Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Subsidiara locală Google a raportat pierderi în 2022–2025 și, pe acest fond, nu a plătit impozit pe profit în România în ultimii patru ani, potrivit Mediafax, care citează date publicate de Ministerul Finanțelor. Miza fiscală este că rezultatele raportate local nu reflectă integral veniturile generate pe piața românească, în special din publicitate digitală.
Google Bucharest SRL a încheiat 2025 cu o pierdere netă de 52,9 milioane de lei, apropiată de cea din 2024 (53,3 milioane de lei), ceea ce înseamnă al patrulea an consecutiv pe pierdere, conform articolului care preia informații publicate de Gândul. În total, pierderile cumulate în perioada 2022–2025 sunt de aproximativ 160 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
În același timp, cifra de afaceri a subsidiarei locale a crescut cu 4,1% în 2025, până la 311,4 milioane de lei (aprox. 61,8 milioane de euro), de la 299,2 milioane de lei în anul precedent.
Publicația notează că situațiile financiare raportate în România nu includ veniturile generate din publicitatea digitală vândută pe piața locală. Aceste încasări sunt facturate prin operațiunile grupului din Irlanda, astfel că valoarea reală a veniturilor obținute de Google din reclamele afișate în România nu este publică.
În acest context, articolul citează estimări din industrie potrivit cărora piața de publicitate digitală din România a depășit 280 de milioane de euro în 2024, iar Google este unul dintre principalii jucători.
Seria pierderilor raportate de subsidiara locală vine după 2021, când compania a înregistrat un profit de 12,3 milioane de lei, pe fondul extinderii operațiunilor locale, inclusiv prin integrarea echipei Fitbit și dezvoltarea centrului tehnologic din București.
Separat, materialul menționează că Gândul a depus o sesizare la ANCOM cu privire la posibile abuzuri ale Google în România.
Recomandate
Guvernul prelungește reducerea cu 25% a accizei la motorină până la 15 octombrie , menținând un mecanism de ajustare bilunară care influențează direct costurile de transport și, în lanț, prețurile din economie, potrivit Antena 3 . Ministerul Finanțelor a decis ca reducerea temporară a accizei la motorina standard să se aplice în intervalul 1–15 octombrie 2026, după ce anterior termenul fusese extins până la 30 septembrie. Decizia vine în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, pe fondul „menținerii presiunilor pe piața carburanților”, conform comunicatului citat. Ce înseamnă, concret, reducerea de acciză Reducerea de 25% este echivalentă cu o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri , respectiv 829,69 lei/tonă , arată Ministerul Finanțelor. Pentru perioada 1–15 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne la: 2.103,22 lei/1.000 litri 2.489,05 lei/tonă Indicatorii care au stat la baza deciziei Potrivit aceleiași surse, analiza pentru prima jumătate a lunii octombrie indică: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +63,70% ; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,01% . Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru intervalul anunțat. De ce contează pentru economie Ministerul Finanțelor susține că intervenția urmărește să limiteze „efectul de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni, iar ministerul spune că va continua să monitorizeze cotațiile internaționale și prețurile la pompă. [...]
Sondajul APSAP indică o „factură dublă” pentru contribuabili , care plătesc taxe și contribuții, dar ajung să cumpere separat servicii esențiale, în special în sănătate, potrivit Economedia . În eșantion, 81,6% dintre respondenți consideră impozitarea excesivă, iar 65,6% spun că apelează de regulă la servicii medicale private, semn al unui deficit de încredere în randamentul serviciilor publice raportat la costul fiscal. De ce contează: presiune fiscală percepută, în paralel cu costuri private recurente Sondajul, la care au răspuns 3.591 de persoane din toată țara (cursanți ai programelor online APSAP), arată că percepția de „taxare excesivă” este ridicată atât în mediul privat (83,6%), cât și în sectorul public (77,9%). În același timp, 54,8% declară că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii sau au rămas fără ele, ceea ce sugerează o vulnerabilitate financiară mai mare la cheltuieli neprevăzute, inclusiv medicale. APSAP leagă cele două rezultate (taxare percepută ca excesivă și orientarea către privat) într-o singură explicație: contribuția este obligatorie, dar o parte dintre oameni ajung să plătească încă o dată pentru servicii pe care nu le consideră suficient de previzibile în sistemul public. „Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce.” Contextul fiscal: colectare mică în PIB, dar povară mare pe salarii În material sunt citate și repere Eurostat care conturează un paradox: în 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România (al doilea cel mai mic nivel din UE, față de media de 40,4%), dar povara pe muncă este ridicată. Tot Eurostat indică faptul că un angajat fără copii „cedează statului” 41,5% din salariul brut (față de media UE de 29,1%), iar pentru o familie cu un singur venit și doi copii ponderea este de 33,4% (media UE: 8%). În același timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB. Interpretarea avansată în analiză este că, deși statul colectează relativ puțin la nivel agregat, nota de plată ajunge disproporționat la contribuabilii ușor de urmărit și de controlat (salariați și firme conforme), ceea ce alimentează percepția de presiune fiscală „excesivă”. Sănătatea: migrarea către privat, inclusiv în rândul angajaților la stat Pe zona de sănătate, 65,6% dintre participanți spun că apelează de regulă la servicii medicale private. Procentul urcă la 72,3% în rândul angajaților din mediul privat și este 53,1% în rândul angajaților din sectorul public. Sondajul indică și diferențe pe venituri: chiar și respondenții cu venituri sub 3.000 de lei net pe lună aleg privatul în proporție de 60,1%, iar la venituri de peste 14.000 de lei procentul trece de 80%. În percepția respondenților, investițiile în sănătatea publică sunt greu de observat: doar 6,2% spun că au remarcat investiții semnificative în ultimii patru ani, în timp ce 93,8% vorbesc despre investiții insuficiente sau cu impact redus. Ce urmează: semnal pentru politici publice și pentru angajatori Concluzia operațională a analizei este că discuția despre fiscalitate nu mai poate fi separată de calitatea serviciilor publice, pentru că oamenii compară nu doar nivelul cotelor, ci și costul alternativelor private și timpul pierdut. Pentru angajatori, tabloul sugerează o presiune în creștere pentru beneficii care acoperă riscuri pe care sistemul public nu le gestionează, în percepția angajaților (de exemplu, acces mai rapid la servicii medicale), în timp ce pentru decidenți semnalul central rămâne „randamentul public” al taxelor și contribuțiilor, așa cum este el resimțit de contribuabili. [...]
La un an de la majorarea TVA, statul a încasat mai mult, dar consumul s-a contractat , cu comerțul cu amănuntul pe minus timp de 11 luni la rând, potrivit unei analize Economedia care citează date prezentate de CONAF . Miza pentru companii este că ajustarea fiscală pare să fi îmbunătățit rapid veniturile bugetare, însă cu un cost vizibil în dinamica vânzărilor din retail. Pe 1 august s-a împlinit un an de când cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. Cota standard nu mai fusese modificată din 2017, iar noile cote au intrat în vigoare în august 2025. Efectul bugetar: încasări mai mari din TVA și deficit mai mic În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste aceeași perioadă din 2025, conform CONAF. Execuția bugetară pe șase luni arată și o reducere a deficitului de la 3,64% la 2% din PIB, adică cu 28,8 miliarde de lei. Scăderea deficitului a venit în principal din creșterea veniturilor, nu din tăieri nominale de cheltuieli: veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei; cheltuielile au crescut cu 0,8%, până la 383,55 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au urcat cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei. Cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB (de la 19,85% la 18,66%), însă nu au scăzut în lei; cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei. Tot în primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 (seria brută). Efectul în economie: retail în scădere 11 luni consecutiv Pe partea economiei, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de iunie 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a fost cea mai severă contracție din această secvență, care a început în august 2025, luna intrării în vigoare a noilor cote de TVA. CONAF notează că firmele au aplicat noile cote „din prima zi”, fără perioadă de tranziție prevăzută în lege: au refacturat, au regularizat contracte în derulare și au recalculat prețuri. Problema de lichiditate invocată de CONAF: TVA exigibil înainte de încasare și plăți întârziate ale statului CONAF susține că, pentru companiile care nu aplică sistemul „TVA la încasare”, exigibilitatea TVA poate apărea înainte ca factura să fie încasată efectiv, iar penalitățile curg imediat după scadență dacă obligația nu este achitată. În oglindă, atunci când debitorul este o autoritate publică, Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare, însă CONAF afirmă că acest drept nu funcționează în practică printr-un mecanism „automat și simetric” cu cel aplicabil obligațiilor fiscale. Organizația reclamă și lipsa unui indicator public standardizat care să arate, pe fiecare instituție, în câte zile își plătește efectiv facturile, în condițiile în care statul raportează plăți restante și arierate (definite legal ca întârzieri de peste 90 de zile). În sectorul energetic, CONAF indică un dezechilibru între cererile de decontare aflate în analiză (estimate la aproximativ 6 miliarde de lei) și alocarea bugetară pentru 2026 (3,75 miliarde de lei). „CONAF are 15.000 de companii membre, cu peste 245.000 de angajați, susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru niciun membru al său. Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri.” În ansamblu, datele prezentate de CONAF conturează o consolidare fiscală sprijinită de încasări mai mari din TVA, dar și o presiune asupra consumului și a lichidității companiilor, într-un context în care mecanismele de plată ale statului către furnizori rămân greu de evaluat comparabil, instituție cu instituție. [...]
ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe. [...]
Procedura ANAF pentru aplicarea amnistiei TVA riscă să lase neacoperite problemele care au generat litigiile , avertizează o avocată care a reprezentat antreprenori vizați de decizii de impunere pentru TVA „din urmă”, în condițiile în care firmele aveau codul de TVA anulat, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și aplicare: deși amnistia există în lege din 27 august, modul în care Fiscul propune să o pună în practică ar avea „trei probleme” semnalate de avocat. De ce contează pentru companii Cazurile descrise vizează antreprenori care s-au trezit cu obligații de plată pentru TVA pe mai mulți ani, calculate retroactiv de ANAF, în perioade în care codul de TVA era anulat. În acest context, amnistia ar trebui să reducă presiunea fiscală și riscul de executare, însă avertismentul din articol este că proiectul de procedură nu ar rezolva complet „aspectele cele mai apăsătoare” din prezent. Ce spune articolul despre procedura propusă Materialul indică faptul că avocata atrage atenția asupra a trei probleme ale proiectului de procedură de aplicare a amnistiei, în forma propusă de Fisc. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil care sunt cele trei puncte, trimițând cititorii către o continuare în altă publicație. Pentru detalii suplimentare, HotNews direcționează către StartupCafe . [...]
ANAF ar urma să treacă la controale declanșate de analiza de risc și să-și concentreze resursele pe marea evaziune , inclusiv pe fraudele de TVA, potrivit HotNews , care citează programul de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza pentru companii este o schimbare de paradigmă: mai puține verificări „la grămadă” și mai multă presiune pe zonele cu impact bugetar mare, pe baza datelor deja raportate digital. Reforma pornește cu o decizie instituțională: reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ fiscal și de control. În practică, ar însemna revenirea la modelul existent între 2013 și 2022, cu efecte potențiale asupra modului în care sunt coordonate controalele și colectarea. Ce se schimbă în controale: țintire pe TVA și operațiuni complexe Programul indică o orientare a controalelor către: fraude de TVA și rambursări de TVA cu indicatori de risc ; subdeclararea din anumite sectoare; transferul artificial al profitului (mutarea pe hârtie a profiturilor pentru a reduce impozitarea). Pentru marii contribuabili și tranzacțiile complicate, sunt prevăzute echipe specializate pe prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, precum și acorduri de preț în avans mai eficiente. Programul menționează și pregătirea personalului prin programe dedicate, inclusiv pentru modele de afaceri digitale. Platformă integrată de date și controale pornite din „profilul de risc” Instrumentul central ar urma să fie o platformă integrată care corelează date din e-Factura, SAF-T , casele de marcat și declarațiile fiscale. Potrivit programului, platforma ar urma să devină operațională până la 30 iunie 2027 . Logica de control descrisă în document: verificări documentare la distanță, iar controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate de profilul de risc al contribuabilului. În plus, sunt prevăzute mecanisme de avertizare timpurie pentru contribuabilii care acumulează dificultăți financiare sau restanțe, pentru intervenție înainte ca arieratele să crească. Bonus-malus pentru conducere, legat de depășirea planului de încasări Până la 31 decembrie 2026 , programul prevede introducerea unor indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative. Conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Agerpres, mecanismul ar urma să se aplice din 2027 (în linie cu angajamentele din PNRR): bonusuri doar dacă planul de încasări este depășit , iar penalități în funcție de indicatorii aprobați. Mai puțină birocrație pentru contribuabilii corecți, mai mult „digital” în relația cu Fiscul Pe partea de conformare voluntară, programul propune ca ANAF să nu mai ceară din nou date pe care le deține deja, urmând să reutilizeze informațiile din e-Factura, SAF-T și casele de marcat. Sunt menționate: declarații precompletate și validate automat; reducerea câmpurilor de completat; eliminarea treptată a raportărilor redundante, inclusiv la TVA. Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punct unic de contact, cu situație fiscală consolidată, notificări automate privind neconcordanțele și canale digitale de comunicare. Pentru IMM-uri, programul prevede posibilitatea corectării unor abateri formale fără sancțiune , dacă nu există prejudiciu sau indicii de fraudă. În plan tehnic, documentul mai menționează înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne și interoperabile, inclusiv schimb automat de informații între instituțiile statului. [...]
