riscuri suplimentare: incertitudine geoeconomică și creditori nebancari BCE mai arată că „stresul acut geoeconomic” este amplificat de incertitudinile legate de comerțul global și cooperarea internațională și atrage atenția asupra creșterii riscurilor de securitate cibernetică și a amenințărilor hibride la adresa infrastructurii critice. Separat, instituția spune că monitorizează atent practicile de creditare ale creditorilor nebancari, descrise ca fiind adesea „opace”. Deși în zona euro nu sunt semnalate „temeri sistemice”, BCE avertizează că piețele private opace și interconectate necesită supraveghere, inclusiv din cauza riscurilor de contagiune, în special din SUA, și a posibilității unor vânzări forțate de active care ar putea amplifica turbulențele de pe piață. [...]
BNR vede inflația la 10,3% la mijlocul lui 2026, iar asta menține presiunea pe costurile de finanțare și pe curs. În minuta ședinței de politică monetară din 15 mai, citată de Digi24 , banca centrală arată că noua traiectorie a inflației este mai ridicată decât în prognoza anterioară și avertizează că riscurile pentru leu/euro rămân „ridicate”, pe fondul deficitelor mari și al incertitudinilor interne și externe. BNR estimează că rata anuală a inflației va urca la 10,3% la jumătatea anului curent și va coborî la 5,5% în decembrie 2026 , față de proiecția precedentă de 9,8%, respectiv 3,9%. În plus, banca centrală indică reintrarea în intervalul țintei abia în trimestrul III 2027 , cu un trimestru mai târziu decât anticipa anterior. De ce contează: cursul și finanțarea economiei rămân vulnerabile Consiliul de Administrație al BNR leagă riscurile pentru curs de mai mulți factori, între care fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu , „deficitele gemene încă mari” și situația politică internă. În acest cadru, banca centrală pune accent pe stabilitatea politică și pe continuarea corecției fiscale, în linie cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, cu efecte așteptate inclusiv asupra primei de risc suveran și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate (...). Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale (...), cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.” Ce a împins inflația peste așteptări În discuțiile privind evoluția recentă, BNR notează că inflația a crescut în martie, iar datele pentru aprilie arată o accelerare la 10,71% , în principal pe fondul scumpirilor la: gaze naturale și combustibili; prețuri administrate; chirii pentru locuințele de stat (menționate ca majorare considerabilă). În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și pe cele administrate) a coborât lent la 8,2% în martie 2026 , de la 8,5% în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama alimentelor procesate. Context macro: economie în scădere, piața muncii se „detensionează” Minuta consemnează o dinamică economică slabă: după contracția din trimestrul IV 2025, datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali în trimestrul I 2026 (minus 0,2%) și o comprimare de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza consumului privat. Pe piața muncii, BNR observă reducerea efectivului de salariați și o temperare a intențiilor de angajare, dar avertizează că evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă rămâne incertă, inclusiv în contextul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026 și al unor dezechilibre între cerere și ofertă în anumite sectoare. La ce să se uite companiile și consumatorii în perioada următoare BNR indică drept surse principale ale deteriorării perspectivei inflației scumpirea combustibililor, pe fondul creșterilor ample ale prețului petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie. În același timp, banca centrală menționează și factori interni care pot alimenta presiunile pe termen scurt, inclusiv liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază , în timp ce măsurile temporare de protecție energetică ar urma să ofere doar o contrapondere limitată. [...]
Analiștii CFA văd un euro mai scump și un risc mai mare de recesiune în 2026 , într-un context de aversiune la risc care apasă pe leu, potrivit Profit , care citează rezultatele unui sondaj al Asociației CFA România. „Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât, pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni. De asemenea, anticipațiile privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial”, a declarat Adrian Codirlașu , președintele Asociației CFA România. Cursul EUR/RON: majoritatea anticipează deprecierea leului În ceea ce privește cursul de schimb, aproximativ 80% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 12% se așteaptă la stagnare. Media anticipațiilor pentru cursul EUR/RON indică: 5,1650 lei pentru un euro la orizont de 6 luni; 5,2252 lei pentru un euro la orizont de 12 luni. Asociația precizează că sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie. Inflație, creștere economică și deficit: semnale mai slabe pentru 2026 Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2027) s-a redus ușor față de exercițiul anterior, până la 7,41%. În același timp, 46% dintre participanți anticipează scăderea inflației în următoarele 12 luni (față de nivelul actual), iar 31% se așteaptă la o creștere. Pe partea de activitate economică și finanțe publice, specialiștii CFA indică: deficit bugetar prognozat pentru 2026: 6,4% din PIB, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de exercițiul anterior; creștere economică anticipată pentru 2026: 0,4% (valoare medie), în scădere „substanțială” față de exercițiul anterior; datoria publică (ca pondere în PIB) este anticipată să urce la 62% în următoarele 12 luni. Imobiliare și petrol: așteptări de stagnare la locuințe, Brent la 93 dolari/baril Pentru piața rezidențială urbană, 64% dintre participanți anticipează stagnarea prețurilor în următoarele 12 luni. Totodată, 72% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 28% le văd corect evaluate. În contextul „războiului din Iran”, sondajul a inclus și o întrebare despre petrolul Brent : media anticipațiilor pentru următoarele 12 luni este de 93 dolari/baril (aprox. 428 lei), cu 10 dolari mai puțin decât în exercițiul anterior. Ce măsoară sondajul CFA Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani și urmărește anticipațiile analiștilor financiari pentru un orizont de un an. Participanții sunt membri ai asociației și candidați pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică are o scală de la 0 la 100 și este calculat pe baza a șase întrebări despre condițiile curente și anticipații (mediul de afaceri, piața muncii, venituri și avere la nivel de economie). [...]
BCE se pregătește să înăsprească politica monetară după ce războiul dintre SUA, Israel și Iran a împins din nou în sus prețurile la energie și a reaprins riscul unui nou val inflaționist în zona euro, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul transmis piețelor este că banca centrală va interveni pentru a readuce inflația la ținta de 2% și pentru a limita efectele economice ale conflictului. François Villeroy de Galhau , guvernatorul Băncii Franței și oficial BCE, a declarat într-un interviu pentru CNBC că instituția „va face tot ce este necesar” pentru a readuce inflația la 2%. În același timp, el a încercat să calmeze piața obligațiunilor suverane, spunând că BCE este pregătită să limiteze impactul economic al războiului. De ce contează: șocul energiei riscă să se transforme în inflație persistentă Inflația din zona euro a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, după ce înainte de izbucnirea conflictului coborâse sub ținta BCE, la 1,9%. Creșterea este legată de scumpirea energiei, pe fondul „închiderii efective” a Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul petrolului și gazelor. BCE urmărește în special riscul de efecte de „runda a doua” – adică situația în care scumpirile la energie se propagă în salarii, servicii și în inflația de bază (componenta mai stabilă a inflației, care exclude de regulă energia și alimentele). „Efectul conflictului din Orientul Mijlociu este clar. Pe termen scurt există presiuni puternice asupra preţurilor energiei, dar responsabilitatea noastră este să împiedicăm efectele secundare.” Ce anticipează piețele: dobânzi mai mari și randamente în creștere Piețele financiare anticipează „aproape în totalitate” o majorare a dobânzii la următoarea ședință a BCE din iunie, iar traderii estimează creșteri totale de cel puțin 50 de puncte de bază până la finalul anului, conform informațiilor citate. În paralel, randamentele obligațiunilor europene au crescut puternic de la începutul războiului. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 32 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii au început să includă în preț riscul unei politici monetare mai agresive. Context: avertismentele BCE înainte de escaladare Christine Lagarde avertizase încă din martie că BCE este pregătită să majoreze dobânzile chiar și dacă accelerarea inflației va fi temporară. La rândul său, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a spus recent că volatilitatea petrolului a plasat BCE „între scenariul de bază și scenariul advers”. Pentru companii și consumatori, miza imediată este dublă: energie mai scumpă și finanțare mai costisitoare, dacă BCE confirmă în iunie un nou ciclu de creșteri de dobândă. Sursa citată nu oferă, deocamdată, detalii despre calendarul exact al măsurilor dincolo de așteptările pieței pentru ședința din iunie. [...]
Șocul energetic din Strâmtoarea Ormuz împinge inflația peste ritmul salariilor în SUA, Marea Britanie și alte economii dezvoltate, ceea ce riscă să frâneze consumul și să pună presiune pe piața muncii, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Creșterile bruște la benzină și la biletele de avion, declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Iran, au reaprins problema salariilor reale (puterea de cumpărare a veniturilor după inflație) în țări care abia începeau să recupereze pierderile din valul inflaționist anterior. SUA și Marea Britanie: salariile rămân în urmă În SUA, inflația anuală a urcat la 3,8% în aprilie, în timp ce câștigurile orare medii au crescut cu 3,6% în ultimul an. Diferența arată că, pentru prima dată în doi ani, prețurile au avansat mai repede decât veniturile, ceea ce erodează puterea de cumpărare. Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, avertizează că efectele conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare pot menține presiunea pe prețuri chiar și în scenariul redeschiderii rapide a strâmtorii: „Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine.” În Marea Britanie, câștigurile medii au crescut cu doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie (fără bonusuri) și sunt așteptate să scadă pe măsură ce inflația accelerează, pe fondul unor angajări foarte slabe. James Smith, economist-șef la Resolution Foundation, spune că măsurile anunțate de guvern (inclusiv reduceri de TVA pentru unele cheltuieli de vară și amânarea unei creșteri a accizei la combustibil) ajută, dar nu ar preveni o nouă perioadă de scădere a salariilor reale. Zona euro: risc de stagnare a salariilor reale și recesiune ușoară În zona euro, șocul energetic este descris ca un nou regres pentru lucrători, după ce aceștia abia își recuperaseră terenul pierdut în 2022. Claus Vistesen (Pantheon Macroeconomics) se așteaptă ca avansul salariilor reale să fie aproape de zero în 2026 la nivelul zonei euro și avertizează că în unele țări ar putea deveni „profund negativ”, dând exemplul Franței, unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție a consumatorilor este limitat. Deși remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2% în 2025, o măsură a salariilor negociate urmărită de Banca Centrală Europeană sugerează că sindicatele obțin mai greu creșteri în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța locului de muncă. Andrew Kenningham (Capital Economics) apreciază că devine tot mai probabil ca zona euro să intre într-o recesiune ușoară. De ce contează pentru economie: două riscuri pentru decidenți Analiza indică două scenarii care complică deciziile de politică economică: dacă gospodăriile își reduc cheltuielile, șocul energetic poate amplifica încetinirea creșterii economice și poate împinge companiile să taie din locuri de muncă; dacă angajații reușesc să obțină majorări salariale, acestea pot alimenta o inflație mai persistentă, chiar și după o eventuală scădere a prețurilor la energie. Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, leagă scăderea salariilor reale „în totalitate” de conflictul din Orientul Mijlociu și anticipează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ieftinirea energiei ar putea permite reluarea creșterii salariilor reale. În schimb, Swonk avertizează că episoadele de inflație ridicată pot ajunge să lovească direct în marjele companiilor și în angajări, transformând inflația într-o problemă a pieței muncii. [...]