Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile publice din negocierile pentru Guvern riscă să adâncească blocajul politic, după ce vicepreședintele PSD Vasile Dîncu l-a acuzat pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan că „nu știe despre negocieri” și că declarațiile sale „tensionează” scena politică, potrivit Digi24.
Miza, în lectura lui Dîncu, este una de funcționare a procesului de formare a noului Executiv: el susține că atacurile lui Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu vin într-un moment în care partidele ar trebui „să găsească o soluție” pentru ieșirea din „blocaj”, iar astfel de poziționări ar îngreuna obținerea unei formule de guvernare.
Dîncu afirmă că Mureșan nu ar fi în măsură să comenteze discuțiile dintre partide, deoarece nu ar fi participat la ele și ar fi „de multă vreme plecat din România”, fiind la Bruxelles.
„Domnul Siegfried Mureșan nici nu știe despre negocieri, pentru că el a fost aici, la Bruxelles, este de multă vreme plecat din România. Acum a început să îl atace pe Grindeanu în momentul în care noi ar trebui să găsim o soluție, să ieșim din acest blocaj.”
În același registru, vicepreședintele PSD spune că eurodeputatul liberal ar urmări mai degrabă un câștig politic decât deblocarea situației.
„Siegfried Mureșan s-a apucat să-și facă dosar politic de penelist și începe să-l atace pe Grindeanu, greșind prin aceasta, pentru că nu așa vom rezolva situația politică.”
Dîncu avertizează că astfel de declarații ar putea irita parlamentarii PSD care, „dacă ar fi cazul”, ar trebui să voteze.
„Am văzut că spune niște lucruri care nu pot decât să enerveze toți parlamentarii PSD care ar trebui să-l voteze, dacă ar fi cazul.”
Totodată, liderul PSD îl acuză pe Mureșan că „vorbește în sloganuri” și că nu ar avea „nicio legătură cu viața politică din România”, respingând și afirmația atribuită eurodeputatului potrivit căreia PSD nu ar fi contribuit la parcursul european al României.
„Am văzut că spunea că PSD nu a contribuit cu nimic la drumul european al României. Păi, domnul Siegfried Mureșan nu știe cine a făcut negocierile cu Uniunea Europeană.”
Schimbul de acuzații apare pe fondul negocierilor pentru formarea noului Guvern, iar mesajul PSD, prin Dîncu, este că escaladarea publică a conflictului poate complica obținerea unei majorități și poate prelungi blocajul. Materialul Digi24 nu oferă, în acest fragment, o reacție a lui Siegfried Mureșan la afirmațiile lui Vasile Dîncu.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan avertizează că alegerile anticipate ar prelungi instabilitatea și nu ar rezolva blocajul politic, în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou guvern se apropie de două luni fără rezultat, potrivit Digi24 . Șeful statului spune că nu poate avansa un calendar pentru învestirea noului executiv și afirmă că singura cerință pe care o pune partidelor este una de aritmetică parlamentară: o majoritate care să asigure votul de încredere. În acest context, Nicușor Dan a cerut ca partidele să intensifice discuțiile „în zilele și, dacă e nevoie, săptămânile următoare” pentru a ajunge la o soluție de compromis. „Eu nu cer prea multe. Eu cer să existe 233 de oameni de care să fiu siguri că vor vota.” De ce contează: anticipatele, risc de blocaj repetat și semnal de instabilitate Întrebat despre scenariul alegerilor anticipate, președintele a spus că această opțiune „există”, dar că România nu este încă „în calendarul ei”. Argumentul central invocat este că, „uitându-ne la sondaje”, anticipatele nu ar produce „schimbări fundamentale de majorități”, ceea ce ar putea duce la repetarea actualului blocaj. În plus, Nicușor Dan a avertizat că un astfel de parcurs ar proiecta „o imagine de instabilitate” pentru „luni de zile” — un mesaj cu implicații directe pentru predictibilitatea guvernării și pentru funcționarea instituțiilor, în lipsa unui executiv „cu puteri depline”. Responsabilitatea pentru criză, împărțită între actorii politici Întrebat dacă își asumă o parte din responsabilitate pentru criza politică, președintele a răspuns că „toată lumea a greșit” și că, pe parcursul ultimului an, fiecare actor implicat „putea să facă mai mult” pentru ca actuala coaliție să reziste. [...]
Siegfried Mureșan evită să evalueze public mandatul lui Nicușor Dan , deși spune că PNL vrea refacerea relației instituționale cu președintele, într-un moment în care colaborarea dintre Cotroceni și partidele parlamentare devine esențială pentru stabilitatea guvernării, potrivit Digi24 . Europarlamentarul, prezentat de Digi24 drept „premierul propus de PNL-USR-UDMR”, a declarat că l-a susținut „din convingere” pe Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și că nu regretă această decizie, invocând faptul că alternativa George Simion ar fi fost „o chestiune de neconceput”. În același context, Mureșan a spus că relația instituțională pe „marile priorități ale României” a fost „mereu corectă” și a subliniat rolul președintelui, inclusiv în zona afacerilor europene. El a afirmat că PNL își dorește „o Românie bine condusă” și un președinte care „să-și îndeplinească cât mai bine atribuțiile” și „să corespundă așteptărilor oamenilor care l-au votat”. Întrebat direct dacă Nicușor Dan a respectat aceste condiții, Mureșan a răspuns: „Nu comentez”. Miza: refacerea colaborării PNL–președinte, pe fondul unui mandat lung rămas Mureșan a mai declarat că speră ca relația dintre președintele Nicușor Dan și PNL „să fie refăcută”, argumentând că președintele este ales pentru cinci ani și că „mai sunt 4 ani de mandat”. În opinia sa, este important ca șeful statului să poată colabora „constructiv” cu partidele parlamentare și cu celelalte instituții, iar relația cu partidele să fie „una de încredere și de bună colaborare”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese ce anume a generat deteriorarea relației dintre PNL și președinte și nici ce pași concreți ar urma pentru „refacerea” acesteia; declarațiile se limitează la poziționarea politică și la refuzul de a evalua dacă așteptările au fost îndeplinite. [...]
Nicușor Dan condiționează formarea majorității de o direcție pro-occidentală , pe fondul discuțiilor despre racolarea de parlamentari aleși pe listele partidelor considerate extremiste, potrivit Digi24 . Președintele a spus că „trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu” și că astfel de situații „diferă de la caz la caz”, oferind ca exemplu scenariul în care un parlamentar a fost ales pe listele unui astfel de partid, dar ulterior a părăsit formațiunea. „Situațiile sunt diferite de la caz la caz, un om care a intrat acum un an jumătate în Parlament și a plecat din grupul acela... Trebuie să vedem de la caz la caz” Miza: o majoritate „care să țină direcția pro-occidentală” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a insistat că discuția relevantă este construirea unei majorități parlamentare care să mențină „direcția pro-occidentală”, evitând însă să intre în evaluări punctuale despre orientarea unei persoane. „Trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu și să găsim o majoritate care să țină direcția pro-occidentală” „Nu aș vrea să intru în discuția dacă o persoană este sau nu pro-occidentală” Linia roșie: AUR, în afara viitoarei majorități Șeful statului a mai precizat că AUR nu va face parte din majoritatea care va da următorul Guvern. Contextul imediat menționat de Digi24: luni, doi senatori intrați în Parlament pe listele POT și SOS România au trecut în grupul parlamentar al PNL. [...]
PNL își blochează opțiunile de guvernare pe termen scurt , după ce Ilie Bolojan a spus că partidul nu îl va susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, deși între cei doi există „o relație civilizată”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formule de „deblocare” politică și despre durata unui posibil guvern minoritar. Bolojan, președinte al PNL și premier interimar, a explicat că votul din partid a fost unul „principial”: liberalii au decis că nu vor mai face coaliție cu PSD, însă nu a fost un vot „împotriva oricărui lider PSD” în mod nominal. În același timp, a precizat că PNL a votat explicit să nu îl susțină pe Grindeanu pentru funcția de premier. „PNL a dat un vot pe tema asta la ultima ședință că nu îl va susține pe domnul Grindeanu. (...) Votul, care este dat principial, este că nu vom mai face o coaliție cu PSD.” Ce lasă deschis PNL: „formule” de colaborare, dar condiționate Deși exclude o coaliție cu PSD, Bolojan a spus că „o formulă de deblocare se poate găsi în anumite condiții” și că partidele trebuie să identifice aceste condiții. El a legat această abordare de ideea unei „obligații pentru România”, fără să detalieze ce variantă ar fi acceptabilă sau ce condiții concrete ar fi puse pe masă. Cât ar putea dura un guvern minoritar: între câteva săptămâni și două luni Întrebat despre durata unui eventual guvern minoritar, Bolojan a evitat o estimare fermă, dar a indicat că o soluție rapidă ar fi preferabilă. În evaluarea sa, situația s-ar putea rezolva în „două-trei săptămâni”, dar ar putea dura și „două luni”, exprimând speranța să nu se ajungă „până la toamnă”. „Două-trei săptămâni, poate să dureze două luni de zile. (...) Sper să nu se ajungă până la toamnă.” Contextul declarațiilor este o intervenție a lui Ilie Bolojan, marți seară, la TVR 1 . Informații similare au fost relatate și de Agerpres . [...]
Punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu în dosarul DNA ridică un risc operațional pentru deciziile de urbanism și pentru continuitatea administrativă , în condițiile în care primarul spune că va colabora cu anchetatorii și că își va respecta obligațiile impuse de procurori, potrivit Digi24 . Ciucu a declarat că se consideră nevinovat și că nu are „niciun fel de emoție” deoarece, susține el, nu a luat mită. El a mai spus că nu are „nimic de ascuns” și că se prezintă la controlul judiciar. „În ceea ce mă privește, sunt încrezător, nu am nimic de ascuns, colaborez cu ei (procurorii - n.r.), vin la controlul judiciar și mergem mai departe.” Ce îl acuză DNA și de ce contează pentru zona de urbanism Conform informațiilor transmise de Agerpres , DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit „foloase necuvenite” de la doi oameni de afaceri — servicii de publicitate și consultanță electorală — în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În același dosar, au fost plasați sub control judiciar și trei oameni de afaceri, acuzați de dare de mită și complicitate la dare de mită, mai arată Agerpres. Ce urmează, procedural Pe durata controlului judiciar, Ciucu trebuie să respecte obligațiile stabilite de procurori, inclusiv să se prezinte când este chemat și să nu depășească limitele teritoriale impuse fără acordul organului judiciar competent, potrivit aceleiași surse. Din perspectiva funcționării administrației, cazul pune presiune pe zona de autorizări și certificate de urbanism, unde orice suspiciune de corupție poate bloca sau întârzia decizii, inclusiv pentru proiecte imobiliare care depind de avize și acte administrative. În acest moment, articolul Digi24 redă poziția primarului, fără detalii suplimentare despre calendarul anchetei sau eventuale măsuri administrative. [...]
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]
