Știri
Știri din categoria Politică monetară
BCE se pregătește să înăsprească politica monetară după ce războiul dintre SUA, Israel și Iran a împins din nou în sus prețurile la energie și a reaprins riscul unui nou val inflaționist în zona euro, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul transmis piețelor este că banca centrală va interveni pentru a readuce inflația la ținta de 2% și pentru a limita efectele economice ale conflictului.
François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței și oficial BCE, a declarat într-un interviu pentru CNBC că instituția „va face tot ce este necesar” pentru a readuce inflația la 2%. În același timp, el a încercat să calmeze piața obligațiunilor suverane, spunând că BCE este pregătită să limiteze impactul economic al războiului.
Inflația din zona euro a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, după ce înainte de izbucnirea conflictului coborâse sub ținta BCE, la 1,9%. Creșterea este legată de scumpirea energiei, pe fondul „închiderii efective” a Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul petrolului și gazelor.
BCE urmărește în special riscul de efecte de „runda a doua” – adică situația în care scumpirile la energie se propagă în salarii, servicii și în inflația de bază (componenta mai stabilă a inflației, care exclude de regulă energia și alimentele).
„Efectul conflictului din Orientul Mijlociu este clar. Pe termen scurt există presiuni puternice asupra preţurilor energiei, dar responsabilitatea noastră este să împiedicăm efectele secundare.”
Piețele financiare anticipează „aproape în totalitate” o majorare a dobânzii la următoarea ședință a BCE din iunie, iar traderii estimează creșteri totale de cel puțin 50 de puncte de bază până la finalul anului, conform informațiilor citate.
În paralel, randamentele obligațiunilor europene au crescut puternic de la începutul războiului. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 32 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii au început să includă în preț riscul unei politici monetare mai agresive.
Christine Lagarde avertizase încă din martie că BCE este pregătită să majoreze dobânzile chiar și dacă accelerarea inflației va fi temporară. La rândul său, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a spus recent că volatilitatea petrolului a plasat BCE „între scenariul de bază și scenariul advers”.
Pentru companii și consumatori, miza imediată este dublă: energie mai scumpă și finanțare mai costisitoare, dacă BCE confirmă în iunie un nou ciclu de creșteri de dobândă. Sursa citată nu oferă, deocamdată, detalii despre calendarul exact al măsurilor dincolo de așteptările pieței pentru ședința din iunie.
Recomandate
Încetinirea inflației în zona euro reduce presiunea pentru o nouă scumpire a creditului în iulie , dar piețele rămân poziționate pentru încă o majorare a dobânzilor BCE în toamnă, pe fondul riscurilor legate de energie și alimente, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile în iunie, încercând să împiedice scumpirea petrolului să se transforme în așteptări inflaționiste mai ridicate. Între timp, datele recente arată o temperare peste așteptări a inflației, ceea ce slăbește argumentul unei noi creșteri chiar la ședința din această lună. Inflația a încetinit mai mult decât anticipau economiștii Conform datelor citate, inflația generală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie , de la 3,2% în mai , în condițiile în care estimările indicau 3,0% (Reuters). Și inflația de bază (care exclude, de regulă, componentele volatile precum energia și alimentele, fiind urmărită atent de băncile centrale) a încetinit, la 2,4% , de la 2,6% . În același timp, inflația din servicii a scăzut la 3,2% , de la 3,5% . Pauză în iulie, dar „fereastră” pentru o nouă majorare în septembrie–octombrie În acest context, mai mulți strategi citați în material consideră că nu există urgență pentru o nouă scumpire a creditului în iulie, BCE având timp să evalueze dacă presiunile inflaționiste se reaprind sau se domolesc. Totuși, „vasta majoritate” a economiștilor și investitorilor se așteaptă ca BCE să majoreze probabil dobânzile din nou în septembrie sau octombrie , chiar dacă în iulie ar putea face o pauză. Argumentul: energia rămâne semnificativ mai scumpă decât înainte de război, iar conflictul din Orientul Mijlociu poate genera noi șocuri. Riscurile care pot împinge din nou prețurile în sus BCE este descrisă ca fiind îngrijorată de posibilitatea ca șocul energetic inițial să se transmită către alte prețuri și, ulterior, către salarii. Materialul notează însă că astfel de efecte „nu s-au materializat încă”, iar presiunile de creștere a salariilor nu accelerează, ceea ce întărește argumentele pentru prudență. În paralel, sunt menționate și riscuri pe partea alimentară: temeri că penuria de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și valul de caniculă din Europa ar putea reduce randamentele culturilor și ar putea pune presiune pe prețurile alimentelor. Ce urmărește piața până la ședința BCE din 23 iulie Tensiuni majore la ședința de politică monetară din 23 iulie par puțin probabile, deși există din nou poziții divergente în interiorul BCE, apărute inclusiv la reuniunea anuală din Sintra (Bloomberg). Într-o tabără sunt oficiali precum Philip Lane , economist-șef al BCE, care avertizează că forțele inflaționiste declanșate la începutul conflictului pot reapărea prin cereri salariale mai mari sau creșteri întârziate ale costurilor la alimente și servicii. Cealaltă tabără este mai încrezătoare, fiind „plăcut surprinsă” de declinul prețurilor petrolului și mai puțin convinsă că vor urma efecte de „rundă a doua” (adică propagarea scumpirilor inițiale în restul economiei). Pentru companii și debitori în euro, miza imediată este dacă BCE confirmă o pauză în iulie, dar semnalizează ferm o nouă creștere în toamnă – scenariu care ar menține costurile de finanțare ridicate și ar prelungi incertitudinea în planificarea investițiilor și a bugetelor. [...]
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
BCE a reluat ciclul de creștere a dobânzilor, semnalând că șocul energetic din conflictul SUA–Iran riscă să țină inflația sus , într-un moment în care economia zonei euro este deja revizuită în jos, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, în prima creștere din 2023 încoace. Decizia a fost anticipată aproape integral de piețe, investitorii mizând pe o majorare de cel puțin 25 de puncte de bază. De ce contează: inflația revine în prim-plan, iar creșterea încetinește BCE își justifică mișcarea prin presiunile inflaționiste generate de conflictul dintre SUA și Iran, care a afectat piețele energetice globale și a împins în sus prețurile la energie. Instituția arată că scumpirea energiei continuă să se transmită în lanț către costurile alimentelor, bunurilor și serviciilor. În comunicarea oficială, banca centrală a transmis că decizia de a majora ratele este „robustă” într-o gamă largă de scenarii privind evoluția șocului și impactul asupra perspectivelor pe termen mediu pentru zona euro. Prognoze revizuite: inflație mai mare, creștere mai mică BCE a revizuit în sus estimările privind inflația și în jos perspectivele de creștere economică pentru zona euro: Inflație medie : 3% în 2026, 2,3% în 2027 și 2% în 2028. Creștere economică : 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028. Potrivit instituției, conflictul afectează piețele de materii prime, veniturile populației și încrederea consumatorilor, ceea ce apasă asupra activității economice. Mesajul BCE: fără promisiuni privind următoarele mișcări Christine Lagarde , președinta BCE, a indicat că banca nu își asumă acum o traiectorie prestabilită a dobânzilor, pe fondul incertitudinilor ridicate. „Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sus pentru inflaţie şi riscuri în jos pentru creştere economică. Nu ne angajăm în acest moment pe o anumită traiectorie a dobânzilor.” [...]
BCE deschide din trimestrul IV o linie de lichiditate de până la 50 mld. euro pentru bănci din afara zonei euro , un mecanism care le poate oferi finanțare de urgență în moneda unică și, implicit, poate întări utilizarea euro în afara uniunii monetare, potrivit Economica . Facilitatea permite băncilor participante să primească lichiditate de până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 mld. lei), sub forma unor împrumuturi garantate cu active de înaltă calitate denominate în euro. Banca Centrală Europeană arată că băncile centrale implicate vor putea folosi „flexibilitatea fondurilor EUREP” fără restricții prealabile, iar după finalizarea procesului de integrare vor putea efectua retrageri din trimestrul IV. De ce contează: acces la euro în situații de stres și stimulent pentru folosirea monedei unice Analiștii citați de publicație consideră că mecanismul de siguranță al BCE oferă băncilor din afara zonei euro acces la finanțare de urgență în euro „în momentele dificile” și consolidează stimulentele pentru utilizarea monedei unice. Context: „momentul global al euro” și competiția cu dolarul Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai ample ale președintei BCE, Christine Lagarde , de a valorifica ceea ce a numit „momentul global al euro”, într-un context în care politicile economice ale președintelui SUA, Donald Trump, „pun sub semnul întrebării dominația îndelungată a dolarului”, conform aceleiași surse. [...]
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
BNR semnalizează că acceptă un leu mai slab pentru a evita noi scumpiri ale creditului , pe fondul unei inflații care ar putea fi revizuită în sus pe termen scurt, potrivit HotNews . Banca Națională a menținut joi dobânda-cheie la 6,50% și a indicat că prognoza actualizată de inflație va fi publicată după ședința din 12 noiembrie. Decizia de a păstra dobânda neschimbată vine în contextul în care BNR anticipează o traiectorie ascendentă a inflației până la finalul lui 2026, influențată de scumpiri la combustibili, energie și alte mărfuri (inclusiv agroalimentare), pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu , al secetei severe din acest an și al evoluției cursului leului. Ce înseamnă pentru curs și pentru inflație O notă a economiștilor BCR, citată în material, sugerează o schimbare de accent în „funcția de reacție” a BNR (modul în care banca centrală își calibrează instrumentele): o pondere mai mare pentru stabilitatea dobânzii, în detrimentul stabilității valutare. În acest cadru, banca centrală ar fi devenit „mai puțin restrictivă” în gestionarea cursului, păstrând însă regimul de flotare controlată. În același timp, analiza estimează transmiterea cursului de schimb în inflație la 0,3 puncte procentuale, ceea ce ar indica „un spațiu limitat” pentru o depreciere suplimentară a leului. Dobânda-cheie: așteptări de menținere pe termen lung BCR se așteaptă ca dobânda-cheie să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, argumentând că inflația de bază rămâne rigidă și ar urma să intre în intervalul țintă al BNR abia în trimestrul IV 2027. Pe piață, dobânzile au crescut în septembrie, pe fondul sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții valutare, deși condițiile monetare ar fi rămas „în general neschimbate” după slăbirea leului, potrivit aceleiași analize. Context macro: semne de redresare, dar așteptări de contracție în 2026 BNR notează o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, susținută și de agricultură, dar cu o deteriorare a dinamicii anuale a PIB-ului. Autorii analizei citate anticipează o contracție economică de 0,7% în 2026 și o revenire în 2027, cu o creștere a PIB de 2,2%. Următoarele indicii despre calibrul politicii monetare și despre modul în care BNR își ajustează echilibrul între dobândă și curs ar urma să apară, potrivit materialului, la conferința de presă de după ședința din noiembrie. [...]
