Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
BNR se pregătește să mențină dobânda-cheie la 6,5% , într-un context în care economia intră în recesiune, iar inflația rămâne la două cifre, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicii monetare, potrivit HotNews . Decizia finală urmează să fie luată vineri, iar rezultatul votului din board va fi anunțat la ora 15:00. Miercuri, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu directori din bancă pentru a discuta opțiunile: creșterea dobânzii, scăderea ei sau păstrarea nivelului actual. În material se arată că, în acest moment, experții ar fi „unanimi” că dobânda va rămâne neschimbată. Recesiunea devine scenariul de bază, iar consumul slăbește Un raport intern al BRD, citat în articol, indică deteriorarea mediului economic pe fondul suprapunerii crizelor (inclusiv energetică și politică) și al scăderii activității: PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportul menționează și factori care apasă suplimentar pe creștere: contracția consumului privat se intensifică, investițiile sunt amânate, iar partenerii comerciali ai României au, la rândul lor, dificultăți. În acest context, discuția se mută de la „dacă” la „cât de mare” va fi contracția, autorii apreciind că ajustarea din T1 ar putea fi la mijlocul intervalului de corecție a PIB-ului din 2026. Inflație de 10%–13% în T2 și presiuni pe curs Pe partea de prețuri, economiștii BRD estimează că inflația ar urma să se stabilizeze în intervalul 10%–13% în trimestrul al doilea din 2026, înainte de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, cu revenire la niveluri de o singură cifră. Ei leagă traiectoria inflației de efectele șocului energetic, de deprecierea cursului și de „deficiențe structurale persistente”, iar pentru finalul lui 2026 văd o inflație în intervalul 6,7%–7,2%. În privința cursului, BRD anticipează o stabilizare relativă a EUR/RON în intervalul 5,10–5,20, cu posibilitatea unor creșteri temporare, dar consideră „extrem de improbabile” scenarii de 6 sau 7 lei pentru un euro. De ce „pauza” la dobândă contează pentru credite, curs și finanțarea statului Articolul explică miza deciziei de politică monetară prin efectul de propagare al dobânzii-cheie în economie: de la ratele la credite și randamentele la depozite, până la curs și costurile de finanțare ale statului. Pe scurt, o majorare a dobânzii ar însemna, în lanț: credite mai scumpe pentru populație și companii; economisire mai atractivă (dobânzi mai mari la depozite, cu întârziere); potențial de apreciere a leului, prin atragerea de capital; temperarea investițiilor, cu efect de frânare a economiei. O scădere a dobânzii ar avea efecte inverse, stimulând creditarea și cererea, dar cu riscuri mai mari pe inflație și curs (depreciere, scumpirea importurilor și inflație „importată”). Așteptări din piață: dobânzi neschimbate în 2026, prima tăiere în 2027 În material este citată și o analiză BCR transmisă către HotNews, care indică așteptarea ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026, cu prima reducere a ratei anticipată în trimestrul al doilea din 2027. BCR leagă această perspectivă de o traiectorie inflaționistă mai ridicată și de presiunile recente de depreciere a leului, considerând majorările de dobândă improbabile în absența unor șocuri suplimentare, dar notând că episoadele de depreciere ar putea duce la o gestionare mai strictă a lichidității din sistemul bancar. Pentru vineri, așteptarea dominantă prezentată în articol rămâne păstrarea dobânzii-cheie la 6,5%, în încercarea de a naviga simultan între recesiune și inflație ridicată, fără a forța o mișcare care să amplifice una dintre probleme. [...]
Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]
UDMR cere reducerea TVA și respinge orice majorare , pe fondul accelerării inflației, în negocierile pentru formarea noului Guvern, potrivit Euronews . Mesajul lui Kelemen Hunor pune presiune pe viitorul executiv să evite o măsură cu impact direct în prețuri și consum, într-un moment în care scumpirile sunt deja ridicate. Kelemen Hunor susține că, „atunci când totul se scumpește”, o creștere a TVA ar însemna „o povară suplimentară asupra oamenilor” și că Guvernul ar trebui să ia „în considerare serios” o reducere a taxei pe valoarea adăugată. Liderul UDMR spune că nu există „o soluție miraculoasă”, dar indică două direcții: reducerea TVA și atragerea de noi investitori. Inflația, argumentul central: INS indică o accelerare în aprilie În sprijinul poziției sale, Kelemen Hunor invocă datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora inflația anuală a urcat de la 9,87% în martie la 10,71% în aprilie. El leagă scumpirile de creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efect în lanț asupra transportului și, implicit, asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR afirmă că inflația ar fi fost „de 6-7%” fără factorul extern, dar că aceasta a fost „amplificată” de criza guvernamentală. Ce ar însemna politic: TVA devine linie roșie în negocieri Poziția UDMR fixează TVA ca temă de reglementare fiscală cu miză imediată în discuțiile pentru noul Guvern, într-un context în care orice modificare a taxei se transmite rapid în prețuri și în costurile firmelor. Kelemen Hunor formulează explicit respingerea unei creșteri: „Propunerea noastră este ca guvernul să ia în considerare serios reducerea TVA-ului, iar majorarea TVA-ului nu poate fi luată în discuție.” Context: fusese anunțată o creștere a TVA de la 19% la 21% În același material se amintește că o creștere a TVA de la 19% la 21% fusese anunțată începând cu 1 iulie 2025, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale destinat reducerii deficitului bugetar. În acest cadru, solicitarea UDMR intră în contradicție directă cu logica de consolidare bugetară bazată pe majorări de taxe și mută discuția spre alternative (inclusiv atragerea de investiții), fără ca articolul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. [...]
Un flux de numerar de peste 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) a tranzitat repetitiv frontierele României în 2024–2025 , cu tipare care ridică riscuri majore de spălare a banilor și vulnerabilități la controlul vamal, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor citat de Economica . Miza economică și de reglementare este directă: autoritățile indică nevoia de întărire a mecanismelor de analiză de risc și monitorizare la frontieră, după ce volume mari de cash au fost concentrate la un număr mic de persoane și pe rute recurente. Ce arată datele: intrări masive în UE prin România și concentrare pe puține persoane Analiza se bazează pe declarațiile de numerar depuse la punctele de frontieră ale României. În intervalul 01.01.2024–31.12.2025 au fost înregistrate 7.593 de declarații: 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin România și 1.835 la ieșirea din UE. Valoarea totală declarată a fost: 1,261 miliarde euro la intrare în UE; 511,7 milioane euro la ieșire din UE. Ministerul Finanțelor spune că verificările au evidențiat tipare recurente: utilizarea repetată a acelorași rute și puncte de frontieră și „concentrarea unor volume foarte mari de bani” la un grup restrâns de persoane. Un exemplu din raport: din 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 (64%) au fost depuse de doar 21 de persoane . Ucraina, principala sursă a numerarului; rute către Austria și Turcia Potrivit analizelor, Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor , urmată de Republica Moldova și Turcia. La destinație, numerarul declarat a mers în principal către Turcia, Austria și România. În perioada 2024–2025, 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina . Raportul indică și rute folosite frecvent, precum Ucraina – România – Austria și Ucraina – România – Turcia . Vârf în martie–mai 2025 și scădere din iunie, pe fondul controalelor Datele arată o intensificare a fluxurilor în primele luni din 2025, atât la intrare, cât și la ieșire. Vârful a fost între martie și mai 2025, cu valori lunare declarate de aproximativ: 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie, aproape 100 milioane euro în mai. Din iunie 2025 și în 2026, fluxurile scad „puternic”, iar Ministerul Finanțelor leagă această schimbare de intensificarea măsurilor de control și monitorizare. Măsuri administrative și trimiterea raportului către autorități de anchetă Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română derulează acțiuni care vizează, între altele, respectarea prevederilor legale privind controlul numerarului la intrarea/ieșirea din UE și modul de gestionare a formularului unic de declarare, pentru perioada 2024–2025. În același timp, Ministerul Finanțelor precizează că niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a birourilor responsabile din Autoritatea Vamală Română în perioada verificată nu mai ocupă funcții de conducere , fiind destituite în ultimele luni. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”. Raportul detaliat a fost transmis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare, pentru măsuri legale. Pentru companii și sectorul financiar, semnalul este că zona de control la frontieră și prevenirea spălării banilor rămân în prim-plan, cu așteptări de întărire a verificărilor și a capacității de analiză de risc. [...]
Aproape 2 miliarde de euro în numerar au traversat frontierele României în 2024–2025 , iar concentrarea tranzacțiilor în câteva puncte vamale și la un număr mic de persoane ridică riscuri majore de spălare a banilor, potrivit Agerpres , care citează un raport al Ministerului Finanțelor realizat împreună cu Autoritatea Vamală Română. Ministerul Finanțelor indică existența unor fluxuri transfrontaliere „repetitive și concentrate”, cu sume de peste 1,7 miliarde de euro tranzitate prin România în intervalul analizat, pe baza declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră. Miza economică și de reglementare este directă: numerarul este greu de urmărit, iar volumele mari, recurente, cresc vulnerabilitatea la spălarea banilor și pun presiune pe capacitatea de control a statului. Ce arată datele: volum mare, intrări dominante și vârf în primăvara lui 2025 În perioada 01.01.2024–31.12.2025, în bazele de date analizate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar: 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin România și 1.835 la ieșire. Valoarea totală declarată a fost de 1,261 miliarde euro la intrare și 511,7 milioane euro la ieșire. Analiza Ministerului Finanțelor mai arată că, în primele luni din 2025, fluxurile au crescut semnificativ atât la intrare, cât și la ieșire, cu un vârf între martie și mai 2025. În acea perioadă, valorile lunare declarate au ajuns la aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie și aproape 100 milioane euro în mai. Din iunie 2025 și în 2026, nivelurile scad puternic, ministerul punând diminuarea fenomenului inclusiv pe seama intensificării măsurilor de control și monitorizare. Concentrare geografică: două puncte vamale au cumulat peste 92% din sume Un element operațional cu impact major este concentrarea volumelor în câteva puncte vamale. Biroul Vamal de Frontieră Siret a cumulat declarații de aproximativ 793,9 milioane euro, iar Biroul Vamal de Frontieră Halmeu aproximativ 362,7 milioane euro. Împreună, cele două puncte au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național, potrivit comunicatului. Profilul fluxurilor: Ucraina, sursa dominantă, și un număr mic de persoane cu transporturi repetate Potrivit analizelor, Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor, urmată de Republica Moldova și Turcia. La destinație, numerarul declarat a mers preponderent către Turcia, Austria și România. Ministerul Finanțelor susține că 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina și că verificările au identificat un grup restrâns de persoane care a efectuat repetat transporturi de numerar de valori foarte mari. Din 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 (64%) au fost depuse de doar 21 de persoane. Ce măsuri sunt în derulare și ce urmează Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară acțiuni de control care vizează, între altele, respectarea prevederilor legale privind numerarul care intră sau iese din UE și modul de gestionare a formularului unic de declarare, pentru perioada 2024–2025. Ministerul mai precizează că niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a structurilor responsabile din Autoritatea Vamală Română în perioada verificată nu mai ocupă funcții de conducere, fiind destituite în ultimele luni. În comunicatul citat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, leagă concluziile raportului de agenda de reformă a vămii: „Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere.” Raportul detaliat a fost transmis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare, pentru valorificarea informațiilor și dispunerea măsurilor legale, potrivit Ministerului Finanțelor. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
Inflația de peste 10% este pusă de Kelemen Hunor pe seama unui context regional, nu a deciziilor Guvernului , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile liderului UDMR de miercuri. Kelemen Hunor a afirmat că nivelul inflației „de peste 10%”, anunțat de Institutul Național de Statistică , nu ar fi „generat de Guvern”, ci ar reflecta o evoluție „regională”. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre argumentele invocate sau despre contextul exact al declarației. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie , iar tema a fost imediat preluată în disputa politică, cu efect direct asupra credibilității guvernării și a așteptărilor economice, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS), susținând că „reforma” Guvernului ar fi dus la trei trimestre consecutive de scădere economică și la accelerarea inflației. În mesajul publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu a comparat evoluțiile economice cu o deteriorare bruscă a situației financiare: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort...din punct de vedere economic” Liderul PSD a mai spus că va organiza o conferință de presă în care va oferi „mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan”, fără ca materialul să includă, deocamdată, elemente suplimentare despre conținutul acestor acuzații. Datele INS: inflație de 10,7% și creștere lunară a prețurilor INS a anunțat că rata anuală a inflației în aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, a fost de 10,7%. Totodată, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor. De ce contează Creșterea inflației peste 10% are implicații directe pentru costul vieții și pentru mediul de afaceri (costuri, prețuri, cerere), iar politizarea rapidă a datelor INS arată că indicatorii macroeconomici devin un teren central de confruntare, cu potențial de a influența deciziile guvernamentale și așteptările din economie în perioada următoare. [...]