Știri
Știri din categoria Diverse
Cancelarul german Friedrich Merz spune că întâlnirea Lavrov–Wadephul a confirmat lipsa de interes a Moscovei pentru negocieri, un semnal care complică perspectiva unei dezescaladări și menține presiunea pe politica europeană de sprijin pentru Ucraina, potrivit Digi24.
Merz a declarat la Berlin că Germania depune „eforturi diplomatice intense”, invocând întâlnirea surpriză de la New York dintre ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său rus, Serghei Lavrov, înaintea discursului acestuia din urmă la ONU. A fost prima întâlnire de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în condițiile în care Berlinul este descris ca principal susținător militar al Kievului.
În evaluarea cancelarului, reacția ulterioară a Rusiei a arătat că aceasta „nu este deloc interesată în prezent de negocieri serioase” privind Ucraina. În același context, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că din partea rusă „nu a fost nicio schimbare”, iar finalul a fost „doar batjocură”.
Merz a reluat apelul către guvernul rus să se așeze la masa negocierilor și a spus că Germania „nu va precupeți niciun efort” pentru a continua să ajute Ucraina. Totodată, a avertizat că Rusia „va trebui să plătească prețul” dacă va continua războiul.
După discuția cu Wadephul, Lavrov a avut un discurs „pe un ton vehement” la tribuna ONU, acuzând Europa că se opune păcii în Ucraina și afirmând că Moscova își va atinge obiectivele militare „indiferent de circumstanțe”.
Separat, Digi24 notează că Moscova a bombardat din nou Kievul luni, iar în aceeași zi emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit la Washington cu responsabili americani pentru a „continua discuțiile constructive” despre o soluționare pașnică, potrivit unei surse de la Casa Albă.
În conferința de presă comună cu Merz, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a spus că insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a tuturor statelor și l-a numit pe Vladimir Putin „om de stat excepțional”, amintind însă că, în trecut, Tokaev l-a îndemnat pe liderul rus să pună capăt războiului.
Recomandate
Rusia a trecut activele locale ale Metro AG sub „administrare temporară”, o măsură care taie controlul operațional al grupului german asupra subsidiarei sale și ridică riscuri directe pentru companiile occidentale care au rămas pe piața rusă, potrivit Digi24 . Decizia a fost formalizată printr-un decret prezidențial publicat luni, în contextul escaladării tensiunilor dintre Moscova și Berlin pe fondul războiului din Ucraina. În decret nu este indicat motivul transferului de control. Activele au fost transferate către compania rusească UK Torg RUS, înființată la 8 septembrie și deținută integral de Johannes Tolay, directorul general al subsidiarei Metro din Rusia, conform datelor firmei citate în material. Impact operațional: Metro spune că nu mai controlează subsidiara din Rusia Metro AG a transmis, într-un comunicat publicat luni, că nu mai are control operațional asupra subsidiarei din Rusia și că evaluează implicațiile deciziei autorităților ruse. Retailerul este prezent în Rusia din 2001 și operează 91 de magazine, cu aproximativ 9.000 de angajați, potrivit companiei. Separat, subsidiara Metro din Rusia nu a comentat direct decretul, dar a afirmat că își continuă activitatea „ca de obicei” și își îndeplinește obligațiile față de clienți. Context: măsura vine după o întâlnire rară Lavrov–Wadephul Decretul apare la două zile după o întâlnire rară, la New York, între ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și omologul său german Johann Wadephul, prima de la începutul războiului din Ucraina. Întâlnirea a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă, notează materialul. Un precedent care se lărgește: Nestlé, Auchan și Leroy Merlin Cazul Metro se înscrie într-un tipar mai larg: luna aceasta, Kremlinul a transferat activele rusești ale multinaționalei elvețiene Nestlé, ale lanțului francez Auchan și ale fostului grup de bricolaj Leroy Merlin (redenumit Lemana Pro în 2024 în Rusia) către o singură companie rusă, „L.E.V. Management”, tot sub formula de „administrare temporară”. Publicația de investigații Novada Gazeta Europa a relatat că „L.E.V. Management” este condusă de Andrei Kraiușkin, general în Ministerul rus al Afacerilor Interne, și că, potrivit documentelor contabile, compania nu ar fi desfășurat activitate comercială până la finalul lui 2025, având un singur angajat și proprietari necunoscuți. În ansamblu, evoluția sugerează o creștere a riscului de intervenție administrativă asupra activelor occidentale rămase în Rusia, chiar și în lipsa unei justificări explicite în decretele publicate. [...]
Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii , după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova. Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă. În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov. Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina. [...]
NATO transmite că își poate calibra răspunsul la „zona gri” a Rusiei fără să-și expună public instrumentele , într-un semnal cu implicații directe pentru securitatea operațională a infrastructurii și a mediului de afaceri din Europa, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat că NATO are „toate opțiunile de răspuns” pentru a contracara operațiunile hibride ale Rusiei, însă nu toate măsurile vor fi făcute publice. Afirmațiile au fost făcute marți, la sediul NATO din Bruxelles, într-o conferință de presă susținută împreună cu premierul lituanian Mindaugas Sinkevičius , iar informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației TVP World. În această logică, Rutte a indicat că Alianța are mijloace pentru a răspunde la acțiuni ostile ale Moscovei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone, subliniind că reacțiile nu vor fi neapărat vizibile sau „simetrice”. „Nu le veți vedea întotdeauna în mod public. Nu vor fi întotdeauna simetrice. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip «ochi pentru ochi», dar dispunem de opțiunile de răspuns de care avem nevoie.” De ce contează: accent pe răspunsuri nepublice și pe riscuri operaționale Mesajul vine pe fondul unei stări de alertă ridicate în Europa, după evaluări ale serviciilor de informații care avertizează că Rusia ar putea „testa” NATO printr-un spectru de acțiuni, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la activități cu drone și chiar o operațiune militară limitată. Pentru companii și operatori de infrastructură critică, această abordare sugerează că o parte din contramăsurile Alianței pot rămâne în afara spațiului public, ceea ce poate complica anticiparea „din surse deschise” a modului în care se schimbă nivelul de protecție sau de reacție în fața incidentelor. „Vom face mai mult pentru Ucraina”, ca răspuns la „zona gri” Rutte a mai spus că, în opinia sa, cel mai bun răspuns al NATO la acțiunile Rusiei din „zona gri” este intensificarea sprijinului pentru Ucraina. „Mesajul nostru pentru Moscova este clar. Vom face mai mult pentru Ucraina, nu mai puțin.” El a argumentat că scopul acestor acțiuni ar fi să dezbine aliații și să le distragă atenția de la sprijinul pentru Ucraina, adăugând că atacurile tot mai agresive ale Rusiei ar indica faptul că Vladimir Putin a devenit „disperat”, pe fondul dificultăților întâmpinate în Ucraina. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Corupția a devenit principala vulnerabilitate internă percepută în Ucraina , înaintea atacurilor rusești, potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o presiune politică în creștere asupra administrației de la Kiev, într-un moment în care funcționarea statului și credibilitatea instituțiilor sunt critice pentru efortul de război. În sondaj, 50% dintre respondenți au spus că îi preocupă cel mai mult corupția, în timp ce 40% au indicat atacurile masive cu rachete și drone ale Rusiei. Alte răspunsuri menționate au fost „incompetența guvernului” (30%) și „situația de pe front” (21%), potrivit Kyiv Post. Un alt rezultat cu potențial impact direct asupra stabilității politice este atribuirea responsabilității: aproximativ 72% dintre ucraineni consideră că președintele Volodimir Zelenski poartă responsabilitatea politică personală pentru corupția din rândul asociaților săi, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 28 septembrie. Alți 25% spun că nu are o astfel de responsabilitate, iar 3% s-au declarat indeciși. Percepția publică: corupția „a crescut” de la invazia pe scară largă Sondajul mai arată că 72% dintre ucraineni cred că nivelul corupției a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă. Doar 6% afirmă că a scăzut, iar restul spun că a rămas neschimbat sau nu au o opinie. În ultimul an, guvernul Ucrainei a fost afectat de mai multe scandaluri majore de corupție, dezvăluite de agențiile anticorupție, în care au fost implicați aliați ai lui Zelenski, oficiali din Biroul Prezidențial și miniștri. Cea mai recentă anchetă menționată vizează Parchetul General: Biroul Național Anticorupție (NABU) a făcut percheziții la biroul fostului procuror general Ruslan Kravchenko și a pus sub acuzare un procuror de rang înalt, descris ca „confident” al acestuia, într-un dosar privind o presupusă rețea de protecție pentru centre de apeluri frauduloase. Context: cum s-au schimbat prioritățile în 2026 KIIS notează că nemulțumirea față de guvern legată de corupție și/sau incompetență a fost menționată puțin mai des decât războiul și factorii asociați acestuia. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.002 adulți din toate regiunile Ucrainei, cu excepția zonelor aflate sub ocupație rusă, în perioada 12–21 septembrie. Datele sunt puse în context și prin comparații cu măsurători anterioare: în aprilie, un sondaj arăta că 54% considerau corupția o amenințare mai mare decât războiul (39%). La începutul acestui an, raportul era invers: 65% indicau războiul drept cea mai mare provocare, față de 29% care menționau corupția. Pentru conducerea de la Kiev, aceste rezultate sugerează că, dincolo de presiunea militară, costul politic al scandalurilor de corupție se acumulează și poate influența capacitatea guvernului de a menține sprijinul public în perioada următoare. [...]
Ucraina susține că a recâștigat teren în Donbas, iar asta poate forța Moscova să-și ajusteze strategia pentru iarna 2026–2027 , pe fondul presiunii tot mai mari asupra liniei ruse din regiunea Donețk, potrivit Digi24 . Operațiunea „Vivaldi ”, descrisă ca cea mai amplă ofensivă ucraineană din 2022 în regiunea Donețk, ar fi dus la eliberarea unei suprafețe „de două ori mai mare” decât în timpul contraofensivei din 2023, conform calculelor analistului OSINT Clément Molen (OSINT înseamnă analiză pe baza informațiilor din surse publice). Cât teritoriu spune Kievul că a recuperat și unde se concentrează luptele Conform estimărilor citate în material, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi scos de sub controlul Federației Ruse 240 km² într-o direcție considerată cheie pentru Kremlin, în Donbas, pe baza evaluărilor Rochan Consulting. Separat, din februarie, trupele ruse ar fi pierdut încă 430 km² în regiunea Dnipropetrovsk. Molen apreciază că gruparea rusă „Zapad” a suferit o înfrângere semnificativă în acest an și că ucrainenii ar fi aproape de a îmbunătăți securitatea orașului Slaviansk prin împingerea liniei frontului, în timp ce Liman ar fi „bine apărat și aprovizionat”. Prizonieri și „predare în întregime”: ce afirmă comandanții ucraineni Comandantul Corpului 3 al Armatei Ucrainene, Andrei Beletski, a declarat că, în etapa a treia a operațiunii „Vivaldi”, ar fi fost eliberate încă 51 km² și că 250 de soldați ruși ar fi fost luați prizonieri. „Rușii s-au predat în întregime, împreună cu ofițerii, piloții și artileriștii”, a spus Beletski. Acesta a mai afirmat că forțele ruse ar fi interpretat greșit direcția principală a atacului și și-ar fi consumat rezervele în contraatacuri, în timp ce atacul real s-ar fi concentrat pe cucerirea localității Novoye. Pentru străpungerea apărării, ar fi fost folosite „complexe robotizate de tip kamikaze”. De ce contează: presiune pe planificarea militară a Rusiei înainte de iarnă Materialul notează că dificultățile din Donețk sunt recunoscute și de corespondenți militari ruși ai canalului „Doi maiori”, care descriu situația drept „gravă” și vorbesc despre lupte „pentru stabilizarea liniei frontului”. „Informatorul militar” susține că pierderea pozițiilor ar complica ofensiva asupra Slaviansk. În același timp, canalul „Rybar” pune retragerea din Donbas pe seama raportărilor interne care „nu corespund realității”, invocând inclusiv un anunț al Ministerului Apărării de la începutul lui iulie privind preluarea controlului asupra orașului Liman, lucru care „în realitate nu s-a întâmplat”, conform relatării citate. Experții Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), menționați în articol, consideră că succesele Ucrainei ar putea obliga Kremlinul să-și revizuiască „teoria victoriei”: de la miza pe zdrobirea frontului în zona orașelor-fortărețe din Donbas la o strategie de lovituri la distanță în iarna 2026–2027, pentru a forța Ucraina să cedeze. Potrivit ISW, până la finalul campaniei de iarnă, Vladimir Putin nu ar iniția probabil negocieri serioase de pace. [...]
