Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Subsidiara locală Google a raportat pierderi în 2022–2025 și, pe acest fond, nu a plătit impozit pe profit în România în ultimii patru ani, potrivit Mediafax, care citează date publicate de Ministerul Finanțelor. Miza fiscală este că rezultatele raportate local nu reflectă integral veniturile generate pe piața românească, în special din publicitate digitală.
Google Bucharest SRL a încheiat 2025 cu o pierdere netă de 52,9 milioane de lei, apropiată de cea din 2024 (53,3 milioane de lei), ceea ce înseamnă al patrulea an consecutiv pe pierdere, conform articolului care preia informații publicate de Gândul. În total, pierderile cumulate în perioada 2022–2025 sunt de aproximativ 160 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
În același timp, cifra de afaceri a subsidiarei locale a crescut cu 4,1% în 2025, până la 311,4 milioane de lei (aprox. 61,8 milioane de euro), de la 299,2 milioane de lei în anul precedent.
Publicația notează că situațiile financiare raportate în România nu includ veniturile generate din publicitatea digitală vândută pe piața locală. Aceste încasări sunt facturate prin operațiunile grupului din Irlanda, astfel că valoarea reală a veniturilor obținute de Google din reclamele afișate în România nu este publică.
În acest context, articolul citează estimări din industrie potrivit cărora piața de publicitate digitală din România a depășit 280 de milioane de euro în 2024, iar Google este unul dintre principalii jucători.
Seria pierderilor raportate de subsidiara locală vine după 2021, când compania a înregistrat un profit de 12,3 milioane de lei, pe fondul extinderii operațiunilor locale, inclusiv prin integrarea echipei Fitbit și dezvoltarea centrului tehnologic din București.
Separat, materialul menționează că Gândul a depus o sesizare la ANCOM cu privire la posibile abuzuri ale Google în România.
Recomandate
La un venit brut anual de 100.000 de euro, diferențele de taxare între țările europene pot însemna peste 36.000 de euro în plus sau în minus la salariul net , potrivit unei analize citate de Newsweek . În acest calcul comparativ, România ajunge la 58.500 de euro net, sub pragul de 60.000 de euro, în timp ce Bulgaria urcă la 86.930 de euro net, cel mai ridicat nivel din eșantion. Estimările sunt făcute de Euronews Business pentru o persoană singură, fără copii și fără alte venituri, care câștigă 100.000 de euro brut pe an, în 31 de țări europene (state UE plus Regatul Unit, Elveția, Norvegia și Turcia). Metodologia folosește raportul OCDE „Tax Wedge 2026 ”, fișe de țară OCDE, sinteze fiscale PwC Worldwide și surse naționale; cotele de impozitare sunt pentru 2025, iar monedele non-euro au fost convertite la cursurile de referință BCE de la 31 decembrie 2025. Publicația precizează că nu sunt incluse variabile care pot influența rezultatul (de exemplu, alte surse de venit), astfel că valorile sunt orientative. Unde rămân angajații cu cei mai mulți bani din 100.000 euro brut În clasamentul menționat, salariul net variază de la 50.750 de euro în Belgia la 86.930 de euro în Bulgaria. Bulgaria este singura țară în care netul depășește 85.000 de euro la acest nivel de venit. Țările cu cele mai mari valori ale netului (exemple din listă): Bulgaria: 86.930 euro Estonia: 74.400 euro Cehia: 72.800 euro Malta: 72.500 euro Elveția: 70.500 euro Cipru: 70.300 euro România, sub 60.000 euro net la 100.000 euro brut România apare cu 58.500 de euro net, alături de Portugalia (57.000 euro) în zona țărilor care rămân sub 60.000 de euro net la un brut de 100.000 de euro. Puțin peste acest nivel sunt menționate Polonia (60.225 euro), Olanda (60.500 euro), Lituania (60.500 euro), Croația (61.000 euro) și Luxemburg (61.500 euro). De ce Vestul și Nordul au net mai mic la venituri mari Explicația principală indicată este tipul de sistem fiscal. Europa de Est permite, în general, păstrarea unei părți mai mari dintr-un salariu brut de peste 100.000 de euro, pe fondul unor impozite mai „plate” (cote mai uniforme), rate marginale superioare mai mici sau contribuții sociale plafonate. În schimb, în Europa de Vest și de Nord, netul tinde să fie mai mic la acest nivel de venit, din cauza impozitării progresive (cote mai mari pentru tranșe de venit mai ridicate), a contribuțiilor sociale ale angajaților și a altor taxe. Analiza mai notează că impozitele locale și regionale pot modifica ierarhia, iar în estimări sunt folosite capitalele și regiunile. [...]
ANAF a publicat un ghid fiscal pentru închirierile pe termen scurt în 2026 , cu scopul de a standardiza ce obligații au proprietarii care închiriază camere pe perioade scurte și de a reduce riscul de neconformare, potrivit HotNews . Informația vizează direct persoanele care obțin venituri din astfel de închirieri în 2026 și care trebuie să știe „din punct de vedere fiscal” ce au de făcut, în condițiile în care tratamentul fiscal și obligațiile declarative pot genera costuri și sancțiuni dacă sunt gestionate greșit. Materialul citat de HotNews indică faptul că ghidul este unul „scurt” și are rol explicativ, adresându-se proprietarilor români care închiriază camere pe termen scurt în anul 2026, fără a detalia în textul disponibil care sunt, punctual, pașii sau obligațiile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către continuarea pe StartupCafe.ro . [...]
România intră în 2026 cu taxe indirecte și pe capital mai mari , după ce a urcat impozitul pe dividende la 16% și a majorat TVA standard la 21%, într-un context regional în care guvernele folosesc tot mai mult fiscalitatea pentru echilibrarea bugetelor și simplificarea conformării, potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe Ghidul Fiscal pentru Europa Centrală și de Est (ECE) al Forvis Mazars . Schimbările din România se înscriu într-o tendință mai largă în Europa Centrală și de Est: unele state cresc cotele (inclusiv prin treceri către sisteme mai progresive), în timp ce altele reduc impozitarea, cum este cazul Greciei, care a diminuat majoritatea cotelor cu aproximativ 2%, conform ghidului. România: dividende mai taxate și TVA standard mai mare Pe componenta de taxare a capitalului, România a crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. În paralel, pe taxarea consumului, România a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21% începând cu august 2025 și a consolidat cotele reduse de 5% și 9% într-o singură cotă redusă de 11%. Analiza notează și o ajustare cu impact administrativ pentru companii: pragul de înregistrare în scopuri de TVA a fost majorat în România la 80.000 euro. În acest context, Forvis Mazars avertizează că folosirea TVA ca instrument de echilibrare fiscală pune presiune pe companii, inclusiv prin efecte asupra prețurilor, fluxurilor de numerar și proceselor de conformare. „Pentru companii, acest lucru se traduce printr-o presiune mai mare asupra strategiilor de preț, a gestionării fluxurilor de numerar și a proceselor de conformare în materie de TVA, într-un mediu deja sensibil la inflație.” Tendința regională: TVA în creștere și restrângerea cotelor reduse Ghidul Forvis Mazars (care acoperă 25 de jurisdicții, inclusiv 22 de țări europene și Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan) indică pentru 2026 o „creștere simultană” a cotelor standard de TVA și o restrângere a aplicării cotelor reduse. Exemplele menționate în analiză includ: Estonia: cota standard a crescut de la 22% la 24% din iulie 2025, aplicabilă pe tot parcursul lui 2026; Kazahstan: cota standard a crescut de la 12% la 16% din ianuarie 2026; Ungaria: cota standard rămâne 27%, cea mai ridicată din UE, peste media regională de aproximativ 20%; Lituania și Slovacia: măsuri de restrângere a cotelor reduse (inclusiv mutarea unor bunuri/servicii către cota standard). Ce se schimbă pentru companii: conformare mai digitală și termene Pilonul II Dincolo de nivelul cotelor, ghidul pune accent pe trecerea de la modificări legislative la cerințe operaționale, în special în două zone: Pilonul II (impozitarea minimă globală): în 14 dintre cele 25 de jurisdicții analizate a fost implementată Directiva UE 2022/2523 , iar contribuabilii vizați trebuie, în general, să depună declarațiile privind impozitul suplimentar aferente anului fiscal 2024 până la 30 iunie 2026 (Cehia are prelungire până în octombrie). România și Slovacia au transpus și Directiva DAC9 privind schimbul de informații. Conformare fiscală digitală : facturarea electronică obligatorie se extinde în regiune, iar România a extins raportarea SAF-T la toți contribuabilii; alte state introduc sau extind e-facturarea în 2026 și în anii următori. Pentru mediul de afaceri, mesajul central al analizei este că 2026 aduce o combinație de presiune pe costuri (prin taxe indirecte mai mari) și cerințe de conformare mai stricte, cu accent pe raportare, date și procese interne, pe fondul accelerării digitalizării fiscale și al implementării Pilonului II. [...]
Persoanele fizice identificate fiscal prin CNP scapă de obligativitatea RO e-Factura , potrivit unui amendament susținut de Ministerul Finanțelor și adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care modifică OUG nr. 120/2021, relatează Economica . Măsura mută utilizarea sistemului în zona opțională pentru această categorie și introduce posibilitatea de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească platforma. Amendamentul, preluat și susținut de toți membrii Comisiei, este prezentat de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a regulilor de utilizare a sistemului și o reducere a birocrației pentru persoane fizice și anumite categorii de contribuabili. Cine este exceptat și ce se schimbă în practică Principalele modificări menționate vizează: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP; utilizarea rămâne opțională ; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. În plus, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și din activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. De ce contează: reducerea obligațiilor pentru persoane fără activitate comercială Ministerul Finanțelor susține că schimbarea răspunde unor probleme semnalate de „multe categorii profesionale și de societatea civilă” și că digitalizarea trebuie să însemne simplificare, nu obligații disproporționate pentru persoane care „nu desfășoară activitate economică în sens comercial”. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Instituția mai arată că măsurile păstrează caracterul opțional al sistemului pentru cei care vor să îl folosească și mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale, în timp ce procesul de digitalizare fiscală și dezvoltarea sistemelor ANAF ar urma să continue. [...]
De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit . Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF. Ce se schimbă, concret, în relația cu beneficiarul Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF. Cine intră sub obligație și cine nu Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA. Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii. Pașii administrativi și termenele-limită Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să: fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) ; se înscrie în Registrul RO e-Factura; folosească formularul 082. Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului. TVA și impozite: ce nu se schimbă, dar devine mai vizibil Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon. De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare. Amenzi și riscuri pentru ambele părți Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere. În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural. [...]
Ministerul Finanțelor vrea să mute o parte mai mare din asistența fiscală în online, cu potențial de reducere a costurilor administrative pentru firme și persoane , printr-un proiect de ordin care extinde canalele prin care ANAF oferă îndrumare și informații, inclusiv prin chatbot-uri și seminare web, potrivit Economedia . Proiectul modifică procedura de îndrumare și asistență acordată contribuabililor și este încadrat într-un proces mai amplu de digitalizare finanțat prin PNRR , în cadrul proiectului „Dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi e-services ANAF”. Ce se schimbă operațional în relația contribuabil–ANAF Ministerul Finanțelor arată, în referatul de aprobare, că obiectivul este reducerea costurilor administrative atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscală, prin extinderea serviciilor digitale și a comunicării la distanță. Proiectul prevede explicit că ANAF va putea furniza din oficiu informații generale despre drepturi fiscale și despre îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată. Totodată, îndrumarea contribuabililor ar urma să se poată realiza „față în față și/sau electronic, prin orice instrument aflat la dispoziția organului fiscal”. Canalele de comunicare menționate în proiect includ: sisteme de tip agent conversațional (chatbot); seminare web; materiale informative online; rețele sociale; emisiuni radio și TV; întâlniri de lucru cu contribuabilii; campanii de educație fiscală și informare publică. Dispare referirea la aplicația „ANAFI” O modificare separată vizează eliminarea denumirii „ANAFI” din procedura actuală. Ministerul Finanțelor motivează că ANAF gestionează între timp mai multe baze de date și sisteme informatice pentru activitatea de asistență, iar referirea la o singură aplicație nu mai este justificată. Se schimbă și denumirea direcției responsabile din ANAF Proiectul mai prevede redenumirea „Direcției generale de asistență pentru contribuabili” în „Direcția generală de asistență și servicii pentru contribuabili” (DGASC), pentru a reflecta reorganizările instituționale. Noua structură ar urma să monitorizeze activitatea de asistență din teritoriu, să selecteze temele fiscale relevante și să publice materiale informative și ghiduri prin canalele instituției. Context: digitalizare prin PNRR și presiunea pe răspunsuri mai rapide Măsurile sunt prezentate ca parte a reformei de digitalizare a ANAF din PNRR, cu ținta de creștere a conformării voluntare și reducere a interacțiunilor birocratice clasice. În același timp, rămâne de văzut în ce măsură noile canale vor rezolva problema semnalată frecvent de contribuabili și consultanți fiscali: dificultăți de comunicare și lipsa unor răspunsuri rapide din partea instituției. [...]
