Știri
Știri din categoria Diverse

Atacurile publice din negocierile pentru Guvern riscă să adâncească blocajul politic, după ce vicepreședintele PSD Vasile Dîncu l-a acuzat pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan că „nu știe despre negocieri” și că declarațiile sale „tensionează” scena politică, potrivit Digi24.
Miza, în lectura lui Dîncu, este una de funcționare a procesului de formare a noului Executiv: el susține că atacurile lui Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu vin într-un moment în care partidele ar trebui „să găsească o soluție” pentru ieșirea din „blocaj”, iar astfel de poziționări ar îngreuna obținerea unei formule de guvernare.
Dîncu afirmă că Mureșan nu ar fi în măsură să comenteze discuțiile dintre partide, deoarece nu ar fi participat la ele și ar fi „de multă vreme plecat din România”, fiind la Bruxelles.
„Domnul Siegfried Mureșan nici nu știe despre negocieri, pentru că el a fost aici, la Bruxelles, este de multă vreme plecat din România. Acum a început să îl atace pe Grindeanu în momentul în care noi ar trebui să găsim o soluție, să ieșim din acest blocaj.”
În același registru, vicepreședintele PSD spune că eurodeputatul liberal ar urmări mai degrabă un câștig politic decât deblocarea situației.
„Siegfried Mureșan s-a apucat să-și facă dosar politic de penelist și începe să-l atace pe Grindeanu, greșind prin aceasta, pentru că nu așa vom rezolva situația politică.”
Dîncu avertizează că astfel de declarații ar putea irita parlamentarii PSD care, „dacă ar fi cazul”, ar trebui să voteze.
„Am văzut că spune niște lucruri care nu pot decât să enerveze toți parlamentarii PSD care ar trebui să-l voteze, dacă ar fi cazul.”
Totodată, liderul PSD îl acuză pe Mureșan că „vorbește în sloganuri” și că nu ar avea „nicio legătură cu viața politică din România”, respingând și afirmația atribuită eurodeputatului potrivit căreia PSD nu ar fi contribuit la parcursul european al României.
„Am văzut că spunea că PSD nu a contribuit cu nimic la drumul european al României. Păi, domnul Siegfried Mureșan nu știe cine a făcut negocierile cu Uniunea Europeană.”
Schimbul de acuzații apare pe fondul negocierilor pentru formarea noului Guvern, iar mesajul PSD, prin Dîncu, este că escaladarea publică a conflictului poate complica obținerea unei majorități și poate prelungi blocajul. Materialul Digi24 nu oferă, în acest fragment, o reacție a lui Siegfried Mureșan la afirmațiile lui Vasile Dîncu.
Recomandate

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , condiționează ieșirea din criza politică de retragerea PSD din prim-plan sau de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza blocajului guvernamental: fără o reconfigurare a raportului de forțe în coaliție, scenariul anticipatelor rămâne pe masă, cu efect direct asupra stabilității executive. Buzoianu (USR) a spus, vineri seară, la B1 TV, că există „doar” două variante pentru depășirea crizei: PSD „să facă un pas în spate” sau organizarea de alegeri anticipate. „Noi, astăzi, o ieșire din această criză avem doar în măsura în care PSD face un pas în spate sau în măsura în care avem alegeri anticipate. Una dintre cele două, altă variantă nu există astăzi.” Presiune pe coaliție și pe agenda de guvernare În intervenția sa, ministra interimară a criticat poziția PSD în contextul crizei politice, susținând că social-democrații ar fi transmis că pot reveni rapid la conducerea administrației. În relatarea sa, PSD „s-a lăudat” că ar putea „în cinci zile” să readucă „toată administrația PSD la conducere”. Buzoianu a acuzat, totodată, PSD că ar fi încălcat angajamente asumate față de partenerii din coaliția de guvernare și pe cele legate de proiectele finanțate prin PNRR , indicând drept exemplu legea salarizării unitare. Ea a descris un tipar în care, după discuțiile din coaliție, se ajungea la un acord pe politici și decizii, dar ulterior pozițiile se schimbau în spațiul public. „Afară începea circul, pentru că afară erau camerele de filmat”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru una dintre cele două opțiuni invocate (retragerea PSD din prim-plan sau alegeri anticipate). În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă declarațiile vor fi urmate de negocieri formale în coaliție sau de inițiative politice care să împingă criza spre un deznodământ instituțional. [...]

Un avertisment venit din interiorul principalei bănci de stat a Kremlinului indică o frânare structurală a economiei ruse, sub presiunea sancțiunilor și a loviturilor asupra infrastructurii energetice , cu un potențial de creștere limitat și risc de tensiuni sociale, potrivit Stirile Pro TV . Economistul-șef al Vnesheconombank (VEB), Andrei Klepaci , a declarat că Rusia nu va putea câștiga „războiul de uzură” economic, relatează publicația, citând The Moscow Times . În evaluarea sa, Rusia rămâne tot mai mult în urmă la capitolul dezvoltare tehnologică, iar costurile generate de sancțiuni continuă să crească. Infrastructura energetică, o vulnerabilitate cu efect macroeconomic Klepaci atrage atenția că pierderile provocate de atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și de gaze, portuare și logistice se transformă „într-o barieră macroeconomică semnificativă pentru creșterea economiei ruse”. În același timp, el susține că Ucraina și țările care o sprijină reușesc să gestioneze dificultățile economice, în pofida presiunilor războiului. „Pierdem atât competiția tehnologică, cât și pe cea economică la nivel mondial. (...) în anumite privințe, o pierdem și în fața Ucrainei. (...) economia ucraineană, în ciuda tuturor lucrurilor, supraviețuiește.” Creștere potențială de 1–1,5% și risc de criză socială Potrivit estimărilor lui Klepaci, ritmul potențial de creștere al economiei ruse ar putea să nu depășească 1–1,5%, pe fondul noilor sancțiuni și al atacurilor ucrainene. În opinia sa, acest cumul de factori ar putea conduce „inevitabil” la o criză socială în Rusia, posibil într-un moment în care nu este anticipată. În discursul său, el a făcut paralele cu Revoluția din Februarie 1917 și cu destrămarea Uniunii Sovietice, adăugând că nu crede într-o destrămare a Rusiei, dar se declară „aproape sigur” că țara va ajunge la o criză socială. Context: atacuri asupra carburanților și extinderea sancțiunilor Publicația notează că Ucraina atacă de câteva luni infrastructura petrolieră a Rusiei, iar aceste lovituri ar fi provocat deja o criză a carburanților. Totodată, sunt menționate atacuri regulate asupra centrelor logistice ale companiei Wildberries, cu pagube totale estimate la „sute de miliarde de ruble”. La finalul lunii iulie, Uniunea Europeană a publicat listele celui de- al 21-lea pachet de sancțiuni , care includ, între altele, mai multe rafinării și aproximativ o sută de bănci, inclusiv unele aparținând platformelor de comerț online. [...]

O Dacia 1300 fabricată în 1981 a ajuns să fie listată în Germania la 5.500 de euro (aprox. 27.500 lei), un semn că exemplarele bine păstrate din modelul produs la Mioveni intră tot mai des în zona mașinilor de colecție, cu prețuri peste așteptările pieței locale , potrivit Libertatea . Mașina este scoasă la vânzare în zona Hersbruck, din Bavaria, iar anunțul a fost publicat pe platforme germane de vânzări auto. Conform descrierii, automobilul are prima înmatriculare în 1981 și un rulaj de aproximativ 85.000 de kilometri. Ce include oferta din Germania Potrivit anunțului citat de publicație, exemplarul listat la 5.500 de euro are următoarele caracteristici: motor de 1,3 litri; putere de aproximativ 54 CP; viteză maximă în jur de 140 km/h; culoare gri. FinanciarPress, care a relatat despre anunț (fără ca Libertatea să indice un preț diferit), precizează că mașina aparține unui pasionat de automobile istorice. De ce contează: Dacia 1300, din mașină de masă în obiect de colecție La peste 45 de ani de la fabricație, Dacia 1300 – cândva una dintre cele mai răspândite mașini de pe șoselele României – este tratată tot mai des pe piețele occidentale drept automobil istoric sau de colecție, pe fondul rarității exemplarelor păstrate în stare bună. Modelul nu este complet necunoscut în Germania: Dacia 1300 a fost exportată inclusiv în fosta Republică Democrată Germană, iar automobilele românești au ajuns și pe alte piețe europene. Context: un model cu producție de milioane de unități Primele Dacia 1300 au fost lansate comercial în România în 1969, pe baza Renault 12, în urma acordului dintre statul român și Renault. În istoricul oficial al mărcii, Dacia arată că familia de modele pornită de la 1300, împreună cu versiunile și derivatele sale, a generat peste două milioane de automobile în aproximativ 35 de ani. În anii ’80, Dacia 1300 a evoluat în Dacia 1310. [...]

Scăderea record a nivelului Rinului obligă companiile să mute marfa pe rutier și feroviar , cu efect direct în costuri și în riscul de blocaje logistice pentru industria germană, potrivit Știrile Pro TV . Situația este pusă pe seama valului de căldură prelungit din Europa și lovește una dintre cele mai importante rute de transport de mărfuri de pe continent. Datele agenției germane pentru navigație interioară WSV arată că, la Kaub (în apropiere de Koblenz), nivelul indicat de stația de măsurare a coborât vineri seara la 6 centimetri, iar sâmbătă dimineață era de 8 centimetri. Recordul anterior, consemnat în 2018, era de 25 de centimetri. Publicația notează, citând Reuters și News.ro, că Rinul este în realitate cu aproximativ un metru mai adânc decât valoarea indicată de acest reper, însă cota de la Kaub este folosită tradițional pentru evaluarea condițiilor de navigație. Mutarea transporturilor: presiune pe costuri și pe capacități Nivelul extrem de redus al apei face dificil transportul fluvial, astfel că o mare parte a mărfurilor este redirecționată către camioane și trenuri. Rinul este o arteră esențială pentru industria europeană, fiind utilizat pentru transportul de produse chimice, materii prime, combustibili și alte mărfuri. Companiile germane au început deja să raporteze perturbări, iar producători din chimie, utilități, siderurgie și agricultură avertizează asupra: creșterii costurilor, blocajelor în transport, reducerii producției. Riscul macro: pragul de la Kaub și impactul potențial în industrie Nivelul apei la Kaub nu a mai depășit 78 de centimetri de la jumătatea lunii iulie. Potrivit Institutului pentru Economie Mondială din Kiel , dacă nivelul rămâne sub acest prag timp de 30 de zile consecutive, producția industrială poate scădea cu aproximativ 1% — o situație întâlnită și în 2018 și 2022. În acest context, seceta prelungită și temperaturile ridicate amplifică presiunile asupra industriei germane, care este forțată să caute alternative de transport mai costisitoare pentru a menține fluxurile de aprovizionare și livrare. [...]

Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin dezvoltarea unei rachete balistice care ar putea ajunge la peste 800 km, într-un calendar accelerat „până la toamnă”, potrivit Libertatea . Miza operațională este dublă: o nouă opțiune de atac asupra infrastructurii militare ruse și integrarea în proiecte europene de apărare antirachetă. Compania ucraineană de tehnologie pentru apărare Fire Point spune că racheta balistică FP-7 este în proces de certificare și ar urma să fie gata în această toamnă. Directoarea companiei, Iryna Terekh, a declarat pentru POLITICO că FP-7 are o rază de acțiune de 200 km și un focos de 150 kg și este dezvoltată atât pentru lovirea țintelor terestre, cât și pentru utilizarea în sisteme de apărare antirachetă. FP-9: varianta cu rază lungă, până la 855 km În paralel, Fire Point dezvoltă FP-9, descrisă ca o rachetă balistică cu o rază de acțiune de până la 855 km și un focos de 800 kg. Potrivit companiei, și această variantă „ar putea fi gata tot în această toamnă”, ceea ce ar pune zona Moscovei în raza sa de acțiune. În logica operațională invocată de companie, Ucraina urmărește să-și consolideze capacitățile proprii de lovire la distanță, inclusiv pentru a putea ataca lansatoarele rusești de rachete. Legătura cu proiectul european Freyja și modelul Patriot FP-7 este inclusă în proiectul european Freyja, prezentat ca primul sistem comun european de apărare antirachetă. Fire Point ar urma să furnizeze rachetele și lansatoarele, iar aliații Ucrainei să contribuie cu alte componente, precum radare de supraveghere și urmărire. Dezvoltarea sistemului este descrisă în două etape: o primă versiune similară interceptorului Patriot PAC-2; ulterior, o versiune de tip „hit-to-kill” (interceptare prin impact direct), similară PAC-3. Producție și vulnerabilități: licențe, componente și riscul lovirii fabricilor Ucraina încearcă, în paralel, să obțină de la SUA o licență pentru producerea propriilor PAC-3, însă producția este afectată de blocaje la nivelul componentelor. În acest context, Terekh spune că o soluție mai realistă ar fi ca Ucraina să primească dreptul de a produce capetele de ghidare ale rachetelor, o componentă esențială și dificil de fabricat. Pe fondul acestor eforturi, Fire Point afirmă că Rusia tratează dezvoltarea rachetelor balistice ucrainene ca pe o amenințare serioasă și încearcă să identifice și să împiedice producția lor în masă, inclusiv prin lovirea laboratoarelor și fabricilor implicate. Context: drone și alte platforme cu rază lungă În prezent, Ucraina se bazează în special pe drone cu rază lungă, precum FP-1 (până la 2.300 km) și FP-2 (700 km). Fire Point mai produce și racheta de croazieră FP-5 „Flamingo”, cu un focos de o tonă și o rază de până la 3.000 km, iar compania susține că Ucraina a atacat Rusia în acest an cu de două ori mai multe drone decât a folosit Rusia împotriva Ucrainei. Informațiile despre termenele de finalizare („până la toamnă”) și performanțe provin din declarațiile companiei și din relatarea citată de Libertatea; nu sunt prezentate în material confirmări independente privind intrarea efectivă în dotare sau producția la scară. [...]

Escaladarea retorică SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un coridor prin care trece, de regulă, aproximativ un sfert din comerțul mondial cu petrol transportat pe mare, într-un moment în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc că pot controla accesul navelor, potrivit Digi24 . Teheranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz „va rămâne iraniană”, ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că va declara în curând această cale navigabilă strategică „teritoriu al Statelor Unite”, relatează Euronews, citată de Digi24. Nu este clar cât de serios a fost Trump, notează aceeași sursă, însă declarațiile au provocat o reacție dură din partea Iranului. Într-o postare pe X, Kazem Gharibabadi, ministrul adjunct de Externe al Iranului, a afirmat că „Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană” și a susținut că strâmtoarea va fi „închisă și deschisă numai la comanda Iranului”, atât timp cât SUA „nu vor accepta realitatea înfrângerii” și „nu vor renunța la iluzii”. De ce contează: un punct de blocaj pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și de Marea Arabiei și este un punct strategic pentru tranzitul petrolului și gazelor naturale. Tensiunile recurente în jurul acestei rute au impact direct asupra riscului perceput în piața energetică, prin posibilitatea unor întreruperi ale transporturilor maritime. Contextul negocierilor și al blocadei Potrivit informațiilor citate, strâmtoarea a fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile Washington–Teheran, iar Iranul ar fi închis efectiv trecerea după izbucnirea războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie. Digi24 mai arată că, în iunie, a existat un „memorandum de înțelegere” care prevedea, între altele, redeschiderea căii navigabile și reafirmarea de către Iran că „nu va achiziționa și nu va dezvolta arme nucleare”. În schimb, SUA ar fi urmat să ridice blocada navală și să anuleze sancțiunile, cu un termen de 60 de zile pentru o înțelegere finală. Ce urmează: risc de noi lovituri și presiune pe transportul maritim Eforturile de pace au fost puse sub presiune după atacuri iraniene asupra navelor din strâmtoare, în luna iulie, care au declanșat un nou val de lovituri aeriene americane și reînnoirea blocadei navale asupra porturilor iraniene, potrivit sursei. În acest context, schimbul de declarații dintre Trump și oficialii iranieni crește incertitudinea privind accesul prin Ormuz și, implicit, riscul operațional pentru transportul de energie pe mare. [...]