Știri
Știri din categoria Diverse

Donald Trump semnalează o posibilă relaxare a sancțiunilor și acces la fonduri iraniene înghețate, dacă Teheranul acceptă „măsuri concrete” privind programul nuclear, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare și economică: ridicarea sancțiunilor ar schimba rapid condițiile de finanțare și comerț pentru Iran, dar Washingtonul condiționează orice pas de concesii verificabile în dosarul nuclear.
Conform oficialilor americani citați de Axios, administrația Trump ar fi dispusă să ofere două concesii majore:
În schimb, SUA cer „măsuri concrete” din partea Iranului în privința programului nuclear. Un oficial american a indicat că discuțiile indirecte sunt „pozitive și constructive” și că Iranul „a dat de înțeles că este flexibil” pe teme nucleare, dar a avertizat că nu va exista acord „dacă nu se rezolvă problemele nucleare”.
Mesajul către Teheran vine în timp ce mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă, în această săptămână, să obțină un acord între cele două țări aflate în conflict. Potrivit informațiilor prezentate, mediatorii se întâlnesc la New York cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, pentru a discuta o propunere a Qatarului negociată în ultimele zile.
Este de așteptat ca mediatorii din Qatar să se vadă cu reprezentanți ai administrației Trump mai târziu luni sau marți, în încercarea de a ajunge la o soluție.
În paralel, părțile ar avea priorități diferite: Iranul ar vrea ca discuțiile să se concentreze pe Strâmtoarea Ormuz și pe blocada navală impusă de SUA, în timp ce Washingtonul insistă pe concesii în domeniul nuclear.
Un alt punct de blocaj ține de succesiunea pașilor: potrivit aceluiași oficial american, părțile sunt „pe poziții opuse” în privința calendarului angajamentelor și a ordinii măsurilor.
Casa Albă ar fi sceptică față de promisiunile Iranului și ar acuza Teheranul că a încălcat ultimul memorandum de înțelegere, prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz în luna iulie, potrivit relatării. Oficialul american a spus că SUA vor „garanții” că Iranul are intenții serioase și nu urmărește doar să iasă dintr-o situație dificilă.
În același context, oficialul a susținut că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „continuă să crească”, iar blocada și sancțiunile ar slăbi poziția Iranului, în timp ce poziția SUA s-ar consolida.
Din informațiile disponibile, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă discuțiile indirecte se pot transforma într-un acord: întâlnirile de la New York și consultările ulterioare cu administrația Trump ar trebui să clarifice dacă Iranul acceptă condiționalitățile nucleare cerute de Washington, premisă fără de care SUA nu ar avansa cu ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor.
Recomandate

Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]

Iranul încearcă să taie din fașă o escaladare diplomatică după incidentul de la baza RAF Fairford , respingând public orice legătură cu arestările făcute în zonă, potrivit Digi24 . Ambasada Iranului la Londra a transmis, într-o declarație publicată pe X, că „respinge categoric și condamnă cu fermitate” încercările de a asocia Teheranul cu cazul celor cinci cetățeni britanici arestați în weekend în apropierea bazei aeriene britanice. Reprezentanța diplomatică a susținut că astfel de speculații ar alimenta „propaganda iranofobă” în Marea Britanie. În același timp, poliția britanică nu a stabilit nicio legătură între Iran și arestări, iar ancheta este derulată de Unitatea de Combatere a Terorismului . Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii nu au stabilit încă dacă incidentul ar fi fost susținut de un stat, fiind luate în calcul piste care includ o posibilă legătură cu Iranul, Rusia sau grupuri militante nesusținute de state. Ce se știe despre incident și măsurile luate Luni, poliția avea în custodie cinci bărbați și examina obiecte suspectate a fi explozivi, găsite în apropierea bazei aeriene operate de SUA în Anglia. Cei cinci au fost reținuți inițial sub suspiciunea unor infracțiuni legate de materiale explozibile, iar ulterior au fost arestați și sub suspiciunea de pregătire a unui act de terorism. Autoritățile au precizat că suspecții sunt cetățeni britanici din Londra, cu vârste între 20 și 30 de ani, iar numele lor nu au fost făcute publice. Ei pot fi ținuți în arest preventiv până la 14 zile, după care trebuie fie puși sub acuzare, fie eliberați. Duminică, locuitorii din 85 de locuințe din satul Whelford, aflat în apropierea bazei, au fost evacuați. Experți militari în dezamorsarea bombelor au folosit un robot pentru a examina trei autoutilitare albe, iar până luni dimineață sătenii nu se puteau întoarce acasă, iar autoutilitarele nu fuseseră încă îndepărtate. De ce contează: presiune pe relația Londra–Teheran, înainte de concluziile anchetei Reacția ambasadei indică o miză de politică externă: evitarea ca o investigație antiteroristă aflată în desfășurare să fie interpretată prematur ca un incident „comandat din străinătate”, cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile dintre Marea Britanie și Iran. Contextul este amplificat de rolul bazei RAF Fairford, descrisă ca găzduind bombardiere americane care efectuează misiuni împotriva Iranului, și de faptul că baza a fost ținta unor proteste ale activiștilor anti-război. În acest stadiu, ancheta nu a stabilit o legătură cu Iranul, iar concluziile depind de rezultatele investigației aflate în curs. [...]

Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz spune că întâlnirea Lavrov–Wadephul a confirmat lipsa de interes a Moscovei pentru negocieri , un semnal care complică perspectiva unei dezescaladări și menține presiunea pe politica europeană de sprijin pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Merz a declarat la Berlin că Germania depune „eforturi diplomatice intense”, invocând întâlnirea surpriză de la New York dintre ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său rus, Serghei Lavrov, înaintea discursului acestuia din urmă la ONU. A fost prima întâlnire de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în condițiile în care Berlinul este descris ca principal susținător militar al Kievului. Mesajul Berlinului: apel la negocieri, dar fără semne de schimbare la Moscova În evaluarea cancelarului, reacția ulterioară a Rusiei a arătat că aceasta „nu este deloc interesată în prezent de negocieri serioase” privind Ucraina. În același context, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că din partea rusă „nu a fost nicio schimbare”, iar finalul a fost „doar batjocură”. Merz a reluat apelul către guvernul rus să se așeze la masa negocierilor și a spus că Germania „nu va precupeți niciun efort” pentru a continua să ajute Ucraina. Totodată, a avertizat că Rusia „va trebui să plătească prețul” dacă va continua războiul. Context: poziționări la ONU și evoluții paralele în SUA După discuția cu Wadephul, Lavrov a avut un discurs „pe un ton vehement” la tribuna ONU, acuzând Europa că se opune păcii în Ucraina și afirmând că Moscova își va atinge obiectivele militare „indiferent de circumstanțe”. Separat, Digi24 notează că Moscova a bombardat din nou Kievul luni, iar în aceeași zi emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit la Washington cu responsabili americani pentru a „continua discuțiile constructive” despre o soluționare pașnică, potrivit unei surse de la Casa Albă. În conferința de presă comună cu Merz, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a spus că insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a tuturor statelor și l-a numit pe Vladimir Putin „om de stat excepțional”, amintind însă că, în trecut, Tokaev l-a îndemnat pe liderul rus să pună capăt războiului. [...]

Confirmarea că drona căzută în Brăila a avut încărcătură explozivă ridică miza de securitate pentru zona agricolă și infrastructura locală , după ce dispozitivul s-a detonat la impact și a provocat un incendiu, fără victime, potrivit Libertatea , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc marți dimineața, 29 septembrie, pe un teren agricol din județul Brăila, în zona localității Gropeni. MApN spune că explozibilul din dronă „s-a detonat automat” la impactul cu solul, iar incendiul rezultat a afectat „o suprafață limitată” de teren agricol, fără a fi raportate victime. Ce au găsit echipele din teren MApN a anunțat că misiunea de cercetare din zona Gropeni s-a încheiat, iar militarii au identificat un crater și fragmente de dronă. În comunicarea oficială citată de publicație, ministerul precizează: „Din evaluările tehnice realizate la fața locului, s-a constatat că drona a avut încărcătură explozivă, care s-a detonat automat în momentul impactului cu solul.” Fragmentele au fost preluate de Serviciul Român de Informații (SRI) pentru analize suplimentare. Cum a fost semnalat incidentul și ce urmează Căderea obiectului a fost raportată în noaptea de luni spre marți printr-un apel la 112, după ce un cetățean a semnalat un incendiu care, potrivit informațiilor citate, s-a stins fără să producă pagube materiale. MApN mai arată că un elicopter IAR-330 SOCAT a survolat zona pentru cercetări aeriene și a revenit ulterior la bază. Fragmentele urmează să fie analizate pentru a se stabili proveniența și tipul dronei. [...]

NATO transmite că își poate calibra răspunsul la „zona gri” a Rusiei fără să-și expună public instrumentele , într-un semnal cu implicații directe pentru securitatea operațională a infrastructurii și a mediului de afaceri din Europa, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat că NATO are „toate opțiunile de răspuns” pentru a contracara operațiunile hibride ale Rusiei, însă nu toate măsurile vor fi făcute publice. Afirmațiile au fost făcute marți, la sediul NATO din Bruxelles, într-o conferință de presă susținută împreună cu premierul lituanian Mindaugas Sinkevičius , iar informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației TVP World. În această logică, Rutte a indicat că Alianța are mijloace pentru a răspunde la acțiuni ostile ale Moscovei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone, subliniind că reacțiile nu vor fi neapărat vizibile sau „simetrice”. „Nu le veți vedea întotdeauna în mod public. Nu vor fi întotdeauna simetrice. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip «ochi pentru ochi», dar dispunem de opțiunile de răspuns de care avem nevoie.” De ce contează: accent pe răspunsuri nepublice și pe riscuri operaționale Mesajul vine pe fondul unei stări de alertă ridicate în Europa, după evaluări ale serviciilor de informații care avertizează că Rusia ar putea „testa” NATO printr-un spectru de acțiuni, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la activități cu drone și chiar o operațiune militară limitată. Pentru companii și operatori de infrastructură critică, această abordare sugerează că o parte din contramăsurile Alianței pot rămâne în afara spațiului public, ceea ce poate complica anticiparea „din surse deschise” a modului în care se schimbă nivelul de protecție sau de reacție în fața incidentelor. „Vom face mai mult pentru Ucraina”, ca răspuns la „zona gri” Rutte a mai spus că, în opinia sa, cel mai bun răspuns al NATO la acțiunile Rusiei din „zona gri” este intensificarea sprijinului pentru Ucraina. „Mesajul nostru pentru Moscova este clar. Vom face mai mult pentru Ucraina, nu mai puțin.” El a argumentat că scopul acestor acțiuni ar fi să dezbine aliații și să le distragă atenția de la sprijinul pentru Ucraina, adăugând că atacurile tot mai agresive ale Rusiei ar indica faptul că Vladimir Putin a devenit „disperat”, pe fondul dificultăților întâmpinate în Ucraina. [...]