Știri
Știri din categoria Diverse
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24. Radu Miruță, propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate.
Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției.
Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”.
În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date).
Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice.
În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire.
Recomandate
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
USR recunoaște că nu are încă majoritatea de 233 de voturi pentru învestirea Cabinetului Siegfried Mureșan , iar până la votul programat miercuri „se poate întâmpla orice”, într-un context în care formațiunea leagă miza politică de urgențe bugetare și de o evaluare iminentă a unei agenții de rating, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament, de liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș , înainte de audierea miniștrilor propuși în cabinetul Mureșan. Acesta a susținut că audierile ar putea convinge parlamentari să voteze guvernul, pe fondul nevoii de a pune capăt unei crize politice prelungite. Miza invocată de USR: rectificarea bugetară, reforme și rating Șipoș a enumerat câteva argumente pe care USR spune că le folosește pentru a strânge sprijinul necesar în Parlament: necesitatea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor statului „pentru a reduce cheltuielile”; apropierea unei evaluări din partea unei agenții de rating. În același timp, liderul senatorilor USR a afirmat că miniștrii propuși ar trebui să convingă că există soluții nu doar pentru ieșirea din criza politică, ci și din criza economică. Negocieri până la vot și scenariul eșecului Șipoș a spus explicit că, „astăzi”, USR nu are cele 233 de voturi necesare, dar consideră că „încă mai este timp” pentru a le obține până miercuri, când este programat votul de învestitură. El a mai precizat că speră ca premierul desemnat să aibă o întâlnire cu social-democrații și a reluat ideea că, până la momentul votului, rezultatul rămâne deschis. În declarațiile citate de publicație, Șipoș a indicat și o consecință politică în cazul în care Cabinetul Mureșan nu trece: ar urma să continue guvernarea actuală, menționând Guvernul Bolojan ca variantă rămasă în funcțiune. [...]
AUR cere termene și sancțiuni pentru a accelera accesul la fonduri europene , susținând că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu oferă mecanisme concrete pentru a reduce întârzierile și birocrația, potrivit Digi24 . Formațiunea afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică Agerpres, că documentul propus de Mureșan „vorbește despre finanțări și strategii”, dar nu stabilește cum ar ajunge mai repede banii europeni la antreprenori, investiții și comunități locale, în condițiile în care blocajele invocate sunt întârzierile, birocrația și dificultățile administrative pentru beneficiari. În comunicat, AUR leagă problema de „a doua jumătate a exercițiului financiar european”, când întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare ar continua să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. Partidul susține că un program de guvernare ar trebui să precizeze nu doar obiectivele, ci și „cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme” simplifică accesul la finanțare. Măsurile propuse de AUR: calendar, digitalizare și sancțiuni AUR propune un pachet de măsuri pentru „deblocarea finanțărilor”, centrat pe predictibilitate și reducerea poverii administrative: crearea unui calendar predictibil al apelurilor, cu eliminarea amânărilor repetate la lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare; „negocierea în interes național”, cu criterii de finanțare „flexibile”, adaptate realității economice din România, inclusiv fără „cofinanțări absurde” sau condiții tehnice considerate imposibile pentru antreprenori; „digitalizare integrală simplificată”, prin înlocuirea solicitării de documente „inutile” cu o procedură operațională mai eficientă, pentru reducerea termenelor de evaluare și contractare; introducerea de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat. Reorientarea finanțărilor: producție, procesare și sprijin pentru rural În același set de propuneri, AUR cere și o schimbare de priorități în utilizarea fondurilor europene, prin direcționarea resurselor către „producție și procesare”, cu accent pe independența energetică și alimentară, inclusiv dezvoltarea de unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție. Pentru comunitățile locale, partidul propune înființarea unui „ Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare ”, destinat sprijinirii primăriilor din mediul rural și asociațiilor de producători locali care nu ar avea fonduri proprii pentru cofinanțarea obligatorie. AUR își justifică poziția prin ideea că prioritatea ar trebui să fie „deblocarea finanțărilor” și transformarea lor în investiții și dezvoltare economică. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea lui Siegfried Mureșan la criticile și propunerile AUR. [...]
Votul de săptămâna viitoare pentru noul guvern devine un test politic pentru PSD , după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a legat public miza învestirii de acuzațiile privind posibile influențe externe în căderea Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan a reacționat duminică la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, făcute după informațiile publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind căderea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat a notat că Grindeanu „neagă astăzi vehement orice legătură” cu acuzațiile apărute în publicația americană. În același mesaj, Mureșan a plasat votul din Parlament drept „cea mai bună ocazie” pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu „să demonstreze că sunt buni români” și că „nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării”. Miza: legitimitatea politică a votului de învestire Dincolo de schimbul de replici, intervenția premierului desemnat mută discuția din zona declarațiilor în cea a unei decizii concrete: votul asupra noului guvern. În logica mesajului, poziționarea PSD la învestire ar urma să fie interpretată și ca un răspuns politic la suspiciunile alimentate de relatarea The Wall Street Journal. Mureșan a mai spus că își dorește relații apropiate atât cu statele Uniunii Europene, cât și cu Statele Unite și cu „toate democrațiile liberale”, invocând „parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”. Ce a spus Grindeanu despre acuzații Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a respins duminică ideea unei înțelegeri cu partea americană pentru înlăturarea Guvernului Bolojan și a acuzat o „tentativă de manipulare”. „Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs” Contextul extern invocat: relatarea The Wall Street Journal Schimbul de replici are loc după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut la o cină organizată la Atena, în luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea avea un rol în schimbarea unor guverne. Din informațiile prezentate de Digi24, următorul moment relevant este votul de săptămâna viitoare asupra noului guvern, pe care Mureșan îl descrie drept ocazia PSD de a-și demonstra public poziția. [...]
Planul OTP de a cumpăra Luminor riscă să fie complicat de expunerea din Rusia , după ce documente analizate de Bloomberg indică relații comerciale și tranzacții procesate pentru entități legate de Gazprom și de organizații asociate serviciilor ruse de informații; informațiile sunt prezentate de Libertatea . OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, spune că își revizuiește strategia privind Rusia, inclusiv o posibilă retragere completă, pe fondul unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare. Miza imediată este achiziția planificată a Luminor Bank AS, tranzacție care ar extinde prezența OTP în zona euro și care urmează să fie evaluată de Banca Centrală Europeană (BCE) și de supraveghetorul din Estonia. De ce contează: aprobările de reglementare pentru Luminor Potrivit materialului, operațiunile OTP din Rusia sunt „supuse unei analize atente” tocmai în contextul achiziției Luminor. Băncile centrale din Letonia și Lituania și-au exprimat anterior îngrijorarea legată de activitatea OTP în Rusia, iar ministrul estonian al finanțelor a numit situația o „rușine morală”. În următoarele săptămâni, BCE și autoritatea estoniană Finantsinspektsioon ar urma să se pronunțe asupra achiziției. Finantsinspektsioon a transmis că analizează activitatea OTP în Rusia, conform sursei citate. Ce arată documentele consultate de Bloomberg Bloomberg relatează că printre clienții OTP s-au numărat firme controlate de Gazprom și companii care furnizau servicii unor organizații afiliate SVR (serviciul rus de informații externe). Documentele consultate (corespondență internă, contracte și chitanțe de transfer) nu indică, potrivit Bloomberg, o încălcare a legii de către OTP. Separat, este descrisă o corespondență internă Gazprom din aprilie–mai 2026 despre posibila instituire a unui „sistem de plăți” care ar fi implicat Gazprom Export, Yugorosgaz (distribuitor sârb de gaze controlat majoritar de Gazprom) și o entitate controlată de Gazprom, Rosingaz. În material se precizează explicit că nu există dovezi în documente că aceste aranjamente au fost puse în aplicare sau că au avut loc transferuri. Poziția OTP: reducere de operațiuni, dar rol în decontări OTP afirmă că și-a redus operațiunile din Rusia și că nu a constatat nicio încălcare a sancțiunilor internaționale. Banca susține că, după izbucnirea războiului, a suspendat imediat creditarea companiilor, a retras finanțarea intragrup din Rusia, iar activitatea curentă se concentrează aproape exclusiv pe creditarea de consum pentru persoane fizice. Totodată, OTP spune că, fiind considerată una dintre puținele bănci „de încredere” din perspectiva UE, continuă să participe la decontarea financiară a unor tranzacții comerciale ale UE realizate de companii occidentale care încă sunt active în Rusia. Dimensiunea expunerii și constrângerile unei ieșiri OTP are în Rusia o cotă de piață de aproximativ 0,4% din totalul activelor, fiind un jucător minor comparativ cu UniCredit și Raiffeisen Bank, potrivit sursei. Cu toate acestea, banca a reușit să repatrieze până acum aproximativ 880 de milioane de dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) sub formă de dividende. Banca mai afirmă că ieșirea din Rusia este dificilă și din cauza regulilor locale: vânzătorii ar putea încasa doar aproximativ 5% din valoarea de piață a unui activ la plecare, iar „în prezent, o vânzare este practic imposibilă”, conform declarațiilor citate de Bloomberg. Context: OTP a ieșit din România, dar rămâne prezentă în Rusia Libertatea amintește că OTP a părăsit România, subsidiara locală fiind preluată de Banca Transilvania, însă grupul a continuat să opereze în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Pentru OTP, următorul pas relevant este decizia autorităților de supraveghere privind achiziția Luminor, într-un moment în care expunerea din Rusia rămâne un punct sensibil de reglementare și reputație. [...]
O competiție informală pentru un dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg) împinge cultivatorii spre proiecte de lungă durată , iar un exemplu este Jamie Graham , care lucrează de un deceniu la dovleci uriași în propria curte, potrivit CNN . Materialul video (1 minut și 45 de secunde) îl prezintă pe Graham ca parte a unei „curse nespuse” între cultivatori, cu obiectivul de a fi primul care ajunge la pragul de 3.000 de livre. CNN nu oferă, în textul disponibil, detalii despre rezultate recente, locația exactă sau despre un record confirmat. De ce contează: performanța agricolă devine un proiect pe termen lung Dincolo de componenta spectaculoasă, povestea indică un tip de „optimizare” agricolă la scară mică, în care cultivarea dovlecilor gigant presupune timp, consecvență și experimentare sezon după sezon. În cazul lui Jamie Graham, investiția principală evidențiată de CNN este durata: zece ani de încercări pentru a crește dimensiunea dovlecilor. Ce știm și ce nu știm din informațiile publicate Elemente confirmate în materialul CNN: Jamie Graham cultivă dovleci uriași în curtea sa de aproximativ un deceniu. Există o competiție informală între cultivatori pentru atingerea unui dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg). Limitări ale informației disponibile: Nu sunt menționate costuri, randamente, premii sau implicații comerciale. Nu este precizat dacă pragul de 3.000 de livre a fost atins sau cât de aproape este Graham de acest obiectiv. [...]
