Știri
Știri din categoria Diverse
Un asfalt care poate ține 15–20 de ani fără reparații majore ar putea reduce substanțial costurile de întreținere a drumurilor, potrivit Libertatea. Soluția, denumită SEAM, folosește zgură de oțel (deșeu industrial) în locul agregatelor minerale naturale și un liant modificat cu rășină epoxidică, ceea ce ar schimba „ecuația” economică a reasfaltărilor prin intervale mai rare de intervenție.
SEAM vine de la „Steel Slag-Epoxy-Asphalt Mixture” (mixtură asfaltică cu zgură de oțel și liant epoxidic). În formula descrisă, agregatele naturale groase (pietriș, piatră spartă) sunt înlocuite complet cu zgură de oțel rezultată din procese metalurgice, iar bitumul este combinat cu un liant modificat cu rășină epoxidică.
Rațiunea tehnică invocată este că zgura de oțel are duritate ridicată și o formă colțuroasă, proprietăți care ar susține o structură de rezistență mai bună a carosabilului. Publicația notează și o limitare importantă: costul inițial al liantului epoxidic este mai mare, însă beneficiul ar apărea pe termen lung, prin durabilitate.
Concluziile sunt atribuite unui studiu publicat în revista științifică Communications Earth & Environment, din portofoliul Nature. Cercetarea a analizat variante de mixtură cu 20%, 35% și 50% conținut de rășină.
Potrivit articolului, rezultatele indică faptul că:
„Avansurile recente în tehnologiile de modificare a asfaltului au permis, în plus, dezvoltarea unor materiale precum mixtura asfaltică epoxidică cu zgură de oțel (SEAM). Acest material combină agregatele de zgură de oțel cu lianți modificați cu rășină epoxidică, obținând o durabilitate sporită și o durată de serviciu prelungită”, potrivit studiului publicat.
Dincolo de durata de viață, materialul ar avea efecte economice indirecte prin reducerea frecvenței șantierelor: mai puține lucrări de reparații înseamnă mai puține blocaje în trafic și, implicit, mai puține costuri asociate (timp pierdut, consum suplimentar de combustibil).
Articolul mai susține că un carosabil mai neted, fără gropi și denivelări, poate reduce rezistența la rulare a vehiculelor, ceea ce se traduce prin consum mai mic de combustibil pentru mașinile care îl folosesc.
Materialul este prezentat ca o soluție cu potențial de aplicare largă, însă textul nu indică un calendar de implementare, proiecte-pilot sau adoptări concrete în infrastructura rutieră. În acest stadiu, informațiile se bazează pe rezultatele studiului citat și pe descrierea tehnologiei SEAM.
Recomandate
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 validează progrese cu impact direct în producția de medicamente , prin metode care ajută chimiștii să controleze „asimetria” moleculelor, potrivit Știrile Pro TV . Academia Regală Suedeză de Științe a decis miercuri să îi premieze pe Henri B. Kagan și Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”. Miza practică a acestor descoperiri ține de faptul că multe molecule (inclusiv aminoacizii) există în două forme „în oglindă”, însă organismele vii folosesc, în mod tipic, doar una dintre ele. Pentru industria farmaceutică, această diferență contează: în dezvoltarea moleculelor care interacționează cu ființele vii, doar una dintre „imaginile” moleculei poate avea efectul dorit, în timp ce cealaltă poate fi ineficientă sau nedorită. De ce contează: controlul „homochiralității” în reacții chimice Chimia vieții este descrisă ca fiind „homochirală” – adică folosește aceeași „mână” moleculară. Mult timp, chimiștii au încercat să înțeleagă cum apare această preferință și, mai ales, cum poate fi reprodusă în laborator: experimentele produceau, de regulă, proporții egale din cele două variante oglindite. Premiul din 2026 recunoaște, conform Comitetului Nobel citat în material (via News.ro), descoperiri care au făcut posibilă conducerea reacțiilor chimice către homochiralitate – un pas esențial pentru proiectarea și fabricarea unor molecule utile, inclusiv în zona medicamentelor. Ce au făcut Kagan și Soai, pe scurt Henri B. Kagan a realizat un pas important în 1986 , când a descoperit o metodă de „manipulare” a reacțiilor chimice, care a permis obținerea unui exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decât se credea posibil. Kenso Soai a continuat direcția: în 1995 a fost descrisă o reacție cu potențial de a fi homochirală, iar în 2003 a prezentat o reacție în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile – o performanță pe care, în afara vieții, „nimeni nu mai realizase până atunci”, potrivit Academiei. În concluzie, relevanța economică și operațională a premiului vine din faptul că aceste rezultate au fost „decisive” pentru chimiștii care proiectează reacții utilizate în producția de produse farmaceutice, mai notează articolul. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a mers către Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. [...]
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
Armata SUA testează „catâri” robotizați autonomi pentru reaprovizionare și evacuare aproape de linia frontului , într-un program care vizează reducerea expunerii soldaților la foc inamic în una dintre cele mai riscante verigi logistice, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa se numește Infantry Last Tactical Mile (ILTM) și se concentrează pe segmentul dintre unitățile logistice din spate și „forward line of own troops” (FLOT) – linia înaintată a propriilor trupe – unde transportul muniției și al proviziilor spre înainte, respectiv evacuarea răniților spre înapoi, se face adesea în condiții de risc ridicat. Ce urmărește programul ILTM: impact operațional în „ultimul kilometru” tactic Armata SUA a selectat șase companii pentru a dezvolta vehicule robotice „gata de producție” (production-ready) care să poată executa autonom misiuni de: reaprovizionare în proximitatea frontului; evacuare a răniților din zone expuse. Selecția nu înseamnă, deocamdată, alegerea unui singur vehicul pentru dotare la scară largă, ci un efort competitiv de prototipare, menit să compare abordări diferite pentru logistică autonomă și evacuare medicală în teren contestat. Hunter WOLF, propunerea BLADE: capacitate mare de transport și mobilitate în teren dificil Una dintre companiile selectate este BLADE (fostă HDT), care a înscris în program vehiculul fără echipaj Hunter WOLF, un UGV (unmanned ground vehicle – vehicul terestru fără pilot) cu șase roți și propulsie hibridă diesel-electrică, proiectat pentru sprijinul infanteriei ușoare. Potrivit companiei, Hunter WOLF: poate transporta autonom până la 2.800 de livre (aprox. 1.270 kg); poate urca pante de 60% și aborda înclinații laterale de 40%; este gândit să opereze în teren dificil, inclusiv păduri dese; poate furniza energie electrică altor echipamente și poate primi încărcături (payloads) diferite, în funcție de misiune. BLADE descrie sistemul ca fiind Technology Readiness Level 9 (TRL 9), adică nivelul maxim pe scara de maturitate tehnologică a armatei americane, care indică demonstrarea într-un mediu operațional. „Hunter WOLF este proiectat, fabricat, testat în teren și gata să sprijine militarii în medii contestate dificile”, a declarat Tom Van Doren, președinte pe robotică la BLADE. Cine mai intră în competiție și ce urmează Pe lângă BLADE, celelalte companii selectate sunt Maren-Go, Overland AI, Forterra, Hendrick’s Motorsports și American Rheinmetall. Armata a făcut selecția prin acorduri de tip „Other Transaction Agreements” (mecanism contractual folosit frecvent în SUA pentru prototipare și achiziții rapide). Publicația notează că Defence Blog a relatat că participanții ar urma să livreze prototipuri „gata de producție” pentru demonstrații și o evaluare operațională cu o unitate a armatei la începutul lui 2027. Rezultatele ar urma să ajute la definirea cerințelor și la o posibilă decizie de producție pentru următoarea generație de sisteme autonome de sprijin al infanteriei. De ce contează: reducerea riscului pentru personal în misiuni logistice În paralel cu competiția ILTM, BLADE susține că Hunter WOLF este folosit din 2017 și a primit modernizări în 2025, participând la peste 60 de exerciții, inclusiv în sprijinul U.S. Marine Corps, precum și al unor forțe australiene și ucrainene. În 2026, compania indică evaluări ale armatei americane cu divizii precum 10th Mountain, 101st Airborne și 82nd Airborne, inclusiv la Fort Polk, Louisiana. Miza programului ILTM este ca, dacă prototipurile dovedesc că pot executa fiabil reaprovizionarea și evacuarea în teren dificil și sub amenințare, vehiculele terestre autonome să preia o parte din sarcinile care astăzi îi expun direct pe soldați în „ultimul segment” al lanțului logistic de pe câmpul de luptă. [...]
Dedeman contestă în instanță nivelul despăgubirilor la exproprieri , într-un dosar care poate deveni reper pentru costurile publice ale proiectelor de infrastructură, potrivit Digi24 . Compania a dat în judecată statul român pentru suma stabilită la exproprierea unui teren de 133 mp din Miroslava, pe traseul variantei sud a centurii Iașiului. Statul a stabilit o despăgubire de 671,90 lei pentru suprafața expropriată, în timp ce Dedeman cere recalcularea și indică o valoare de 250 de euro/mp (aprox. 1.250 lei/mp). Compania susține că suma nu reflectă valoarea reală și solicită ca despăgubirea să fie stabilită în urma unei expertize. În cererea de chemare în judecată, citată de presa locală, Dedeman arată că Hotărârea nr. 183/29.09.2020 emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA privind cuantumul despăgubirii nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania spune că a aflat de existența ei abia în 2026, după ce a solicitat documentul de la cartea funciară. Miza economică: diferența dintre evaluarea statului și prețurile din piață Experți imobiliari consultați de News.ro afirmă că terenurile din zona Uricani se tranzacționează pe piața liberă la prețuri de la „câteva zeci de euro” până la peste 100 de euro/mp, în funcție de amplasament. Unul dintre experți punctează însă că, atunci când terenul este pe culoarul oficial de expropriere, statul nu plătește la prețul pieței. Pe acest fond, diferența dintre despăgubirea de 671,90 lei și nivelul cerut de companie (raportat la 250 euro/mp) urmează să fie tranșată în instanță, în funcție de probe și de concluziile expertizei. Efectul exproprierii parțiale asupra terenului rămas Dedeman susține că cei 133 mp expropriați fac parte dintr-o parcelă de peste trei hectare și că exproprierea parțială poate afecta valoarea economică a terenului rămas în proprietatea companiei. În acțiune, compania cere ca o eventuală depreciere să fie evaluată prin expertiză, luând în calcul, între altele: suprafața rămasă și forma terenului înainte și după expropriere; frontul stradal, accesul și configurația parcelei; posibilitatea de construire, retragerile față de noua limită; existența utilităților și destinația urbanistică. Dacă expertiza va constata o depreciere, compania solicită ca statul să fie obligat să achite diferența de valoare stabilită de expert. Pe de altă parte, expertul imobiliar citat de News.ro are o opinie diferită privind impactul asupra terenului rămas: realizarea centurii ar putea crește atractivitatea zonei, iar terenul ar putea ajunge să valoreze de două sau chiar de trei ori mai mult, în funcție de efectul infrastructurii asupra dezvoltării locale. Aceasta este însă o estimare de piață, fără valoare juridică în stabilirea despăgubirii. Litigiul vizează atât cuantumul despăgubirii pentru suprafața expropriată, cât și eventualul impact economic al exproprierii parțiale asupra terenului rămas, urmând ca valoarea finală să fie stabilită de instanță pe baza expertizelor și a probelor administrate. [...]
Finlanda a suspendat lucrările la două centre de date Google pentru AI, blocând temporar o investiție de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) , după suspiciuni că proiectele nu au respectat obligațiile de mediu, potrivit Digi24 . Decizia ridică un risc operațional și de conformare pentru planul Google de extindere a infrastructurii digitale în Finlanda, anunțat ca fiind cea mai mare investiție individuală a companiei în Europa. Măsura vizează două proiecte de centre de date planificate în localitățile Muhos și Kajaani. Autoritatea finlandeză de supraveghere (LVV) a cerut companiei Tuike Finland , care reprezintă Google, să suspende „imediat” și cel târziu până la 23 octombrie 2026 toate lucrările pregătitoare care ar modifica semnificativ mediul. De ce a intervenit autoritatea și ce verifică LVV investighează dacă Tuike Finland a defrișat sute de hectare de pădure în Muhos și Kajaani fără realizarea unei evaluări obligatorii a impactului asupra mediului. Potrivit șefului departamentului de mediu al LVV, Tommi Muilu, în zonele vizate: au fost tăiați copaci; a fost îndepărtat stratul superior al solului; au fost construite drumuri de acces și spații de depozitare; au fost modificate șanțuri. Președinta Asociației Finlandeze pentru Conservarea Naturii, Hanna Halmeenpaa, a declarat pentru AFP că, într-o zonă de peste 300 de hectare defrișată, au fost tăiate și păduri din „zone naturale care ar fi trebuit protejate”. Termene, riscuri și reacția Google Tuike Finland trebuie să ofere explicații și să precizeze cum intenționează să procedeze până la 14 octombrie. Dacă nu respectă cerințele, autoritatea a avertizat că ar putea iniția proceduri de executare. Un purtător de cuvânt al Google, Sondre Ronander, a recunoscut că firma nu s-a ridicat la propriile standarde și a transmis că va analiza constatările LVV și va urma îndrumările autorității. El a mai spus că firma a „acționat cu bună-credință”, a efectuat studii de mediu și a luat măsuri, adăugând că planurile privind amenajarea peisagistică și biodiversitatea includ plantarea de copaci pe 130 de hectare în Muhos. Ministrul finlandez al Mediului și Climei, Sari Multala, a declarat că proiectele Google vor fi probabil întârziate din cauza problemelor legate de evaluările de mediu. „Este o problemă gravă: toate companiile care operează în Finlanda trebuie să respecte legea. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Multala pentru Helsingin Sanomat. Context: investiția de 13 miliarde de euro Google a anunțat în septembrie o investiție de 13 miliarde de euro în infrastructura digitală din Finlanda, în următorii doi ani, pentru a-și susține ambițiile în domeniul inteligenței artificiale. Conform Euronews , compania a prezentat proiectul drept cea mai mare investiție individuală a sa în Europa. [...]
Calendarul învestirii Guvernului Niculescu se împinge dincolo de această săptămână , după ce premierul desemnat, Luca Niculescu , a avut primul contact direct cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , iar o întâlnire față în față ar urma să aibă loc joi, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Conform acelorași surse, cei doi ar fi vorbit la telefon, iar în urma convorbirii s-ar fi stabilit o întâlnire „a doua zi”, însă locația nu este cunoscută în acest moment. Un detaliu relevant pentru negocieri este că social-democrații nu și-ar dori ca la această primă întâlnire să se discute despre împărțirea ministerelor, potrivit surselor citate. Condiția PSD și miza pentru votul din Parlament Digi24 reamintește că Sorin Grindeanu a spus public că susținerea PSD pentru Guvernul propus de Luca Niculescu depinde de o condiție politică pe care a numit-o „linia roșie”: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR.” În același timp, votul de învestitură ar depinde de momentul în care Luca Niculescu va depune în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, potrivit acelorași surse. Ce urmează: procedura parlamentară nu se face în această săptămână Sursele citate indică faptul că „nu există șanse” ca procedura parlamentară să fie organizată în această săptămână. Luca Niculescu are, conform Constituției, 10 zile pentru a ajunge în Parlament cu programul și echipa guvernamentală. În textul Digi24 apare și o neconcordanță de calendar: se menționează că termenul „curge de marți” și „va expira joi, 15 septembrie”, deși articolul este publicat la 7 octombrie 2026. În lipsa unei clarificări în sursă, data exactă a expirării termenului nu poate fi confirmată din informațiile disponibile. [...]
