Știri
Tag: negocieri politice

PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]

România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă Legea salarizării rămâne blocată, iar graba de a adopta un text „necorespunzător” poate împinge costul și mai sus, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o reacție după eșecul negocierilor politice, potrivit Mediafax . În mesajul său, liderul UDMR susține că România are nevoie „urgentă” de o nouă lege a salarizării care să corecteze inechitățile și dezechilibrele acumulate în sectorul public, dar spune că reforma nu poate fi făcută „sub presiunea timpului” în detrimentul angajaților. „Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios.” Miza economică: bani din PNRR și costul unei legi făcute „pentru aprobare” Kelemen Hunor avertizează că adoptarea unei legi doar pentru a trece de evaluarea Comisiei Europene ar fi o abordare greșită, argumentând că legislația trebuie să fie „echitabilă” și să răspundă nevoilor interne, nu doar condiționalităților externe. În același timp, contextul politic indică o presiune de calendar: președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile au durat luni și au fost mediate de Administrația Prezidențială. Linia roșie a UDMR: fără scăderi de venituri în sectorul public UDMR își menține principiul potrivit căruia „nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual” ca efect al noii legi. Kelemen Hunor afirmă că proiectul aflat în discuție nu îndeplinește această condiție și, în plus, nu poate fi adoptat responsabil „în doar câteva zile”, având în vedere că va influența veniturile a „sute de mii” de angajați și viitorul unor profesii. Liderul UDMR mai spune că majorările suplimentare pentru salariile foarte mari „mai pot aștepta”, în timp ce salariile mici ar trebui ajustate mai consistent, cu corectarea inechităților. Critici de procedură: proiect „în ultimul moment” și respins de sindicaliști Kelemen Hunor afirmă că proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și critică faptul că forma finală ar fi ajuns la parlamentari în ultimul moment, ceea ce ar fi făcut imposibilă o analiză serioasă într-un interval scurt. În lipsa unui acord politic, rămâne deschisă atât problema termenelor, cât și cea a conținutului: pe de o parte, riscul pierderii finanțării invocate, pe de altă parte, riscul unei legi adoptate rapid, cu efecte negative asupra veniturilor și echilibrului intern din sectorul public. [...]