Știri
Știri din categoria Diverse
Germania și SUA pregătesc un nou aranjament de „partajare a sarcinilor” în NATO, cu scopul de a ancora sprijinul militar și politic pentru Ucraina pe termen lung, înaintea summitului Alianței de săptămâna viitoare de la Ankara, potrivit Digi24.
Ministrul de Externe al Germaniei, Johann Wadephul, și secretarul de stat american, Marco Rubio, urmează să discute la Washington, în această săptămână, despre un nou acord de împărțire a responsabilităților în cadrul NATO. Miza este dublă: stabilirea unei formule de contribuții între aliați și asigurarea unui sprijin „stabil și pe termen lung” pentru Ucraina, temă care va fi centrală și la summitul din Turcia.
În declarațiile citate de The Times of Israel, Wadephul leagă sprijinul pentru Ucraina de obiectivul de a forța Moscova să accepte negocieri, susținând că un angajament predictibil al Alianței ar putea schimba calculul Rusiei.
„Un sprijin care va face Moscova să realizeze că este în sfârşit momentul să pună capăt uciderilor din Ucraina şi să vină la masa negocierilor.”
Discuțiile au loc pe fondul îndoielilor exprimate de unii aliați privind poziția președintelui american Donald Trump față de NATO la summitul de la Ankara. Wadephul spune că este „ferm convins” că SUA își vor continua angajamentul de securitate față de Europa, însă contextul politic rămâne tensionat.
Trump i-a acuzat în repetate rânduri pe aliați – inclusiv Germania, Regatul Unit și Italia – că nu contribuie suficient la alianță, invocând costurile suportate de Washington pentru apărarea Europei. Potrivit aceleiași relatări, tensiunile s-au amplificat după izbucnirea războiului din Iran, când Trump s-a declarat nemulțumit de refuzul partenerilor europeni de a sprijini campania americano-israeliană și a avertizat că SUA ar putea refuza, la rândul lor, sprijinul în viitor.
Înaintea deplasării, Wadephul a mai spus că Germania și SUA urmăresc ca acordul-cadru dintre Washington și Teheran să ducă la o soluție durabilă a conflictului din Iran. Totuși, acordul preliminar semnat la începutul lunii este descris ca fiind deja sub presiune, în condițiile în care au existat atacuri în pofida încetării focului, iar Iranul a preluat controlul asupra transportului prin Strâmtoarea Ormuz.
Wadephul a criticat „strategia riscantă” a Iranului pe căile navigabile și a argumentat că episodul arată cum securitatea și politica economică se influențează reciproc. În același registru, el a invocat perturbările din lanțurile globale de aprovizionare și nevoia ca statele să își construiască baze economice „mai largi și mai rezistente”.
După întâlnirea cu Rubio, Wadephul urmează să meargă în Paraguay, pentru un summit Mercosur la Asuncion. În material este menționat că Uniunea Europeană și statele sud-americane din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) au creat în luna mai o nouă zonă de liber schimb, cu obiectivul de a stimula schimburile de bunuri și servicii prin reducerea treptată a barierelor comerciale și a tarifelor.
Recomandate
Vizita lui Marco Rubio la Atena riscă să fie dominată de un scandal diplomatic care pune presiune pe relația SUA–Grecia chiar înaintea semnării unor acorduri, în special pe cooperarea în apărare, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american a ajuns marți seara în Grecia pentru a participa la a șasea rundă a Dialogului strategic SUA–Grecia, un cadru instituțional lansat în 2018. Publicația greacă Kathimerini notează că este prevăzută semnarea unei serii de acorduri, cu accent pe domeniul apărării. Miza vizitei este însă umbrită de acuzații apărute în presă la adresa ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle . Ziarul „The Wall Street Journal” a relatat că, la o cină din luna martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle i-ar fi spus ministrului grec al energiei, Stavros Papastavrou, că SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de centru-dreapta din România și că Washingtonul ar putea acționa similar și în Grecia, dacă ar considera necesar. Guvernul elen a negat informațiile. Ce urmărește Washingtonul în discuțiile de la Atena Prima oprire oficială a lui Rubio a fost la Ministerul Afacerilor Externe, unde a fost întâmpinat de omologul său grec, George Gerapetritis. După discuții, cei doi urmau să susțină declarații comune și să deschidă oficial runda de dialog strategic, potrivit News.ro. Pe agenda întâlnirilor sunt menționate mai multe teme, între care: energie; securitate și apărare; tehnologie de vârf; evoluții geopolitice; protecția patrimoniului cultural. În acest context, Grecia încearcă să-și consolideze rolul de centru regional în energie și securitate și să aprofundeze parteneriatul strategic cu SUA. Presiune politică și acuzații de conflicte de interese Digi24 mai arată că, după relatările din „The Wall Street Journal”, și „Financial Times” a scris despre presupuse amenințări ale ambasadoarei la adresa guvernului elen. Presa americană a semnalat și posibile conflicte de interese, pe fondul aparițiilor publice ale lui Guilfoyle la întâlniri oficiale alături de un lobby-ist asociat unei companii grecești din energie. Lideri democrați din comisiile pentru afaceri externe ale Senatului și Camerei Reprezentanților au cerut Departamentului de Stat să analizeze comportamentul ambasadoarei, însă Marco Rubio i-a luat apărarea și a transmis că administrația are încredere în ea. În timpul vizitei, Rubio are programată o întâlnire cu premierul Kyriakos Mitsotakis și participarea la un prânz oficial. De asemenea, este așteptat să țină un discurs la Pnyx, lângă Acropole, cu un apel către europeni să „se alăture Statelor Unite” în fața unei „noi ere a rivalității dintre marile puteri”. Efecte imediate: securitate sporită și proteste Vizita a adus măsuri de securitate sporite în Atena: drumuri blocate în zona hotelului unde este cazat Rubio și trafic perturbat. Marți seara au avut loc și proteste ale unor asociații studențești, sindicate și partide de stânga extraparlamentare; manifestanții au încercat să ajungă la Ambasada SUA, dar poliția nu le-a permis să avanseze. [...]
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia , într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează. Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian , care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august. Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia. Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres. Context diplomatic: tensiuni Kiev–Seul Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud. Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga , a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”. Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. [...]
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 validează progrese cu impact direct în producția de medicamente , prin metode care ajută chimiștii să controleze „asimetria” moleculelor, potrivit Știrile Pro TV . Academia Regală Suedeză de Științe a decis miercuri să îi premieze pe Henri B. Kagan și Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”. Miza practică a acestor descoperiri ține de faptul că multe molecule (inclusiv aminoacizii) există în două forme „în oglindă”, însă organismele vii folosesc, în mod tipic, doar una dintre ele. Pentru industria farmaceutică, această diferență contează: în dezvoltarea moleculelor care interacționează cu ființele vii, doar una dintre „imaginile” moleculei poate avea efectul dorit, în timp ce cealaltă poate fi ineficientă sau nedorită. De ce contează: controlul „homochiralității” în reacții chimice Chimia vieții este descrisă ca fiind „homochirală” – adică folosește aceeași „mână” moleculară. Mult timp, chimiștii au încercat să înțeleagă cum apare această preferință și, mai ales, cum poate fi reprodusă în laborator: experimentele produceau, de regulă, proporții egale din cele două variante oglindite. Premiul din 2026 recunoaște, conform Comitetului Nobel citat în material (via News.ro), descoperiri care au făcut posibilă conducerea reacțiilor chimice către homochiralitate – un pas esențial pentru proiectarea și fabricarea unor molecule utile, inclusiv în zona medicamentelor. Ce au făcut Kagan și Soai, pe scurt Henri B. Kagan a realizat un pas important în 1986 , când a descoperit o metodă de „manipulare” a reacțiilor chimice, care a permis obținerea unui exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decât se credea posibil. Kenso Soai a continuat direcția: în 1995 a fost descrisă o reacție cu potențial de a fi homochirală, iar în 2003 a prezentat o reacție în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile – o performanță pe care, în afara vieții, „nimeni nu mai realizase până atunci”, potrivit Academiei. În concluzie, relevanța economică și operațională a premiului vine din faptul că aceste rezultate au fost „decisive” pentru chimiștii care proiectează reacții utilizate în producția de produse farmaceutice, mai notează articolul. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a mers către Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. [...]
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
Un asfalt care poate ține 15–20 de ani fără reparații majore ar putea reduce substanțial costurile de întreținere a drumurilor , potrivit Libertatea . Soluția, denumită SEAM , folosește zgură de oțel (deșeu industrial) în locul agregatelor minerale naturale și un liant modificat cu rășină epoxidică, ceea ce ar schimba „ecuația” economică a reasfaltărilor prin intervale mai rare de intervenție. Ce este SEAM și de ce contează operațional SEAM vine de la „Steel Slag-Epoxy-Asphalt Mixture” (mixtură asfaltică cu zgură de oțel și liant epoxidic). În formula descrisă, agregatele naturale groase (pietriș, piatră spartă) sunt înlocuite complet cu zgură de oțel rezultată din procese metalurgice, iar bitumul este combinat cu un liant modificat cu rășină epoxidică. Rațiunea tehnică invocată este că zgura de oțel are duritate ridicată și o formă colțuroasă, proprietăți care ar susține o structură de rezistență mai bună a carosabilului. Publicația notează și o limitare importantă: costul inițial al liantului epoxidic este mai mare, însă beneficiul ar apărea pe termen lung, prin durabilitate. Ce arată studiul: intervale mai mari între reparații Concluziile sunt atribuite unui studiu publicat în revista științifică Communications Earth & Environment , din portofoliul Nature. Cercetarea a analizat variante de mixtură cu 20%, 35% și 50% conținut de rășină. Potrivit articolului, rezultatele indică faptul că: un asfalt convențional ar necesita reparații sau înlocuire la un interval de aproximativ 6 ani; varianta considerată optimă, cu zgură și 35% rășină epoxidică, ar putea extinde durata de viață la 15–20 de ani. „Avansurile recente în tehnologiile de modificare a asfaltului au permis, în plus, dezvoltarea unor materiale precum mixtura asfaltică epoxidică cu zgură de oțel (SEAM). Acest material combină agregatele de zgură de oțel cu lianți modificați cu rășină epoxidică, obținând o durabilitate sporită și o durată de serviciu prelungită”, potrivit studiului publicat. Efecte economice indirecte: mai puține șantiere, trafic mai fluid Dincolo de durata de viață, materialul ar avea efecte economice indirecte prin reducerea frecvenței șantierelor: mai puține lucrări de reparații înseamnă mai puține blocaje în trafic și, implicit, mai puține costuri asociate (timp pierdut, consum suplimentar de combustibil). Articolul mai susține că un carosabil mai neted, fără gropi și denivelări, poate reduce rezistența la rulare a vehiculelor, ceea ce se traduce prin consum mai mic de combustibil pentru mașinile care îl folosesc. Ce urmează Materialul este prezentat ca o soluție cu potențial de aplicare largă, însă textul nu indică un calendar de implementare, proiecte-pilot sau adoptări concrete în infrastructura rutieră. În acest stadiu, informațiile se bazează pe rezultatele studiului citat și pe descrierea tehnologiei SEAM. [...]
Armata SUA testează „catâri” robotizați autonomi pentru reaprovizionare și evacuare aproape de linia frontului , într-un program care vizează reducerea expunerii soldaților la foc inamic în una dintre cele mai riscante verigi logistice, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa se numește Infantry Last Tactical Mile (ILTM) și se concentrează pe segmentul dintre unitățile logistice din spate și „forward line of own troops” (FLOT) – linia înaintată a propriilor trupe – unde transportul muniției și al proviziilor spre înainte, respectiv evacuarea răniților spre înapoi, se face adesea în condiții de risc ridicat. Ce urmărește programul ILTM: impact operațional în „ultimul kilometru” tactic Armata SUA a selectat șase companii pentru a dezvolta vehicule robotice „gata de producție” (production-ready) care să poată executa autonom misiuni de: reaprovizionare în proximitatea frontului; evacuare a răniților din zone expuse. Selecția nu înseamnă, deocamdată, alegerea unui singur vehicul pentru dotare la scară largă, ci un efort competitiv de prototipare, menit să compare abordări diferite pentru logistică autonomă și evacuare medicală în teren contestat. Hunter WOLF, propunerea BLADE: capacitate mare de transport și mobilitate în teren dificil Una dintre companiile selectate este BLADE (fostă HDT), care a înscris în program vehiculul fără echipaj Hunter WOLF, un UGV (unmanned ground vehicle – vehicul terestru fără pilot) cu șase roți și propulsie hibridă diesel-electrică, proiectat pentru sprijinul infanteriei ușoare. Potrivit companiei, Hunter WOLF: poate transporta autonom până la 2.800 de livre (aprox. 1.270 kg); poate urca pante de 60% și aborda înclinații laterale de 40%; este gândit să opereze în teren dificil, inclusiv păduri dese; poate furniza energie electrică altor echipamente și poate primi încărcături (payloads) diferite, în funcție de misiune. BLADE descrie sistemul ca fiind Technology Readiness Level 9 (TRL 9), adică nivelul maxim pe scara de maturitate tehnologică a armatei americane, care indică demonstrarea într-un mediu operațional. „Hunter WOLF este proiectat, fabricat, testat în teren și gata să sprijine militarii în medii contestate dificile”, a declarat Tom Van Doren, președinte pe robotică la BLADE. Cine mai intră în competiție și ce urmează Pe lângă BLADE, celelalte companii selectate sunt Maren-Go, Overland AI, Forterra, Hendrick’s Motorsports și American Rheinmetall. Armata a făcut selecția prin acorduri de tip „Other Transaction Agreements” (mecanism contractual folosit frecvent în SUA pentru prototipare și achiziții rapide). Publicația notează că Defence Blog a relatat că participanții ar urma să livreze prototipuri „gata de producție” pentru demonstrații și o evaluare operațională cu o unitate a armatei la începutul lui 2027. Rezultatele ar urma să ajute la definirea cerințelor și la o posibilă decizie de producție pentru următoarea generație de sisteme autonome de sprijin al infanteriei. De ce contează: reducerea riscului pentru personal în misiuni logistice În paralel cu competiția ILTM, BLADE susține că Hunter WOLF este folosit din 2017 și a primit modernizări în 2025, participând la peste 60 de exerciții, inclusiv în sprijinul U.S. Marine Corps, precum și al unor forțe australiene și ucrainene. În 2026, compania indică evaluări ale armatei americane cu divizii precum 10th Mountain, 101st Airborne și 82nd Airborne, inclusiv la Fort Polk, Louisiana. Miza programului ILTM este ca, dacă prototipurile dovedesc că pot executa fiabil reaprovizionarea și evacuarea în teren dificil și sub amenințare, vehiculele terestre autonome să preia o parte din sarcinile care astăzi îi expun direct pe soldați în „ultimul segment” al lanțului logistic de pe câmpul de luptă. [...]
