Știri
Știri din categoria Inflație
BNR vede inflația la 10,3% la mijlocul lui 2026, iar asta menține presiunea pe costurile de finanțare și pe curs. În minuta ședinței de politică monetară din 15 mai, citată de Digi24, banca centrală arată că noua traiectorie a inflației este mai ridicată decât în prognoza anterioară și avertizează că riscurile pentru leu/euro rămân „ridicate”, pe fondul deficitelor mari și al incertitudinilor interne și externe.
BNR estimează că rata anuală a inflației va urca la 10,3% la jumătatea anului curent și va coborî la 5,5% în decembrie 2026, față de proiecția precedentă de 9,8%, respectiv 3,9%. În plus, banca centrală indică reintrarea în intervalul țintei abia în trimestrul III 2027, cu un trimestru mai târziu decât anticipa anterior.
Consiliul de Administrație al BNR leagă riscurile pentru curs de mai mulți factori, între care fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, „deficitele gemene încă mari” și situația politică internă. În acest cadru, banca centrală pune accent pe stabilitatea politică și pe continuarea corecției fiscale, în linie cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, cu efecte așteptate inclusiv asupra primei de risc suveran și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate (...). Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale (...), cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.”
În discuțiile privind evoluția recentă, BNR notează că inflația a crescut în martie, iar datele pentru aprilie arată o accelerare la 10,71%, în principal pe fondul scumpirilor la:
În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și pe cele administrate) a coborât lent la 8,2% în martie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama alimentelor procesate.
Minuta consemnează o dinamică economică slabă: după contracția din trimestrul IV 2025, datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali în trimestrul I 2026 (minus 0,2%) și o comprimare de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza consumului privat.
Pe piața muncii, BNR observă reducerea efectivului de salariați și o temperare a intențiilor de angajare, dar avertizează că evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă rămâne incertă, inclusiv în contextul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026 și al unor dezechilibre între cerere și ofertă în anumite sectoare.
BNR indică drept surse principale ale deteriorării perspectivei inflației scumpirea combustibililor, pe fondul creșterilor ample ale prețului petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie.
În același timp, banca centrală menționează și factori interni care pot alimenta presiunile pe termen scurt, inclusiv liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, în timp ce măsurile temporare de protecție energetică ar urma să ofere doar o contrapondere limitată.
Recomandate
BNR intră într-un nou episod inflaționist cu spațiu limitat de manevră , într-un context în care scumpirile reîncep să accelereze în Europa de Est, iar băncile centrale din regiune își pregătesc mesajele și instrumentele pentru o posibilă înăsprire a politicii monetare, potrivit Ziarul Financiar . În aprilie, inflația a urcat în Cehia la 2,1% (de la 1,5% în martie), în Ungaria la 2,6% (de la 2,1%), iar în Polonia la 3,4% (de la 3,2%), conform datelor Eurostat citate de publicație. Riscurile inflaționiste sunt asociate în principal cu scumpirea energiei, pe fondul războiului din Iran. De ce contează: România are inflație mare, dobândă mare și economie în recesiune Pentru România, problema este că pornește dintr-o poziție mai slabă decât vecinii: în aprilie, România avea, potrivit Eurostat, cea mai ridicată inflație din UE, de 9,5%. În același timp, dobânda de referință a BNR este 6,5% – tot cea mai mare din UE – iar economia este în recesiune, notează ZF. În acest cadru, orice nou val de scumpiri, mai ales pe energie, poate pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare și pe consum, fără ca banca centrală să aibă mult „spațiu” pentru a reacționa fără efecte economice adverse. Publicația mai arată că BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru acest an, un semnal că riscurile sunt în creștere. Cum se poziționează băncile centrale din regiune Băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au menținut dobânzile la cele mai recente ședințe de politică monetară, dar au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, mai ales din energie. Nivelurile dobânzilor de referință menționate în articol sunt: Cehia: 3,5% (mai) Polonia: 3,75% (mai) Ungaria: 6,25% (aprilie) În Cehia, guvernatorul Ales Michl a transmis că banca centrală este pregătită să accepte o creștere economică mai lentă dacă inflația riscă să scape de sub control. „Nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a indicat că banca centrală are nevoie de mai multe date pentru a evalua dacă scumpirile la petrol și energie se transformă într-o inflație persistentă. ZF notează că probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a crescut și că banca ar putea majora dobânzile dacă inflația depășește 3,5% (pragul superior al intervalului-țintă) și dacă prognozele indică o tendință de durată. Ulterior, Glapinski a nuanțat, spunând că șocul actual este mai slab decât cel de după invazia Rusiei în Ucraina și că banca nu se grăbește să crească dobânzile. Ce urmează: presiune pe dobânzi, cu costuri economice diferite pe țări Mesajul comun în regiune este că energia poate reaprinde inflația, iar reacția probabilă – dacă scumpirile persistă – rămâne politica monetară mai restrictivă (dobânzi mai mari), cu efect de frânare a creșterii economice. Diferența majoră, în lectura ZF, este punctul de plecare: Polonia și Cehia par să aibă mai multă flexibilitate, în timp ce România intră în acest episod cu inflație ridicată, dobândă deja la vârf în UE și o economie aflată în recesiune. [...]
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028 , pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres , care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026). Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028. Un vârf de inflație în iunie 2026, apoi o corecție în trimestrul III În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025. La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație. Consolidarea fiscală, factorul-cheie pentru dezinflație în proiecția BNR Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare. BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Riscuri: energie, Ormuz și un tablou „stagflaționist” Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă). Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist. În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente. [...]
BNR a urcat la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul unui șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce împinge în sus așteptările privind costurile pentru companii și puterea de cumpărare în următoarele trimestre, potrivit Economedia . BNR estimează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din februarie. Banca centrală leagă „întreruperea temporară a dezinflației” de scumpirea energiei, cu efecte care „se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre”. De ce contează revizuirea: energia reaprinde presiunile în economie Conform explicațiilor din raport, peste efectele directe ale energiei încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile mai ales în inflația de bază ( CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, pentru a surprinde tendința de fond a scumpirilor). BNR vede presiuni inflaționiste „vizibile” în trimestrul II 2026, iar o scădere mai consistentă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026. Când ar putea apărea „corecția” și ce o susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a indicat că din vară ar urma să dispară din calcule efectele de anul trecut ale liberalizării prețului la energie și ale creșterii TVA și accizelor, ceea ce ar reduce mecanic rata anuală a inflației. „Va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact, probabil se va duce până la 11%. (…) Iar în iulie, august, septembrie, să avem deja inflație de 6% și spre sfârșitul anului 5 și ceva” Isărescu a descris această mișcare drept o „corecție statistică” (efect de bază), dar a argumentat că și menținerea inflației ridicate a avut o componentă similară, legată de comparația cu lunile anterioare. În scenariul BNR, scăderea din a doua parte a anului ar fi sprijinită de: efecte de bază favorabile , odată cu ieșirea din calcul a șocurilor din iulie–august 2025 (liberalizarea pieței de electricitate și majorarea impozitelor indirecte); deficit de cerere , pe fondul scăderii consumului intern, influențată de pierderea puterii de cumpărare și de incertitudinile geopolitice. Ținta BNR rămâne pentru 2027, dar cu incertitudini mari Pe termen mai lung, banca centrală a păstrat neschimbată proiecția: inflația ar coborî la 2,9% în decembrie 2027 , nivel care ar readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR. Totuși, Isărescu a avertizat că prognoza depinde de ipotezele privind evoluțiile din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală („România să aibă Guvern”). În plus, guvernatorul a spus că este posibil ca inflația să crească și în Europa, ceea ce ar putea schimba comparațiile la nivelul UE. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi” Pentru context suplimentar, Economedia a publicat și o relatare din prezentarea guvernatorului BNR a Raportului asupra inflației: Economedia . [...]
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
BCE avertizează că șocul energetic din războiul din Iran poate împinge inflația în sus și poate frâna creșterea în UE , potrivit Agerpres , care citează raportul de stabilitate financiară publicat miercuri de Banca Centrală Europeană. În evaluarea BCE, majorarea prețurilor la energie afectează atât companiile, cât și creditorii din Uniunea Europeană, punând presiune pe costuri și, implicit, pe dinamica inflației, în timp ce creșterea economică este perturbată. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos , a indicat că actualul șoc de aprovizionare cu energie riscă să ducă la o inflație și mai ridicată și la o creștere economică mai slabă. În același timp, el a avertizat că tensiunile pot alimenta volatilitatea piețelor și pot afecta capacitatea de plată a datoriilor, în contextul unor costuri de finanțare mai mari și al unei economii cu ritm de creștere atenuat. De ce contează pentru inflație și finanțare Raportul BCE leagă direct șocul energetic de riscuri macrofinanciare: scumpirea energiei poate prelungi presiunile inflaționiste, iar combinația dintre inflație, creștere mai slabă și finanțare mai scumpă poate pune presiune pe debitori și pe stabilitatea piețelor. Riscuri suplimentare: incertitudine geoeconomică și creditori nebancari BCE mai arată că „stresul acut geoeconomic” este amplificat de incertitudinile legate de comerțul global și cooperarea internațională și atrage atenția asupra creșterii riscurilor de securitate cibernetică și a amenințărilor hibride la adresa infrastructurii critice. Separat, instituția spune că monitorizează atent practicile de creditare ale creditorilor nebancari, descrise ca fiind adesea „opace”. Deși în zona euro nu sunt semnalate „temeri sistemice”, BCE avertizează că piețele private opace și interconectate necesită supraveghere, inclusiv din cauza riscurilor de contagiune, în special din SUA, și a posibilității unor vânzări forțate de active care ar putea amplifica turbulențele de pe piață. [...]
