Știri
Știri din categoria Diverse
NATO împinge aliații să transforme banii în capacități militare, iar mesajul de la Berlin este că fără SUA acest efort rămâne incomplet, potrivit Digi24. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Statele Unite sunt „încă indispensabile” pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă Europa contribuie „masiv” financiar și prin sprijin pentru producția industrială de apărare.
Declarațiile au fost făcute miercuri, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul federal Friedrich Merz și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un context în care Alianța încearcă să accelereze ritmul de livrare și producție pentru a susține efortul Ucrainei.
„Când vine vorba de apărarea Ucrainei, SUA sunt încă indispensabile.”
Rutte a insistat că Europa are un rol major, inclusiv prin finanțare și prin sprijin pentru industria de apărare, dar a punctat că este nevoie de „ambele” componente – Europa și SUA. El a indicat explicit Germania ca exemplu, atât prin sprijin bilateral, cât și prin inițiativa cehă privind munițiile și prin investiții în baza industrială de apărare din Ucraina.
În paralel, șeful NATO a transmis că mesajul către industria de apărare este de „intensificare”, iar discuțiile din perioada următoare vizează transformarea cheltuielilor suplimentare în „capabilități de luptă” – adică echipamente și resurse efectiv utilizabile pe câmpul de luptă, nu doar alocări bugetare.
Potrivit lui Rutte, summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia ar urma să se traducă într-un angajament al aliaților pentru asistență de securitate „durabilă și previzibilă”, pe termen lung, pentru Ucraina.
„Aliații se vor angaja să ofere asistență de securitate durabilă și previzibilă, pe termen lung, Ucrainei.”
În aceeași conferință, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își asume un nou angajament de finanțare pentru Ucraina la următorul summit NATO.
„Guvernul german propune ca, în calitate de aliați europeni ai NATO, să ne asumăm un nou angajament de finanțare față de Kiev.”
Pentru mediul economic și industrial, semnalul central este că NATO încearcă să lege mai strâns finanțarea de rezultate operaționale, prin accelerarea producției și a livrărilor, într-un cadru în care rolul SUA rămâne, în evaluarea conducerii Alianței, esențial.
Recomandate
NATO pregătește la Ankara un „pachet” de dovezi și contracte de apărare pentru a evita ca Donald Trump să reia criticile la adresa aliaților, pe fondul presiunii americane privind finanțarea și rolul Europei în Alianță, potrivit Digi24 . Summitul de săptămâna viitoare vine după ce președintele SUA a atacat public lipsa de sprijin a aliaților în „războiul” său împotriva Iranului. În acest context, europenii și Canada vor încerca să-l convingă că sunt „pe drumul cel bun” cu angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate, obiectiv acceptat anul trecut sub presiunea lui Trump, cu termen până în 2035. Miza: bani, capacități și semnale politice Deși există un orizont lung pentru atingerea țintei, Trump ar urma să ceară dovezi rapide. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , care își cultivă relația cu liderul american, a prezentat recent în Biroul Oval un grafic intitulat „THE TRUMP TRILLION” („Bilionul lui Trump”), cu cheltuielile suplimentare făcute de Europa din 2017 încoace. În același timp, există riscul unor „note discordante”: trei țări europene, între care Republica Cehă și Slovenia, ar urma să coboare din nou sub pragul de 2% în acest an, un detaliu care l-ar putea irita pe președintele SUA. Iranul și Ormuz: un test de „bunăvoință” pentru aliați Chiar dacă Trump ar fi obținut un acord preliminar de pace cu Iranul, situația este descrisă ca instabilă, iar o escaladare ar putea umbri summitul. În plus, liderul american rămâne nemulțumit de reacția Europei din timpul conflictului, când mai multe țări au restricționat accesul forțelor americane la bazele lor. Ca semnal de cooperare, Franța și Marea Britanie au elaborat planuri pentru o posibilă misiune în strâmtoarea Ormuz , iar unele state au prepoziționat nave, inclusiv dragoare de mine. „Efectul Ankara”: contracte amânate și forum industrial Pentru a-i vorbi pe limba lui Trump, NATO mizează nu doar pe cifre agregate, ci și pe demonstrarea faptului că banii se transformă în capacități. Potrivit unor diplomați și responsabili ai Alianței citați în material, statele membre ar fi fost rugate să amâne anunțarea unor contracte majore până la summit, pentru un impact mai puternic. În marja reuniunii ar urma să aibă loc un forum industrial, unde unii oficiali spun că ar putea fi semnate contracte de „câteva miliarde de dolari” cu companii americane și europene. Mark Rutte ar dori inclusiv să-l invite pe Trump la acest eveniment, în condițiile în care președintele SUA este asociat cu preferința pentru semnarea de acorduri „spectaculoase”. NATO mai „europeană” și un summit scurt, pe formatul preferat de Trump Washingtonul insistă ca Europa să-și asume rolul principal în propria apărare, iar SUA ar fi început deja să-și reducă angajamentul în NATO. În acest cadru, liderii vor încerca să arate pași spre o Alianță mai „europeană”, prin creșterea responsabilităților europene, dar cu obiectivul de a păstra implicarea SUA „cât mai mult posibil”, potrivit Mariei Martisiute, de la Centrul European de Politică. Organizarea în Turcia este prezentată ca un avantaj de atmosferă: Trump a spus că, dacă summitul nu ar fi fost găzduit de Recep Tayyip Erdogan, „nu cred că aș mai fi mers acolo”. Reuniunea va fi ținută în palatul prezidențial al lui Erdogan, iar formatul este unul comprimat: Trump sosește la o cină oficială pe 7 iulie, urmată de o singură sesiune formală scurtă a doua zi. În logica acestui aranjament, Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei pe lângă NATO, rezumă miza politică minimă a aliaților: „Pentru ca summitul să fie un succes, aș spune că tot ce ne trebuie este ca Trump să nu se opună NATO, să nu o critice și să nu submineze rolul Alianței.” [...]
Ungaria blochează o înăsprire a regulilor UE pentru protecția temporară , respingând propunerea de a exclude bărbații ucraineni de vârstă militară care sosesc recent, într-un moment în care Bruxellesul vrea să prelungească schema până la 4 martie 2028, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: propunerea Comisiei Europene ar restrânge eligibilitatea doar pentru solicitanții noi, nu și pentru ucrainenii care au deja protecție temporară. Concret, protecția nu s-ar mai aplica ucrainenilor nou-sosiți cărora legea ucraineană nu le permite să părăsească țara din cauza obligațiilor militare. Ce spune Budapesta și de ce contează în negocierile UE Prim-ministrul Peter Magyar a declarat că Budapesta nu susține restricțiile propuse, potrivit publicației maghiare Magyar Hang. El a afirmat, într-o dezbatere în Parlamentul maghiar, că ministrul de Interne, Gabor Pocsfai, a transmis deja poziția Ungariei la o reuniune a miniștrilor de Interne ai UE, desfășurată la Luxemburg. Magyar a susținut că, indiferent de o eventuală decizie la nivel european, Ungaria ar continua să acorde statut de refugiat etnicilor maghiari care sosesc din Ucraina „pentru a scăpa de război sau de mobilizare”. Care este propunerea Comisiei Europene Comisia Europeană a prezentat vineri propunerea de prelungire a protecției temporare pentru ucrainenii care fug de invazia Rusiei până în martie 2028, dar cu o excludere: bărbații ucraineni de vârstă militară care sosesc recent. Comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a explicat rațiunea astfel: „Acesta este ceea ce ne-a cerut Ucraina să facem, și asta facem.” Propunerea apare în contextul în care Bruxellesul se pregătește pentru eliminarea treptată a regimului de protecție de urgență introdus după invazia pe scară largă din 2022. Context: câți ucraineni sunt în UE și ce urmează procedural În martie 2026, aproximativ 4,33 milioane de ucraineni locuiau în UE sub protecție temporară. Germania găzduia 1,27 milioane, urmată de Polonia (961.405) și Cehia (379.820). Subiectul a dominat discuțiile miniștrilor UE responsabili cu migrația în această lună: deși prelungirea regimului dincolo de 2027 a fost, în mare, susținută, mai multe state au cerut limitarea eligibilității viitoare prin excluderea bărbaților de vârstă militară care sosesc recent. Potrivit unor diplomați familiarizați cu discuțiile, Franța a fost cel mai ferm oponent al restrângerii accesului la acest regim. Pentru a intra în vigoare, propunerea are nevoie de aprobarea statelor membre cu majoritate calificată. Un semnal de fragmentare: Danemarca merge în direcția opusă În paralel, Danemarca a adoptat o abordare diferită: la finalul lunii iunie, Copenhaga a introdus o legislație care ar pune capăt protecției temporare pentru bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani. Dacă va fi adoptată, măsura s-ar aplica tuturor cererilor depuse începând cu 25 iunie 2026. [...]
NATO își separă comanda pentru Baltica, iar SUA transmit că rămân parte din „descurajare” în regiune, într-un moment în care alianța își ajustează rapid structura militară pe flancul estic. Potrivit Știrile Pro TV , mesajul a fost transmis de generalul american Chris Donahue , comandantul forțelor terestre ale NATO din Europa, la o ceremonie în orașul estonian Valga. Donahue a spus că Statele Unite vor fi alături de aliații europeni în apărarea țărilor baltice și a cerut trecerea „de la cuvinte la fapte”. Declarațiile au fost relatate de Reuters și vin în contextul în care generalul urmează să își predea funcția joi; el este și șeful armatei SUA în Europa și Africa. Ce se schimbă în arhitectura de comandă a NATO în regiune Alianța a alocat un comandament suplimentar pentru zona baltică, iar această reorganizare este prezentată ca un pas care permite alocarea de trupe suplimentare în Estonia, Letonia și Lituania. Până acum, trupele NATO din statele baltice și din nordul Poloniei au fost sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (nord-vestul Poloniei). Odată cu noua împărțire, două divizii multinaționale din Estonia și Letonia vor intra, deocamdată, sub comanda Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, în Germania. Miza: mobilizare mai rapidă și „forțe masive” Un oficial militar citat sub condiția anonimatului a spus că un al doilea corp responsabil de apărarea țărilor baltice ar permite NATO să mobilizeze „forțe masive cu rapiditate”. În același timp, articolul explică ce înseamnă, de regulă, un corp de armată complet operațional: comandă, în mod obișnuit, trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați, iar în timp de pace funcționează ca o structură de comandă redusă, pregătită pentru desfășurări rapide (cu componente precum artilerie, apărare aeriană și servicii medicale). Contextul de securitate și presiunea asupra Europei NATO a avertizat că Rusia — care a invadat Ucraina în 2022 — ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029, dacă își continuă înarmarea în ritmul actual; Kremlinul neagă că ar avea astfel de planuri. Pe fondul acestui risc, presiunea asupra statelor europene de a-și consolida apărarea a crescut și după criticile președintelui SUA, Donald Trump, care acuză Europa că nu își asumă partea care îi revine din efortul militar. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris schimbarea de postură drept o dovadă a determinării NATO de a apăra „fiecare centimetru” din teritoriul aliat. Corpul Multinațional Nord-Est din Szczecin, responsabil până acum de întreaga regiune, a fost înființat în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei de către Rusia. [...]
Victoria Ucrainei este, în viziunea lui Garry Kasparov , condiția-cheie pentru o pace durabilă în Europa și pentru orice schimbare reală în Rusia , potrivit Digi24 . Fostul campion mondial la șah susține că o înfrângere a Moscovei ar avea efecte care depășesc frontul din Ucraina, inclusiv asupra stabilității regionale și a comportamentului viitor al Rusiei. Kasparov, politician rus din opoziție și membru al Platformei pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse din Exil din cadrul APCE, a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euroscope, preluat de Kyiv Post. El argumentează că sprijinul pentru victoria Ucrainei este o „sarcină strategică” pentru lumea democratică. Miza: pace în Europa legată de rezultatul războiului În lectura lui Kasparov, pacea nu poate fi obținută printr-o formulă care evită explicit ideea de înfrângere a Rusiei. El leagă direct trei obiective: supraviețuirea Ucrainei, înfrângerea Rusiei și posibilitatea unei transformări politice la Moscova. „Victoria Ucrainei este o condiție indispensabilă pentru instaurarea păcii în Europa. De asemenea, aceasta oferă Rusiei singura șansă de schimbare.” Tot el afirmă că „singura șansă” ca Rusia să revină „pe drumul spre o societate civilizată” ar fi victoria Ucrainei și, implicit, înfrângerea Rusiei. „Testul” pentru politicienii ruși pro-occidentali: războiul, Putin, Crimeea Kasparov propune un criteriu simplu pentru a evalua dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să spună fără ezitare că războiul dus de Moscova este „criminal”, că Vladimir Putin este „nelegitim” și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei. „Mulți încă se împiedică și astăzi când spun că Crimeea este ucraineană.” Crimeea, „șocul istoric” și scenariile pentru Rusia după o înfrângere Kasparov descrie Rusia drept „ultimul imperiu” și susține că doar un „șoc istoric” ar putea rupe mentalitatea imperială. În acest context, el indică eliberarea Crimeei și un simbol anume drept momentul care ar forța societatea rusă să accepte sfârșitul proiectului imperial. „Singurul lucru care poate face un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean din Sevastopol.” În final, el conturează o alegere pentru Rusia după o astfel de înfrângere: fie devine un stat vasal al Chinei, fie își recunoaște crimele de război, plătește despăgubiri și începe negocieri cu vecinii „pe picior de egalitate”. De ce contează Mesajul lui Kasparov mută discuția din zona „înghețării” conflictului în cea a consecințelor de securitate pe termen lung: fără o victorie a Ucrainei, spune el, riscul ca Rusia să rămână o sursă de instabilitate pentru Europa persistă, iar șansele unei schimbări interne la Moscova rămân limitate. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de menținerea disciplinei bugetare , după ce vicepreședintele partidului, Siegfried Mureșan , a avertizat că „a supraîndatora România înseamnă a o slăbi”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pline negocieri politice pentru formarea Executivului și pune accentul pe continuitatea reducerii deficitului. Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, susține că „disciplina bugetară este linia roșie” peste care liberalii nu pot trece în discuțiile privind viitorul Guvern. Reducerea deficitului, argumentul central în negocieri Potrivit lui Mureșan, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi redus cu aproape 30 de miliarde de lei deficitul bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El califică această scădere drept „binevenită” și „absolut necesară” pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea ulterioară „pe baze solide”. Ce condiții pune PNL pentru susținerea noului Executiv În mesajul public, Mureșan afirmă că viitorul Guvern trebuie să continue disciplina fiscală, pe care o descrie drept „singura cale” pentru creșterea sustenabilă a investițiilor și a nivelului de trai. Totodată, el spune că PNL nu va accepta un Executiv care „va reveni la risipă” imediat după instalare. „Vom susține doar un Guvern care continuă pe linia disciplinei bugetare, a reformelor și a modernizării.” În logica acestui mesaj, disciplina bugetară devine criteriul de bază pentru sprijinul politic al PNL în negocierile pentru viitoarea formulă guvernamentală. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
