Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia, într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24. Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează.
Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian, care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august.
Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia.
Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres.
Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud.
Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”.
Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere.
Recomandate
Rusia încearcă să forțeze o retragere diplomatică din Kiev , dar SUA și mai multe state europene își mențin ambasadele deschise, pentru a evita izolarea Ucrainei și a transmite că statul ucrainean rămâne funcțional, potrivit Digi24 . Miza depășește securitatea personalului: o plecare în masă ar avea valoare politică și ar afecta coordonarea sprijinului militar și economic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a respins avertismentele repetate ale Moscovei și a spus că Washingtonul decide singur dacă este sigur ca diplomații să rămână în capitala Ucrainei. El a precizat că Departamentul de Stat evaluează zilnic securitatea fiecărei misiuni diplomatice și își poate schimba poziția dacă situația o impune, însă „până în acest moment” nu a făcut-o în cazul Kievului. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Post . De ce contează menținerea ambasadelor la Kiev În analiza citată, prezența ambasadelor este descrisă ca un semnal politic cu efecte concrete, nu doar ca o chestiune administrativă. Diplomații străini: se întâlnesc cu oficialii ucraineni și mențin canale directe de comunicare; coordonează asistența militară și economică; găzduiesc delegații aflate în vizită; transmit mesajul că Kievul este o capitală funcțională, iar guvernul controlează situația. În acest context, o retragere ar putea fi interpretată ca o slăbire a sprijinului occidental și ar alimenta obiectivul Moscovei de a izola diplomatic Ucraina. Răspuns coordonat în Europa: „Rămânem la Kiev” După ultimele avertismente ale Rusiei, Germania, Italia, Spania și Suedia au anunțat public că își păstrează ambasadele la Kiev, alăturându-se Franței, Poloniei, Estoniei și Uniunii Europene, conform Digi24. Mesajele au fost coordonate și au inclus formula „Rămânem la Kiev”. Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a declarat că nu are cunoștință de vreo ambasadă care să se pregătească să plece și că, „cu siguranță”, nu este cazul ambasadelor țărilor UE. Delegația UE și Misiunea consultativă a UE își continuă activitatea la Kiev, iar Comisia Europeană a transmis separat că amenințările Rusiei nu vor reduce sprijinul UE pentru Ucraina și nici nu vor schimba prezența diplomatică. Polonia a respins, la rândul ei, ideea unei retrageri, descriind avertismentele Moscovei drept o încercare de intimidare și de slăbire a sprijinului pentru Ucraina. Context: avertismentele Rusiei și intensificarea atacurilor Digi24 arată că presiunile Moscovei nu sunt noi și că mesajul este transmis „de luni de zile”. În luna mai, Rubio ar fi abordat deja avertismentele rusești, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis un mesaj din partea lui Vladimir Putin administrației Trump, potrivit Kyiv Post. În același interval, au apărut și informații potrivit cărora Ambasada SUA ar fi părăsit Kievul, însă misiunea diplomatică a negat public, iar Ministerul de Externe al Ucrainei a respins la rândul său ideea unei evacuări. Cele mai recente avertismente diplomatice coincid cu o intensificare a atacurilor asupra capitalei, inclusiv asupra infrastructurii de transport și a zonelor rezidențiale, în timp ce Moscova a amenințat cu noi lovituri la scară largă. Președintele Volodimir Zelenski a descris strategia Rusiei ca pe un efort de a face orașele ucrainene tot mai greu de locuit, prin atacarea infrastructurii necesare funcționării acestora. [...]
Atacul asupra unui petrolier în largul Soci a dus la închiderea plajelor și restricții locale , un episod care arată cum loviturile asupra infrastructurii energetice din Marea Neagră pot genera rapid blocaje operaționale și riscuri de poluare în zone turistice, potrivit Digi24 . Ucraina a lovit marți seară un petrolier în largul coastelor de sud ale Rusiei, declanșând un incendiu de mari proporții și un nor de fum negru care a acoperit o parte din orașul-stațiune Soci, relatează AFP, citată de Agerpres. Ministerul rus al Transporturilor a transmis că nava, un petrolier sub pavilion liberian, ar fi fost atacată de „drone navale” și că „petrolul brut arde în aer liber în apele Mării Negre”. Din cauza intensității incendiului, pompierii nu au putut interveni, însă echipajul – 23 de persoane, toți cetățeni indieni – a fost salvat, conform aceleiași surse. Efecte imediate: acces restricționat și fum deasupra stațiunii În Soci, accesul pe faleză și la plaje a fost restricționat, a indicat primarul pe rețelele de socializare. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată flăcări puternice pe mare și o coloană groasă de fum negru ridicându-se spre cer. Context: escaladarea loviturilor asupra navigației comerciale Atacul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra navigației comerciale în Marea Neagră, de la începutul războiului în 2022. În acest cadru, Kievul susține că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă un răspuns la bombardamentele efectuate de Moscova asupra orașelor și localităților ucrainene. Informațiile despre amploarea pagubelor și eventuale efecte de poluare nu sunt detaliate în materialul citat; rămâne de văzut dacă autoritățile vor comunica ulterior evaluări privind impactul asupra mediului și reluarea accesului în zonele restricționate. [...]
Eugen Tomac cere un vot rapid pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , pe fondul crizei politice , argumentând că ieșirea României „cu bine” din blocaj a devenit o miză care depășește calculele de partid, potrivit Digi24 . Tomac, consilier onorific al președintelui și europarlamentar, afirmă că „un vot pentru viitorul guvern este mai mult decât un angajament politic, a devenit o obligație patriotică”, într-un mesaj publicat pe Facebook și preluat de News.ro. El susține că cetățenii așteaptă „asumare, nu calcule” din partea clasei politice. Contextul este o nouă încercare de formare a unui executiv după căderea Guvernului Bolojan , în luna mai. Tomac a fost prima propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, dar nu a ajuns la votul Parlamentului, după ce nu a reușit să strângă o majoritate pentru un cabinet de tehnocrați. Ce urmează în Parlament: termen de 10 zile și pragul de 233 de voturi Marți, președintele a semnat decretul de desemnare a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru: prezentarea în Parlament a listei Cabinetului și a programului de guvernare; negocieri politice care să asigure cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Mesajul lui Tomac pune presiune publică pe partidele parlamentare să deblocheze rapid procedura, într-un moment în care formarea unei majorități rămâne condiția decisivă pentru instalarea noului executiv. [...]
Schimbarea de poziție a PSD privind „liniile roșii” complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care voturile din Parlament devin decisive pentru instalarea cabinetului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că a transmis mesaje contradictorii despre condițiile de negociere ale partidului, la distanță de o zi. Mureșan susține că PSD „nu poate fi luat în serios” dacă își schimbă discursul „de la o zi la alta, ca la grădiniță”, într-un mesaj publicat marți pe Facebook. Ce spune PNL că s-a schimbat în poziția PSD Mureșan indică două declarații consecutive ale lui Sorin Grindeanu: cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu ar fi spus că PSD nu are „linii roșii” în negocierile pentru formarea viitorului Guvern și că este dispus să susțină soluții din care să facă parte; marți, după desemnarea unui nou premier, liderul PSD a vorbit despre existența unei „linii roșii” în negocieri. Care este „linia roșie” invocată de Sorin Grindeanu Într-o conferință de presă de marți, întrebat dacă vor fi miniștri PSD în Guvernul Luca Niculescu, Sorin Grindeanu a spus că vrea să vadă „că există dorință din partea lui Luca Niculescu să schimbe direcția țării, de administrare”. În lipsa acestei dorințe, PSD „nu va vota”, a precizat el, numind această condiție „linia roșie”. Tot în declarațiile citate, Grindeanu a criticat „austeritatea” pe care ar fi impus-o Ilie Bolojan și a afirmat că PSD își dorește „schimbarea direcției de administrare a țării”. De ce contează: semnal de impredictibilitate în negocieri În logica negocierilor parlamentare, trecerea de la mesajul „nu avem linii roșii” la formularea unei condiții explicite de vot ridică semne de întrebare privind stabilitatea poziției PSD și predictibilitatea discuțiilor pentru susținerea viitorului Guvern. Din informațiile prezentate, disputa se poartă în jurul criteriilor pe care PSD le pune pentru a vota cabinetul propus de Luca Niculescu. [...]
Mistral își extinde infrastructura de antrenare în Europa după o rundă de 3 miliarde de euro , mizând pe modele „deschise” care pot fi rulate pe infrastructura proprie a companiilor – o mișcare cu potențial de impact direct asupra costurilor și controlului tehnologic pentru utilizatori industriali și instituționali, potrivit Digi24 . Compania franceză Mistral AI a lansat Mistral Large 4 (ML4), un model de inteligență artificială cu un trilion de parametri, pe care îl prezintă drept unul dintre cele mai performante modele „deschise” (cu „ponderi deschise”, adică parametrii sunt publicați, iar modelul poate fi adaptat și rulat local). Sistemul este gândit pentru aplicații complexe, inclusiv în securitate cibernetică, programare, industrie și finanțe, relatează CNBC și News.ro, citați de Digi24. Un element operațional important: ML4 a fost antrenat timp de două luni folosind 4.000 de procesoare grafice Nvidia Grace Blackwell , instalate în centrele de date proprii ale Mistral din Europa. Compania susține că, odată cu publicarea parametrilor, modelul se va poziționa între cele mai performante sisteme cu ponderi deschise la nivel mondial, pe baza rezultatelor agregate ale testelor de evaluare. De ce contează pentru companii: control, integrare și securitate În contrast cu modelele proprietare (oferite ca servicii controlate de furnizor), modelele deschise permit dezvoltatorilor să le modifice și să le ruleze pe propria infrastructură. În practică, asta poate însemna mai mult control asupra datelor și integrare mai ușoară în sisteme interne, inclusiv în zone sensibile precum securitatea cibernetică sau aplicațiile financiare. Mistral susține că funcțiile de apărare cibernetică ale ML4 ar putea ajuta companiile și guvernele să se protejeze împotriva atacatorilor care exploatează vulnerabilitățile mecanismelor de siguranță ale modelelor AI proprietare. Finanțare și calendar de lansare Mistral a atras în septembrie o finanțare de 3 miliarde de euro, la o evaluare de 21 de miliarde de euro, ceea ce i-a consolidat poziția între cele mai valoroase și bine finanțate startupuri europene din inteligența artificială. Modelul ML4 va fi disponibil inițial, într-o versiune preliminară, pentru dezvoltatori, specialiști în securitate cibernetică și autorități publice, urmând să fie lansat pe scară mai largă în cursul acestei luni. Presiunea competiției: China domină modelele deschise Contextul competitiv rămâne relevant: cele mai avansate modele deschise au provenit în mare parte din China, iar adoptarea lor internațională a crescut rapid. Mistral admite că ML4 este încă în urma celor mai avansate sisteme AI în anumite domenii, inclusiv în programare, dar anticipează îmbunătățiri pe măsură ce își extinde capacitatea de antrenare. „Capacitățile modelului vor continua să se îmbunătățească pe măsură ce ne extindem infrastructura de antrenare, în urma finanțării din seria D”, a declarat Guillaume Lample , cofondator și director științific al Mistral. [...]
Blocajul politic începe să aibă costuri economice vizibile , pe fondul discuțiilor tot mai apăsate despre alegeri anticipate și al avertismentelor că incertitudinea amână investițiile, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico despre criza prelungită de la București. România nu mai are un guvern pe deplin funcțional de când coaliția s-a destrămat în luna mai, iar Parlamentul a respins mai multe nominalizări pentru funcția de prim-ministru propuse de președintele Nicușor Dan. În prezent, partidele evaluează dacă îl susțin pe diplomatul Luca Niculescu , cel mai recent candidat la funcția de premier, care trebuie să obțină votul de încredere în Parlament în următoarele nouă zile pentru a fi confirmat. Investiții amânate și presiune pe curs, în așteptarea unei soluții politice În materialul citat, europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că țara „plătește deja un preț economic”, prin amânarea deciziilor de investiții. El spune că prelungirea impasului și amânarea anticipatelor ar putea aduce „consecințe economice negative” și că incertitudinea politică se poate transforma „cu ușurință” în incertitudine economică. În același context, se menționează că leul s-a depreciat față de euro în lunile de după izbucnirea crizei, un semnal de sensibilitate a pieței la instabilitatea politică. Anticipatele, tot mai des invocate; Simion le leagă de „stabilitate” și de riscul unei suspendări George Simion, liderul AUR, susține într-un interviu pentru Politico că nu se poate forma „niciun guvern stabil” fără alegeri și îl acuză pe președinte că ar întreține un „blocaj” din teama de a pierde puterea. Simion afirmă că, dacă Niculescu eșuează și șeful statului refuză din nou anticipatele, demersul de suspendare ar putea câștiga tracțiune. „Nimeni nu vrea o nouă Grecie”, a spus Simion, susținând că AUR ar da dovadă de „responsabilitate fiscală” dacă ar ajunge la guvernare și că România își va respecta angajamentele față de partenerii internaționali. Pe de altă parte, Nicușor Dan este prezentat ca opunându-se anticipatelor, argumentând că o campanie electorală ar întârzia reformele bugetare și finanțarea sistemului de sănătate. Totodată, președintele a refuzat să ia în calcul includerea AUR la guvernare, considerând linia politică a partidului o amenințare la orientarea pro-occidentală și pro-europeană a României. Ce urmează: votul pentru Niculescu și riscul prelungirii impasului Miza imediată este votul de încredere pentru Luca Niculescu în termenul indicat în material. Dacă nu trece, presiunea pentru alegeri anticipate ar putea crește, pe fondul unei crize care, potrivit Politico, durează de cinci luni și care începe să se reflecte în comportamentul investitorilor și în percepția de risc economic. [...]
