Știri
Știri din categoria Statistici
Analiștii CFA văd un euro mai scump și un risc mai mare de recesiune în 2026, într-un context de aversiune la risc care apasă pe leu, potrivit Profit, care citează rezultatele unui sondaj al Asociației CFA România.
„Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât, pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni. De asemenea, anticipațiile privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial”, a declarat Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
În ceea ce privește cursul de schimb, aproximativ 80% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 12% se așteaptă la stagnare.
Media anticipațiilor pentru cursul EUR/RON indică:
Asociația precizează că sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2027) s-a redus ușor față de exercițiul anterior, până la 7,41%. În același timp, 46% dintre participanți anticipează scăderea inflației în următoarele 12 luni (față de nivelul actual), iar 31% se așteaptă la o creștere.
Pe partea de activitate economică și finanțe publice, specialiștii CFA indică:
Pentru piața rezidențială urbană, 64% dintre participanți anticipează stagnarea prețurilor în următoarele 12 luni. Totodată, 72% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 28% le văd corect evaluate.
În contextul „războiului din Iran”, sondajul a inclus și o întrebare despre petrolul Brent: media anticipațiilor pentru următoarele 12 luni este de 93 dolari/baril (aprox. 428 lei), cu 10 dolari mai puțin decât în exercițiul anterior.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani și urmărește anticipațiile analiștilor financiari pentru un orizont de un an. Participanții sunt membri ai asociației și candidați pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică are o scală de la 0 la 100 și este calculat pe baza a șase întrebări despre condițiile curente și anticipații (mediul de afaceri, piața muncii, venituri și avere la nivel de economie).
Recomandate
Aproape jumătate dintre români vor creșteri de salarii și pensii în următoarele 6 luni , potrivit unui sondaj INSCOP prezentat de G4Media , în timp ce corupția rămâne cea mai des indicată „problemă principală a țării”. Mesajul dominant pentru decidenți este unul cu impact bugetar direct: presiunea publică se concentrează pe măsuri de venituri, înaintea reducerii cheltuielilor sau a reformelor. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026. Priorități cu efect direct asupra bugetului Întrebați ce ar trebui să fie prioritar în următoarele 6 luni, respondenții au indicat: creșterea salariilor și pensiilor: 48,2% reducerea taxelor: 33,7% atragerea fondurilor europene: 26,1% reducerea cheltuielilor statului: 25,8% combaterea evaziunii fiscale: 22,7% stabilitatea politică și acordul între partide: 16,4% reforma administrației publice: 15% creșterea investițiilor publice: 14,2% organizarea de alegeri anticipate: 9,1% altă prioritate: 3,5% nu știu/nu răspund: 2,1% Pe segmente, creșterea salariilor și pensiilor este menționată peste medie de votanții PSD și AUR, femei, persoane între 30 și 44 de ani, respondenți cu educație primară, locuitori din urbanul mic și rural. Reducerea taxelor este indicată peste medie de votanții AUR, femei, persoane între 18 și 44 de ani, respondenți cu educație primară și locuitori din urbanul mic. Corupția, „problema principală”, dar economia apasă în top La întrebarea despre principala problemă a țării, răspunsurile au fost: corupția: 27,8% lipsa locurilor de muncă bine plătite: 14,9% instabilitatea politică: 13,4% inflația și costul vieții: 10,7% deficitul bugetar și datoria publică: 8,1% starea sistemului de educație: 6,6% starea sistemului de sănătate: 5% războiul și contextul internațional: 4,4% altceva: 2,6% nu știu/nu răspund: 2,4% Corupția este menționată peste medie de votanții PNL, USR și AUR, bărbați, persoane între 30 și 44 de ani, locuitori din București și din urbanul mare. Lipsa locurilor de muncă bine plătite apare peste medie la votanții PSD, locuitori din urbanul mic și persoane între 45 și 59 de ani. Instabilitatea politică este indicată peste medie de persoanele cu studii superioare. Contextul politic și interpretarea INSCOP Materialul notează că rezultatele vin pe fondul numirilor controversate din 8 aprilie la șefia parchetelor, făcute de președintele Nicușor Dan . Remus Ștefureac, director INSCOP Research, leagă coexistența temei corupției cu presiunea pentru creșteri de venituri de un electorat care poate favoriza mesaje populiste: „Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curățenie», cât și redistribuire rapidă.” Pentru zona economică, combinația dintre cererea de majorări de venituri și apetitul semnificativ pentru reducerea taxelor indică așteptări publice dificil de împăcat fără decizii cu impact asupra deficitului și datoriei, care apar deja între preocupările respondenților (8,1%). [...]
Spania a adunat aproape 330 de milioane de nopți de cazare ale turiștilor internaționali în 2025 , detașându-se de Italia și restul Europei, într-un clasament care arată presiunea economică și operațională concentrată în câteva piețe turistice majore, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În total, în Europa au fost înregistrate peste 1,5 miliarde de nopți de cazare în 2025, pe fondul continuării „boom”-ului turismului global, în pofida îngrijorărilor legate de supraturism și a contextului geopolitic menționat în analiză (războiul din Iran). Unde se concentrează cererea: topul după nopți petrecute Indicatorul folosit este numărul de nopți petrecute de vizitatori internaționali (nu numărul de sosiri), ceea ce oferă o imagine mai apropiată de consumul efectiv de servicii turistice (cazare, transport, alimentație publică). Top 10 destinații europene, după numărul de nopți ale turiștilor internaționali: Spania: 329.661.068 de nopți Italia: 264.741.414 nopți Turcia: 154.799.879 nopți Franța: 150.753.829 nopți Regatul Unit (date din 2024): 149.803.000 nopți Grecia: 130.851.809 nopți Austria: 97.020.394 nopți Croația: 85.604.505 nopți Germania: 83.622.666 nopți Țările de Jos: 64.311.055 nopți Pentru Regatul Unit, cifra disponibilă în material este pentru 2024, iar datele pentru 2025 ar urma să fie publicate de VisitBritain. Ce sugerează clasamentul pentru economie și infrastructură Prezența Greciei, Austriei și Croației în top 10, alături de economii mari precum Germania și Țările de Jos, indică faptul că o parte importantă a turismului european rămâne sezonieră și se concentrează în destinații cu infrastructură solidă pentru vizitatori (stațiuni, restaurante, atracții, transport). În același timp, analiza notează că protestele împotriva supraturismului – în special în Spania și Italia – nu au redus semnificativ apetitul pentru destinațiile mediteraneene, unde vremea și oferta turistică susțin volume mari de sejururi. Context: prognoze pentru 2026 Cercetări recente ale World Travel & Tourism Council , citate în material, estimează o creștere globală a sectorului de aproximativ 3,2% în 2026 și un total de 376 de milioane de locuri de muncă susținute de industrie la nivel mondial (aproximativ unul din nouă locuri de muncă). [...]
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei , în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere. În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%. Unde s-au văzut cele mai mari tăieri de recrutare Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în: alte activități de servicii (aproape -50%); agricultură (aproape -47%); activități profesionale și tehnice (aproape -44%). În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului. Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an. Context: industria concentrează o cincime din posturile vacante Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții. [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
Turismul românesc intră pe scădere în T1 2026 , cu un minus de circa 6% al numărului de turiști cazați în unitățile de cazare, primul trimestru negativ (în afara pandemiei) după ani de creștere, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule proprii pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Miza economică este că frânarea vine într-un context de „provocări economice”, iar cererea internă – principalul motor al pieței – s-a retras vizibil. Cererea internă trage în jos piața Dependența turismului local de turiștii români se vede direct în date: numărul turiștilor autohtoni a fost cu peste 8% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, notează publicația. În acest context, scăderea totală din primele trei luni este atribuită în principal retragerii cererii interne. De ce contează: primul trimestru negativ după ani de creștere După un șir de ani cu creșteri ale numărului de turiști cazați (cu excepția lui 2020, anul izbucnirii pandemiei), începutul din 2026 marchează o schimbare de trend. Ziarul Financiar arată că T1 2026 este primul trimestru de scădere pentru turismul local în afara perioadei pandemice, semnalând un impact al contextului economic asupra consumului de servicii turistice. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile disponibile în material se bazează pe calculele ZF din datele INS și indică amplitudinea scăderii (circa 6% total, peste 8% la turiști români), dar articolul nu detaliază în fragmentul disponibil evoluții pe regiuni, tipuri de destinații sau segmente (hoteluri vs. pensiuni) și nici nu oferă o defalcare pe turiști străini. În lipsa acestor detalii, dimensiunea exactă a impactului pe subpiețe nu poate fi evaluată din datele prezentate. [...]
Deficitul comercial al României a coborât cu 9,3% în T1, pe fondul importurilor mai mici , ceea ce reduce presiunea externă asupra economiei, potrivit datelor publicate de INS și citate de Agerpres . În primele trei luni din 2026, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 7,704 miliarde de euro, cu 792,1 milioane de euro sub nivelul din ianuarie–martie 2025. Ce a împins deficitul în jos În intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026, exporturile FOB au totalizat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF 31,517 miliarde de euro. Dinamica față de aceeași perioadă din 2025 a fost mixtă: exporturi: +1,1%; importuri: -1,7%. Cu alte cuvinte, ajustarea deficitului vine în principal din temperarea importurilor, nu dintr-un salt al exporturilor. Martie: deficit de 2,927 miliarde de euro Doar în luna martie 2026, exporturile FOB au fost de 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF de 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, atât exporturile, cât și importurile au crescut: exporturi: +6,2%; importuri: +5,3%. Structura comerțului și dependența de piața UE Grupele cu ponderi mari în comerțul exterior au rămas: mașini și echipamente de transport: 46,8% din exporturi și 36,6% din importuri; alte produse manufacturate: 27,2% din exporturi și 27,3% din importuri. Ca distribuție geografică, schimburile intra- UE27 au însumat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, adică 73% din total exporturi și 75% din total importuri. În afara UE, exporturile au fost de 6,436 miliarde de euro, iar importurile de 7,874 miliarde de euro (27% din exporturi și 25% din importuri). [...]
