Știri
Știri din categoria Diverse
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024, susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24. Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”.
Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării.
Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”.
Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”.
„Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.”
Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă.
Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București, când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor.
În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție.
Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi.
Recomandate
Călin Georgescu a invocat posibilitatea unor sprijiniri financiare, dar spune că doar el, soția și avocații pot cere bani , pe fondul dosarului DIICOT și al măsurilor asigurătorii, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la ieșirea de la Curtea de Apel București (CAB), unde Georgescu este judecat pentru tentativă la lovitură de stat. Fostul candidat la prezidențiale a spus că a văzut „doelanțe și dorințe” din partea „a milioane de români” de a sprijini financiar familia sa, însă a precizat că „nu este cazul” și că, dacă ar fi, informațiile despre o eventuală strângere de fonduri ar putea fi comunicate doar de el, soția sa și casa de avocatură Sinescu-Nazat. În același context, Digi24 reamintește că DIICOT a pus sechestru, săptămâna trecută, pe vila pe care Georgescu o deține în Mogoșoaia. Publicația notează că, potrivit informațiilor din presă, imobilul ar fi fost cumpărat cu peste 200.000 de euro și că, din stenogramele procurorilor, ar reieși intenția lui Georgescu de a se muta în provincia italiană Toscana. Conform aceleiași relatări, când i s-ar fi spus că prețul unei vile ar fi estimat la peste un milion de euro, Georgescu ar fi răspuns: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini”. Mesaj către George Simion , pe fondul unui conflict anterior sugerat de stenograme La ieșirea de la termenul de la CAB, Georgescu le-a mulțumit unor politicieni despre care a afirmat că au relatat „obiectiv” despre celălalt dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1 milion de euro și l-a menționat explicit pe liderul AUR, George Simion. „Le mulțumesc politicienilor, parte din ei, care de asemenea au relatat obiectiv cele întâmplate. Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritatea lui din acest punct de vedere.” Digi24 amintește însă că, potrivit unor stenograme citate, Georgescu i-ar fi spus lui Ionel Rusen, un apropiat, că „misiunea” lui ar fi fost „să deconspire tot sistemul”, „inclusiv pe Simion la final”. Context: dosarul de la Curtea de Apel București și acuzațiile din rechizitoriu Procesul de la Curtea de Apel București vizează un dosar deschis de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Dosarul se judecă în primă instanță, iar Georgescu este judecat alături de Potra și „mercenarii lui” pentru tentativă la lovitură de stat. Potrivit procurorilor, citați de Digi24, planul ar fi vizat deturnarea unui protest de susținere pentru Georgescu, care ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Anchetatorii susțin că protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”, inclusiv prin violențe, într-o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. În același dosar, procurorii menționează o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, la care ar fi participat Georgescu, Potra, Sechilă și Marian Burcea, descris ca gardă de corp a lui Georgescu. Conform relatării, după această întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, și i-ar fi transmis că în ziua următoare va da un îndemn concret: „viața sau țara”. [...]
AUR anunță că nu votează Cabinetul Mureșan, ceea ce complică formarea unei majorități stabile în Parlament , într-un moment în care încep audierile miniștrilor propuși. Potrivit Stirile Pro TV , liderul AUR, George Simion , spune că partidul nu va participa „în comisii, în plen” și nu va susține nici un eventual guvern ulterior, menționând numele lui Alexandru Nazare. Într-un mesaj transmis pe Facebook și citat de Agerpres, Simion afirmă că AUR a desemnat „o echipă de negociere cu toate formațiunile politice” pentru a ajunge „în următoarele zile” la formarea unui „Guvern stabil”. În același timp, el susține că AUR are „datoria” să facă parte din guvernare pentru a trece țara „peste aceste momente grele”. Liderul AUR condiționează însă discuțiile de obținerea „pozițiilor necesare” și invocă scenariul în care s-ar constata, „conform Constituției”, că nu există o majoritate. În această ipoteză, spune Simion, după căderea următorului guvern s-ar ajunge la „votul românilor”. Totodată, el afirmă că va discuta posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan dacă acesta „nu convoacă alegeri, cum îi cere Constituția”, precizând că ar fi nevoie de semnături și de voturi în Parlament. Contextul imediat: audierile miniștrilor și criticile AUR la programul de guvernare Declarațiile vin în ziua în care încep în Parlament audierile miniștrilor din Guvernul Mureșan , potrivit articolului. Separat, AUR a publicat duminică o listă cu 10 critici la adresa programului de guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Partidul susține că documentul nu ar avea ținte clare, calendare și responsabili pentru măsurile propuse de cabinetul PNL–USR–UDMR și că multe obiective nu sunt însoțite de costuri complete, surse de finanțare, termene și indicatori de verificare ulterioară. De ce contează Prin anunțul că nu votează Cabinetul Mureșan și că nu participă la lucrările parlamentare legate de învestire, AUR își fixează o poziție care poate reduce spațiul de negociere pentru o majoritate funcțională, chiar în săptămâna în care miniștrii sunt chemați la audieri și urmează votul de învestitură. În lipsa unei majorități, crește riscul prelungirii blocajului politic și al reluării procedurilor pentru formarea guvernului. [...]
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
AUR cere termene și sancțiuni pentru a accelera accesul la fonduri europene , susținând că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu oferă mecanisme concrete pentru a reduce întârzierile și birocrația, potrivit Digi24 . Formațiunea afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică Agerpres, că documentul propus de Mureșan „vorbește despre finanțări și strategii”, dar nu stabilește cum ar ajunge mai repede banii europeni la antreprenori, investiții și comunități locale, în condițiile în care blocajele invocate sunt întârzierile, birocrația și dificultățile administrative pentru beneficiari. În comunicat, AUR leagă problema de „a doua jumătate a exercițiului financiar european”, când întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare ar continua să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. Partidul susține că un program de guvernare ar trebui să precizeze nu doar obiectivele, ci și „cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme” simplifică accesul la finanțare. Măsurile propuse de AUR: calendar, digitalizare și sancțiuni AUR propune un pachet de măsuri pentru „deblocarea finanțărilor”, centrat pe predictibilitate și reducerea poverii administrative: crearea unui calendar predictibil al apelurilor, cu eliminarea amânărilor repetate la lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare; „negocierea în interes național”, cu criterii de finanțare „flexibile”, adaptate realității economice din România, inclusiv fără „cofinanțări absurde” sau condiții tehnice considerate imposibile pentru antreprenori; „digitalizare integrală simplificată”, prin înlocuirea solicitării de documente „inutile” cu o procedură operațională mai eficientă, pentru reducerea termenelor de evaluare și contractare; introducerea de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat. Reorientarea finanțărilor: producție, procesare și sprijin pentru rural În același set de propuneri, AUR cere și o schimbare de priorități în utilizarea fondurilor europene, prin direcționarea resurselor către „producție și procesare”, cu accent pe independența energetică și alimentară, inclusiv dezvoltarea de unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție. Pentru comunitățile locale, partidul propune înființarea unui „ Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare ”, destinat sprijinirii primăriilor din mediul rural și asociațiilor de producători locali care nu ar avea fonduri proprii pentru cofinanțarea obligatorie. AUR își justifică poziția prin ideea că prioritatea ar trebui să fie „deblocarea finanțărilor” și transformarea lor în investiții și dezvoltare economică. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea lui Siegfried Mureșan la criticile și propunerile AUR. [...]
