Știri
Știri din categoria Politică monetară
BCE se pregătește să înăsprească politica monetară după ce războiul dintre SUA, Israel și Iran a împins din nou în sus prețurile la energie și a reaprins riscul unui nou val inflaționist în zona euro, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul transmis piețelor este că banca centrală va interveni pentru a readuce inflația la ținta de 2% și pentru a limita efectele economice ale conflictului.
François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței și oficial BCE, a declarat într-un interviu pentru CNBC că instituția „va face tot ce este necesar” pentru a readuce inflația la 2%. În același timp, el a încercat să calmeze piața obligațiunilor suverane, spunând că BCE este pregătită să limiteze impactul economic al războiului.
Inflația din zona euro a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, după ce înainte de izbucnirea conflictului coborâse sub ținta BCE, la 1,9%. Creșterea este legată de scumpirea energiei, pe fondul „închiderii efective” a Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul petrolului și gazelor.
BCE urmărește în special riscul de efecte de „runda a doua” – adică situația în care scumpirile la energie se propagă în salarii, servicii și în inflația de bază (componenta mai stabilă a inflației, care exclude de regulă energia și alimentele).
„Efectul conflictului din Orientul Mijlociu este clar. Pe termen scurt există presiuni puternice asupra preţurilor energiei, dar responsabilitatea noastră este să împiedicăm efectele secundare.”
Piețele financiare anticipează „aproape în totalitate” o majorare a dobânzii la următoarea ședință a BCE din iunie, iar traderii estimează creșteri totale de cel puțin 50 de puncte de bază până la finalul anului, conform informațiilor citate.
În paralel, randamentele obligațiunilor europene au crescut puternic de la începutul războiului. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 32 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii au început să includă în preț riscul unei politici monetare mai agresive.
Christine Lagarde avertizase încă din martie că BCE este pregătită să majoreze dobânzile chiar și dacă accelerarea inflației va fi temporară. La rândul său, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a spus recent că volatilitatea petrolului a plasat BCE „între scenariul de bază și scenariul advers”.
Pentru companii și consumatori, miza imediată este dublă: energie mai scumpă și finanțare mai costisitoare, dacă BCE confirmă în iunie un nou ciclu de creșteri de dobândă. Sursa citată nu oferă, deocamdată, detalii despre calendarul exact al măsurilor dincolo de așteptările pieței pentru ședința din iunie.
Recomandate
BCE este împinsă spre o majorare a dobânzilor în iunie, chiar dacă tensiunile cu Iranul se reduc , pe fondul unui șoc energetic care începe să se transmită în restul economiei și riscă să alimenteze o spirală a prețurilor, potrivit Agerpres , care citează un interviu Reuters cu Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene . BCE a menținut dobânzile neschimbate în ultimul an, însă la reuniunea de luna trecută a fost discutată o majorare, după ce costurile semnificativ mai mari la energie au împins inflația „mult peste” ținta de 2% a instituției, iar mai mulți decidenți au semnalat nevoia de acțiune. „Având în vedere amploarea și persistența șocului actual, ignorarea acestei situații nu mai este o opțiune, în opinia mea. Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce un acord de pace nu ar schimba automat decizia Deși SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică a fost deteriorată, iar efectele prețurilor ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” Riscul de „efecte de runda a doua” și inflație mai mare Inflația în zona euro a ajuns la 3% luna trecută, iar Schnabel anticipează că sunt probabile noi creșteri. O preocupare centrală este ca energia scumpă să împingă în sus și alte prețuri, prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transmit în lanț către bunuri și servicii), ceea ce ar putea declanșa o spirală inflaționistă dificil de oprit. Oficialul BCE afirmă că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, potrivit unor sondaje, inclusiv Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor, indicatorul PMI și Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene. Ce urmează după iunie: fără „pilot automat”, dar cu scenariu de două majorări Dincolo de ședința din iunie, Schnabel susține că BCE nu ar trebui să se angajeze dinainte pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare reuniune, pe baza datelor. Totuși, ea subliniază că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, perspectiva de înăsprire este complicată de slăbiciunea economiei zonei euro. Comisia Europeană a prognozat recent o creștere economică de 0,9% în 2026, dar Schnabel avertizează că impactul negativ al șocului energetic asupra creșterii ar putea fi mai puternic, invocând o scădere accentuată a indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
BCE ar putea intra într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare din iunie , pe fondul riscului ca scumpirea energiei să se transmită în restul economiei și să alimenteze o spirală inflaționistă, potrivit Economica , care citează declarațiile Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al BCE. Oficialul BCE susține că o majorare a dobânzilor în iunie ar fi necesară „având în vedere amploarea și persistența șocului actual”, în condițiile în care inflația a urcat la 3% în zona euro luna trecută, peste ținta de 2% a băncii centrale. „Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce „pacea” nu ar schimba automat decizia BCE Chiar dacă SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate, iar prețurile ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” În plus, ea afirmă că zona euro a depășit scenariul negativ care presupunea o normalizare rapidă a prețurilor petrolului, ceea ce întărește argumentul pentru o reacție de politică monetară. Riscul de „efecte de runda a doua” și semnalele din sondaje BCE se teme că energia scumpă va împinge în sus și prețurile altor bunuri și servicii prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transferă în salarii și în prețuri mai largi), ceea ce poate declanșa o spirală inflaționistă greu de oprit. Schnabel spune că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, invocând o serie de sondaje și indicatori, între care: Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor; indicatorul PMI (indice al activității în industrie și servicii); Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) calculat de Comisia Europeană. „Observăm semne tot mai mari că șocul se extinde și la alte părți ale coșului de consum.” Ce urmează după iunie: decizii „din ședință în ședință” Dincolo de reuniunea din iunie, Schnabel afirmă că BCE nu ar trebui să se angajeze din timp pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare ședință, în funcție de date. Totuși, ea amintește că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, spațiul de manevră este complicat de slăbiciunea economiei: Comisia Europeană a prognozat recent o creștere de 0,9% în 2026, iar Schnabel avertizează că impactul negativ asupra creșterii ar putea fi mai puternic, pe fondul scăderii indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
Majorarea dobânzii BCE în iunie „este aproape inevitabilă” , pe fondul unei perioade prelungite de scumpiri, chiar dacă economia europeană avansează anemic, potrivit Biziday , care citează declarații ale guvernatorului Băncii Slovaciei, Peter Kazimir , membru al Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE). Kazimir a spus pentru Bloomberg că BCE „este foarte probabil” să fie nevoită să majoreze ratele dobânzilor la următoarea reuniune, din iunie, din cauza creșterilor generalizate ale prețurilor. Ce așteaptă piața și unde sunt dobânzile acum Majoritatea economiștilor și investitorilor se așteaptă la o creștere de un sfert de punct procentual în iunie, urmată „eventual” de alte scumpiri ale creditului până la finalul anului, conform informațiilor citate. La ședința de joia trecută, BCE a păstrat dobânzile neschimbate, la: 2% pentru facilitatea de depozit; 2,15–2,40% pentru refinanțare, dar a semnalat că o majorare va fi luată în calcul la reuniunea din 10–11 iunie . De ce contează: inflația și șocul energetic complică decizia Președintele Bundesbank, Joachim Nagel , a declarat că o majorare ar fi necesară dacă nu apare o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor inflației, în contextul crizei energetice care a scumpit carburanții. „Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se va rezolva, atunci acesta ar fi un argument care ne-ar permite să ne gândim la o altă decizie.” Totuși, Nagel a punctat că majorarea dobânzilor în zona euro nu poate compensa în mare măsură șocul energetic. Un sondaj BCE publicat luni indică, deocamdată, o transmitere limitată a scumpirilor carburanților către restul prețurilor din economiile europene, iar inflația previzionată pentru acest an este de 2,7% , potrivit materialului citat. [...]
BNR transmite că ar fi prematură o creștere a dobânzii-cheie , pe fondul unui șoc inflaționist alimentat de scumpirea energiei, dar și al unei economii care încetinește, potrivit Economedia . Mesajul vine înaintea ședinței de politică monetară a BNR programate vineri. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu susține, într-un articol publicat pe blogul personal, că o înăsprire a condițiilor monetare „s-ar putea dovedi prematură”, deoarece efectele unei majorări de dobândă se transmit în economie cu întârziere și ar putea ajunge să se suprapună peste o eventuală atenuare a presiunilor inflaționiste, dacă tensiunile geopolitice se reduc și traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz se normalizează. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” De ce contează pentru economie: riscul de a frâna suplimentar creșterea Marinescu avertizează că o reacție „mecanică” la ceea ce numește „inflația Ormuz” poate fi dăunătoare atât pentru economie, cât și pentru credibilitatea politicii monetare. Argumentul central este că șocul actual este unul de ofertă (energie), „lipsit de cauze monetare”, iar o creștere a dobânzii ar putea adânci deteriorarea perspectivelor de creștere economică. În același timp, viceguvernatorul subliniază că și relaxarea monetară „mecanică” ar fi riscantă dacă dezinflația (scăderea inflației) nu se consolidează în timp. Contextul intern: ajustare fiscală și cerere slabă În evaluarea sa, politica monetară operează într-un cadru complicat de contextul fiscal-bugetar. Marinescu amintește că, în 2024, reducerile dobânzii s-au suprapus peste o politică bugetară „puternic expansionistă”, iar acum economia resimte efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, în condițiile în care „deficitul de cerere” se adâncește. În acest cadru, el indică nevoia ca politica monetară să evite să „pună sare pe rană” printr-o creștere a dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă. Inflația și energia: pragul de 10% și efectele în consum Viceguvernatorul afirmă că scumpirea combustibililor pe fondul războiului a dus inflația aproape de 10% în martie și că aceasta va trece de 10% în aprilie. În text este menționată și o scumpire a combustibililor de circa 13% ca factor principal al accelerării inflației. Pe partea de cerere, Marinescu notează că inflația lovește un consum deja comprimat: în februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%, potrivit datelor citate în material. Ce semnal dă BNR înainte de ședință: „wait-and-see” ar putea continua Marinescu indică faptul că abordarea BNR de până acum, descrisă ca „wait-and-see condiționat” (așteptare și evaluare, în funcție de date), „are șanse să mai continue o vreme”, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. În aprilie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară, în pofida revizuirii în sus a traiectoriei inflației pentru lunile următoare, pe fondul efectelor războiului din Golf. Marinescu mai spune că este anticipată o înjumătățire a inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025, concomitent cu o „depresurizare” a inflației de bază (inflația core) prin frânarea consumului și a cererii agregate. Riscuri dacă tensiunile persistă: „efecte de runda a doua” Dacă tensiunile din regiune se prelungesc, prețurile ridicate la energie ar putea genera „efecte de runda a doua” (adică scumpiri care se propagă din energie către alte prețuri și salarii), ceea ce ar putea prelungi presiunile inflaționiste pentru mai multe trimestre. Ca element de atenuare, Marinescu menționează plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă. În paralel, el punctează că incertitudinile geopolitice se suprapun peste o situație fiscală fragilă și instabilitate politică recentă, factori care pot influența și deciziile de politică monetară. [...]
Băncile centrale încep să trateze inteligența artificială ca factor care poate influența direct dobânzile , pe fondul incertitudinii dacă noua tehnologie va alimenta inflația sau, dimpotrivă, o va tempera, potrivit Economedia . Schimbarea de abordare este relevantă pentru politica monetară: dacă AI accelerează productivitatea, poate susține creșteri de venituri fără presiuni mari pe prețuri; dacă însă împinge în sus cererea de resurse (energie, infrastructură digitală), poate adăuga presiuni inflaționiste, cel puțin pe termen scurt. Analiza citează informații din Euronews, preluate de Mediafax. BCE și Bundesbank: AI intră în modelele de analiză Banca Centrală Europeană a făcut deja pași operaționali: din 2022 folosește un model de „machine learning” (învățare automată – algoritmi care identifică tipare în date) care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru. Potrivit materialului, în 2025 modelul a semnalat riscuri de creștere a inflației de bază , ulterior confirmate de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a indicat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască. Rezerva Federală: dezbatere intensă, fără consens În SUA, Rezerva Federală discută AI mai degrabă la nivel conceptual, însă dezbaterea se intensifică. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât internetul sau smartphone-urile, ceea ce ar permite creșterea veniturilor fără efecte inflaționiste semnificative. Vicepreședintele Philip Jefferson indică însă un efect dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește și cererea pentru energie, terenuri și infrastructură digitală. De ce contează pentru dobânzi și inflație Miza imediată pentru băncile centrale este că AI poate produce efecte contradictorii în timp: pe termen scurt, investițiile în centre de date și infrastructură pot genera presiuni asupra prețurilor; pe termen lung, automatizarea și eficiența ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor. În acest context, analiza îl plasează în centrul discuției pe Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell, care compară momentul actual cu anii ’90, când un val de productivitate a permis politici monetare mai relaxate. Warsh avertizează însă că AI este încă insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale pot deveni depășite. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului.” Concluzia este că, în lipsa unui consens, băncile centrale își ajustează instrumentele și modelele de analiză pentru a integra AI ca variabilă cu potențial impact direct asupra deciziilor de dobândă și asupra stabilității economice. [...]
Băncile din zona euro au început să frâneze creditarea înainte ca BCE să ridice dobânzile , pe fondul creșterii riscurilor economice și al șocului energetic asociat războiului din Iran , potrivit economica.net , care citează date din studii ale Băncii Centrale Europene (BCE) transmise de Agerpres . În studiul BCE privind creditarea, băncile raportează că au înăsprit criteriile de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru al acestui an, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Înăsprirea este resimțită în special de companii, pentru care accesul la împrumuturi s-a deteriorat cel mai sever începând din trimestrul al treilea din 2023. De ce se strânge creditul: risc mai mare și expuneri sensibile BCE indică drept cauze principale „riscurile percepute la adresa perspectivelor economice” și o „toleranță la risc mai scăzută” a băncilor, pe fondul presiunilor amplificate de evoluțiile geopolitice și din energie. „Riscurile percepute la adresa perspectivelor economice şi toleranţa la risc mai scăzută a băncilor sunt principalii factori care au dus la înăsprirea criteriilor, instituţiile indicând că evoluţiile geopolitice şi din domeniul energiei au sporit presiunile”, se arată în studiul BCE. Instituția mai notează că unele bănci au raportat o înăsprire suplimentară legată de expunerea la companiile energetice și la Orientul Mijlociu. Inflația așteptată urcă, dar BCE ar putea aștepta Separat, studiul BCE privind așteptările consumatorilor arată o creștere puternică a așteptărilor inflaționiste: pentru următorul an au urcat la 4% în martie, de la 2,5% în luna precedentă, iar pentru următorii trei ani la 3%, de la 2,5%. Ambele niveluri depășesc ținta medie a BCE pe termen mediu, de 2%. Pentru următorii cinci ani, așteptările au urcat la 2,4%, de la 2,3%. În acest context, analiștii se așteaptă ca BCE să mențină dobânzile nemodificate la ședința de joi, oficialii de la Frankfurt urmând să aștepte mai multe date despre durata și extinderea șocului energetic înainte de o decizie; majorările ar fi așteptate începând din iunie, potrivit informațiilor citate. Context: șocul energetic lovește costurile de producție Studiile menționate arată că economia globală, și în special zona euro, se confruntă cu efecte semnificative ale șocului energetic, inclusiv prin impactul asupra fabricilor, afectate de majorarea costurilor de producție. În acest cadru, înăsprirea condițiilor de creditare poate amplifica frâna asupra investițiilor și activității economice, în special în sectorul companiilor. [...]
