Știri
Știri din categoria Diverse
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24.
Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu.
„Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan.
Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive.
În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus.
Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri.
Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului:
Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată.
Recomandate
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Votul de săptămâna viitoare pentru noul guvern devine un test politic pentru PSD , după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a legat public miza învestirii de acuzațiile privind posibile influențe externe în căderea Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan a reacționat duminică la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, făcute după informațiile publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind căderea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat a notat că Grindeanu „neagă astăzi vehement orice legătură” cu acuzațiile apărute în publicația americană. În același mesaj, Mureșan a plasat votul din Parlament drept „cea mai bună ocazie” pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu „să demonstreze că sunt buni români” și că „nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării”. Miza: legitimitatea politică a votului de învestire Dincolo de schimbul de replici, intervenția premierului desemnat mută discuția din zona declarațiilor în cea a unei decizii concrete: votul asupra noului guvern. În logica mesajului, poziționarea PSD la învestire ar urma să fie interpretată și ca un răspuns politic la suspiciunile alimentate de relatarea The Wall Street Journal. Mureșan a mai spus că își dorește relații apropiate atât cu statele Uniunii Europene, cât și cu Statele Unite și cu „toate democrațiile liberale”, invocând „parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”. Ce a spus Grindeanu despre acuzații Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a respins duminică ideea unei înțelegeri cu partea americană pentru înlăturarea Guvernului Bolojan și a acuzat o „tentativă de manipulare”. „Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs” Contextul extern invocat: relatarea The Wall Street Journal Schimbul de replici are loc după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut la o cină organizată la Atena, în luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea avea un rol în schimbarea unor guverne. Din informațiile prezentate de Digi24, următorul moment relevant este votul de săptămâna viitoare asupra noului guvern, pe care Mureșan îl descrie drept ocazia PSD de a-și demonstra public poziția. [...]
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA , după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV . Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație. Ce spune MAE despre mandatul de reprezentare Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile. „Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.” Cum a fost încadrată vizita ambasadoarei SUA în Grecia la București Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român. „A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.” Context politic: reacția PSD la acuzațiile privind căderea Guvernului Bolojan În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul. De ce contează Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public. [...]
USR recunoaște că nu are încă majoritatea de 233 de voturi pentru învestirea Cabinetului Siegfried Mureșan , iar până la votul programat miercuri „se poate întâmpla orice”, într-un context în care formațiunea leagă miza politică de urgențe bugetare și de o evaluare iminentă a unei agenții de rating, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament, de liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș , înainte de audierea miniștrilor propuși în cabinetul Mureșan. Acesta a susținut că audierile ar putea convinge parlamentari să voteze guvernul, pe fondul nevoii de a pune capăt unei crize politice prelungite. Miza invocată de USR: rectificarea bugetară, reforme și rating Șipoș a enumerat câteva argumente pe care USR spune că le folosește pentru a strânge sprijinul necesar în Parlament: necesitatea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor statului „pentru a reduce cheltuielile”; apropierea unei evaluări din partea unei agenții de rating. În același timp, liderul senatorilor USR a afirmat că miniștrii propuși ar trebui să convingă că există soluții nu doar pentru ieșirea din criza politică, ci și din criza economică. Negocieri până la vot și scenariul eșecului Șipoș a spus explicit că, „astăzi”, USR nu are cele 233 de voturi necesare, dar consideră că „încă mai este timp” pentru a le obține până miercuri, când este programat votul de învestitură. El a mai precizat că speră ca premierul desemnat să aibă o întâlnire cu social-democrații și a reluat ideea că, până la momentul votului, rezultatul rămâne deschis. În declarațiile citate de publicație, Șipoș a indicat și o consecință politică în cazul în care Cabinetul Mureșan nu trece: ar urma să continue guvernarea actuală, menționând Guvernul Bolojan ca variantă rămasă în funcțiune. [...]
AUR cere termene și sancțiuni pentru a accelera accesul la fonduri europene , susținând că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu oferă mecanisme concrete pentru a reduce întârzierile și birocrația, potrivit Digi24 . Formațiunea afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică Agerpres, că documentul propus de Mureșan „vorbește despre finanțări și strategii”, dar nu stabilește cum ar ajunge mai repede banii europeni la antreprenori, investiții și comunități locale, în condițiile în care blocajele invocate sunt întârzierile, birocrația și dificultățile administrative pentru beneficiari. În comunicat, AUR leagă problema de „a doua jumătate a exercițiului financiar european”, când întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare ar continua să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. Partidul susține că un program de guvernare ar trebui să precizeze nu doar obiectivele, ci și „cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme” simplifică accesul la finanțare. Măsurile propuse de AUR: calendar, digitalizare și sancțiuni AUR propune un pachet de măsuri pentru „deblocarea finanțărilor”, centrat pe predictibilitate și reducerea poverii administrative: crearea unui calendar predictibil al apelurilor, cu eliminarea amânărilor repetate la lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare; „negocierea în interes național”, cu criterii de finanțare „flexibile”, adaptate realității economice din România, inclusiv fără „cofinanțări absurde” sau condiții tehnice considerate imposibile pentru antreprenori; „digitalizare integrală simplificată”, prin înlocuirea solicitării de documente „inutile” cu o procedură operațională mai eficientă, pentru reducerea termenelor de evaluare și contractare; introducerea de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat. Reorientarea finanțărilor: producție, procesare și sprijin pentru rural În același set de propuneri, AUR cere și o schimbare de priorități în utilizarea fondurilor europene, prin direcționarea resurselor către „producție și procesare”, cu accent pe independența energetică și alimentară, inclusiv dezvoltarea de unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție. Pentru comunitățile locale, partidul propune înființarea unui „ Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare ”, destinat sprijinirii primăriilor din mediul rural și asociațiilor de producători locali care nu ar avea fonduri proprii pentru cofinanțarea obligatorie. AUR își justifică poziția prin ideea că prioritatea ar trebui să fie „deblocarea finanțărilor” și transformarea lor în investiții și dezvoltare economică. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea lui Siegfried Mureșan la criticile și propunerile AUR. [...]
PSD își înăsprește poziția față de viitorul Executiv și anunță că nu va vota Guvernul propus de Siegfried Vasile Mureșan , pe fondul unui scandal politic alimentat de dezvăluiri despre o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la președintele PSD, Sorin Grindeanu , care susține că acuzațiile privind o „conspirație” sunt o „tentativă de manipulare” și reafirmă sprijinul pentru Parteneriatul Strategic cu SUA. Reacția lui Grindeanu apare după ce cotidianul Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea Statelor Unite în Grecia s-ar fi lăudat, la o cină, că SUA ar fi avut o contribuție la căderea Guvernului Bolojan. În același context, liderul PSD menționează că a avut o întâlnire cu ambasadoarea Kimberly Guilfoyle. În postarea sa, Grindeanu respinge ideea că Guvernul Bolojan ar fi fost „dat jos” din exterior și afirmă că demiterea ar fi fost determinată de performanța guvernării. „Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook. Miza politică: votul pentru noul guvern și linia PSD pe relația cu SUA Dincolo de disputa privind presupusa implicare americană, mesajul are o consecință politică directă: PSD își fixează public poziția de vot în Parlament. „PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan”, afirmă Grindeanu. În același timp, liderul PSD spune că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care îl numește „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și adaugă că vede apartenența la Uniunea Europeană ca fiind la fel de esențială, cele două direcții nefiind, în opinia sa, separabile. Acuzații pe teme economice și energetice: SAFE, fonduri UE, PNRR și hidrocentrale Grindeanu își construiește argumentația și printr-o listă de decizii pe care le atribuie adversarilor săi politici și pe care le consideră „contrare” intereselor României. Printre exemplele invocate se numără: împrumuturi „pe 40 de ani” prin Programul SAFE, despre care afirmă că ar fi fost folosite pentru a direcționa contracte de 8 miliarde de euro către „o singură companie străină”, în defavoarea industriei naționale; solicitarea de suspendare a fondurilor europene pentru România, pe fondul unei dispute politice interne; includerea în PNRR a închiderii unor capacități energetice; blocarea finalizării unor hidrocentrale, despre care spune că ar produce energie „mai ieftină” și „regenerabilă”; voturi la Bruxelles „împotriva fermierilor români” și cereri de condiționare a fondurilor pentru agricultură. Aceste afirmații sunt prezentate de Grindeanu ca argument pentru necesitatea unui „guvern profesionist”, pe care îl vede „construit în jurul PSD”. Doicești, declarații critice și cererea de „clarificări” pe canal diplomatic Grindeanu mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi „subminat” relația cu SUA și dă ca exemplu controversa legată de reactoarele nucleare de la Doicești. El face referire și la declarații atribuite Oanei Gheorghiu și premierului desemnat Siegfried Mureșan, despre care susține că ar fi fost critice la adresa administrației americane. În final, Grindeanu afirmă că, dacă USR „și acoliții lor” sunt „serioși”, ar putea cere clarificări „de la partea americană” prin ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o confruntare politică în jurul formării noului guvern, în condițiile în care PSD anunță explicit că nu va susține învestirea Cabinetului propus de Siegfried Vasile Mureșan. [...]
