Știri
Știri din categoria Diverse
Întâlnirea de la Casa Albă dintre Mark Rutte și Donald Trump devine un test pentru stabilitatea angajamentului SUA în NATO, într-un moment în care Washingtonul ia în calcul reducerea prezenței militare în Europa, iar summitul alianței din iulie riscă să fie dominat de dispute interne, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Secretarul general al NATO urmează să se întâlnească miercuri cu președintele american, pe fondul tensiunilor legate de războiul din Iran și al nemulțumirilor exprimate de Trump față de aliații care, în opinia sa, nu sprijină suficient SUA în Orientul Mijlociu. În material este menționată și perturbarea Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru transportul petrolului, după atacurile americano-israeliene asupra Iranului.
În paralel, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a criticat aliații care „profită de pe urma altora” și a anunțat o revizuire, în următoarele șase luni, a dislocării trupelor americane în Europa, care ar putea duce la reduceri ale efectivelor.
Digi24 notează că această mișcare vine după ce Washingtonul a redus fondul de capacități militare puse la dispoziția NATO în caz de criză, ceea ce obligă statele membre să găsească soluții pentru a acoperi eventualele goluri.
Vizita lui Rutte este parte din pregătirile finale pentru summitul NATO din 7-8 iulie, la Ankara, a declarat purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart. Agenda ar urma să includă implementarea angajamentelor de la summitul precedent de la Haga, între care:
Contextul este complicat de temerile mai multor state europene că SUA și-ar putea reduce semnificativ implicarea în securitatea continentului. La summitul de anul trecut, liderii NATO au acceptat obiectivul cerut de Trump de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB în următorii zece ani, însă implementarea rămâne inegală, potrivit aceleiași surse.
Un alt element care apasă asupra reuniunii este disputa apărută miercuri între Italia și Rutte. Guvernul condus de Giorgia Meloni a respins afirmațiile potrivit cărora sute de avioane americane ar fi decolat de pe baze din Italia pentru a sprijini operațiunile împotriva Iranului, precizând că Roma a autorizat doar zboruri tehnice și logistice, nu operațiuni de luptă.
Ministrul apărării, Guido Crosetto, a declarat:
„Guvernul a autorizat exclusiv activități tehnice și logistice, fără caracter cinetic”.
Crosetto a mai spus că declarațiile lui Rutte au transmis „un mesaj total înșelător”, iar în Italia opoziția a cerut explicații suplimentare în Parlament. În articol se menționează că Italia găzduiește forțe americane în aproximativ 120 de baze militare, inclusiv Sigonella (Sicilia) și Aviano (nordul țării).
În acest cadru, întâlnirea Rutte–Trump capătă o miză practică: dacă nu se conturează rapid o înțelegere politică înainte de summit, discuțiile despre bugete, producție militară și sprijin pentru Ucraina riscă să fie eclipsate de întrebarea centrală pentru Europa – cât de departe merge, în fapt, garanția de securitate americană.
Recomandate
Restricționarea zborurilor comerciale la București pentru operațiuni militare americane este unul dintre exemplele invocate de secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a susține că aliații europeni au sprijinit concret acțiunile SUA în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 . Rutte a spus, într-un interviu pentru Fox News, că România „a trebuit să reducă numărul de zboruri comerciale” în capitală pentru ca americanii să poată folosi aeroportul pentru „instalațiile destinate avioanelor-cisternă”, în contextul operațiunilor militare. Mesajul a fost folosit înaintea unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, pe fondul criticilor venite din SUA privind ceea ce Washingtonul a considerat sprijin insuficient din partea unor aliați. De ce contează: efect operațional direct asupra aviației civile Dincolo de disputa politică din interiorul Alianței, exemplul României indică un tip de cost operațional care poate apărea în perioade de tensiune regională: limitarea temporară a capacității pentru zboruri comerciale, pentru a face loc unor nevoi logistice militare. În material nu sunt precizate durata restricțiilor, amploarea reducerilor sau ce aeroport din București a fost implicat. Contextul invocat de Rutte: Europa ca „platformă de proiecție a puterii” Șeful NATO a argumentat că, în timpul conflictului, au existat „mii de decolări și aterizări” ale avioanelor militare americane de pe baze europene, descriind continentul drept o „platformă de proiecție a puterii” pentru SUA, datorită proximității față de zone precum Africa și Orientul Mijlociu. În același context, Rutte a oferit și exemplul Italiei, afirmând că „500 de avioane americane” au decolat dintr-o bază americană din Italia pentru a participa la „Operațiunea Furie Epică”, iar la nivelul Europei, în ansamblu, ar fi fost „între patru-cinci mii de zboruri”. Ce urmează Mark Rutte urmează să se întâlnească miercuri, la Washington, cu Donald Trump, înaintea summitului NATO programat peste două săptămâni la Ankara, în cadrul unor discuții menite să reducă tensiunile din interiorul Alianței. Trump a acuzat din nou, în această săptămână, mai mulți aliați europeni că nu ar fi oferit un sprijin adecvat, menționând Regatul Unit, Germania și Italia, fără detalii. [...]
Moscova cere clarificări de la Washington privind linia SUA în Ucraina , după semnalele apărute la summitul G7 că Donald Trump și-ar fi schimbat poziția, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, indică o posibilă reașezare a canalelor de negociere și a așteptărilor Rusiei față de SUA, într-un moment în care G7 discută perspectivele unui acord de pace. Președintele francez Emmanuel Macron, gazda summitului G7 organizat la Evian-les-Bains, a afirmat că Trump ar fi recunoscut în discuțiile de acolo că Rusia „nu dorește pacea în Ucraina”, ceea ce ar reprezenta „o schimbare reală de abordare” din partea SUA. În același timp, Trump a îndemnat Rusia să colaboreze cu Ucraina, după o întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, comentarii care au alimentat un „optimism prudent” în rândul liderilor G7, conform relatării Reuters preluate de Digi24. Lavrov a spus că Rusia vrea să înțeleagă „ce s-a întâmplat la Evian” și a susținut că partea americană nu a comunicat încă Moscovei ce concluzii a tras după summit și „care va fi direcția” de acțiune în continuare. „Spiritul de la Anchorage” și disputa asupra înțelegerilor Șeful diplomației ruse a invocat și afirmația lui Macron potrivit căreia înțelegerile la care ar fi ajuns Trump și Vladimir Putin în august anul trecut, la Anchorage (Alaska), au fost „îngropate” la Evian. Oficialii ruși fac referire frecvent la așa-numitul „spirit de la Anchorage”, o formulare care, potrivit analiștilor citați de Reuters, ar descrie baza unui posibil acord: retragerea forțelor ucrainene din restul Donbasului controlat de Kiev, în schimbul înghețării liniilor frontului în alte zone. Kievul a declarat în repetate rânduri că nu va ceda teritorii Rusiei „fără luptă”, notează Reuters, citată de News.ro. Frustrarea Moscovei și așteptarea emisarilor lui Trump În contextul frustrării crescânde la Moscova, Lavrov a sugerat că summitul din Alaska ar fi putut fi o „manevră a SUA” pentru a câștiga timp în vederea reînarmării Ucrainei, iar alți oficiali ruși de rang înalt au acuzat Washingtonul că nu și-a respectat „înțelegerile” de la Anchorage. Lavrov a mai afirmat că Putin ar fi acceptat atunci o propunere americană, descriind poziția Rusiei ca pe un compromis, după care SUA ar cere acum „o altă concesie”. Pe termen scurt, Moscova spune că vrea să continue dialogul cu SUA și așteaptă următoarea vizită la Moscova a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , pentru a afla care este linia americană după G7. [...]
Rusia își crește pârghiile de presiune asupra Belarusului pentru a obține sprijin direct în războiul din Ucraina și pentru posibile operațiuni care să testeze NATO, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor surse ruse și europene (foști și actuali oficiali). Miza imediată, conform relatării, este folosirea din nou a teritoriului belarus pentru extinderea campaniei militare: Moscova ar cere să i se permită lansarea de atacuri cu drone asupra Ucrainei din Belarus și deschiderea unui nou front mai aproape de regiunile vestice ale Ucrainei, pentru a distrage atenția armatei ucrainene de la luptele din est. Presiune financiară ca instrument de negociere Un fost angajat al serviciilor secrete ruse, citat de WSJ, susține că Rusia ar amenința cu oprirea sprijinului financiar de care economia Belarusului „a depins întotdeauna în mare măsură”. Negocierile pe această temă s-ar purta în principal între Aleksandr Lukașenko și ambasadorul Rusiei la Minsk, Boris Gryzlov, potrivit aceleiași surse. Dimensiunea NATO: operațiuni fără război deschis Materialul indică și o posibilă implicare a Belarusului în acțiuni împotriva statelor vecine membre NATO, fără a presupune neapărat un conflict armat deschis. Sunt menționate scenarii precum atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să submineze sprijinul pentru Ucraina, inclusiv exemplul lansării a „aproximativ 20 de drone” către Polonia de pe teritoriul Belarusului anul trecut. Avertismente din Europa și de la Kiev, dar și semnale contradictorii de la Minsk Potrivit articolului, atât în Europa, cât și la Kiev, informațiile despre presiunile Moscovei sunt cunoscute, iar Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski i-au transmis avertismente lui Lukașenko, inclusiv public. Un consilier al președintelui francez a confirmat pentru WSJ o convorbire telefonică în luna mai, în care Macron ar fi avertizat asupra riscurilor pentru Belarus dacă țara este „antrenată” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Zelenski a spus, tot în luna mai, că Ucraina a primit informații detaliate despre negocierile ruso-belaruse și că Moscova ar lua în calcul folosirea Belarusului pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice. Săptămâna trecută, Zelenski a afirmat că îi acordă lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta dispozitive rusești de pe teritoriul Belarusului care ar ghida atacuri cu drone; în caz contrar, Kievul ar urma să le elimine. În același timp, Lukașenko ar fi transmis recent scuze către Zelenski și a susținut că Belarus nu intenționează să intre în război, invocând vulnerabilitatea militară a țării. Context militar: prezență rusă și exerciții cu componentă nucleară În Belarus ar fi staționați aproximativ 2.000 de militari ruși, iar Zelenski a afirmat că retransmițătoarele acestora au fost folosite în atacuri asupra unor orașe ucrainene precum Rivne, Jitomir și Volyn. În luna mai, ar fi avut loc exerciții ruso-belaruse care au inclus scenarii de recepționare a muniției nucleare tactice pentru rachetele complexelor rusești „Iskander-M” amplasate în Belarus. Potrivit surselor WSJ citate, „deocamdată nu există indicii” că Rusia ar intenționa să folosească Belarusul în viitorul apropiat pentru operațiuni militare, însă opțiunea rămâne în discuție. [...]
Vladimir Putin ridică miza confruntării cu NATO , susținând că Alianța se pregătește „activ” de război cu Rusia, într-un mesaj care alimentează riscul de escaladare și menține presiunea pe bugetele de apărare din Europa, potrivit Digi24 . Liderul de la Kremlin a afirmat că, până acum, statele NATO s-au limitat la sprijinirea Ucrainei, însă „în prezent” în Occident s-ar vorbi deschis despre „pregătirea unui război contra Rusiei” și despre creșterea cheltuielilor militare. În același registru, Putin a acuzat statele NATO și UE că ar folosi „afirmații false” despre o amenințare militară venită dinspre Moscova pentru a justifica militarizarea. Mesajul de descurajare: „răspuns operațional și adecvat” Putin a transmis că Rusia este pregătită să răspundă „operațional și adecvat” la ceea ce consideră amenințări interne și externe, potrivit dpa și Reuters. „În acelaşi timp, suntem pregătiţi să răspundem operaţional şi adecvat la toate ameninţările interne şi externe.” Context bugetar: 40% din cheltuielile Rusiei, către apărare și securitate În același discurs, Putin a indicat că aproximativ 40% din cheltuielile bugetare ale Rusiei merg către armată, dotări militare și securitate. Totodată, el a susținut că Moscova ar pleda pentru un sistem „multipolar” de relații internaționale, care să garanteze securitatea militară a fiecărei țări. Referire la Ucraina: disponibilitate pentru negocieri, în condițiile Moscovei Putin a mai spus că Rusia ar fi pregătită pentru tratative de pace cu Ucraina pe baza rezultatelor obținute la Istanbul în 2022 . În același timp, a afirmat că loviturile ucrainene asupra țintelor civile „nu pot influența” situația de pe front. [...]
Discuțiile tehnice dintre Iran și Statele Unite au avansat în Elveția, unde au fost stabilite patru grupuri de lucru pentru aplicarea mecanismelor prevăzute în acordul interimar de pace, potrivit China Daily . Informația a fost prezentată de Kazem Gharibabadi, adjunct al ministrului iranian de Externe și șef al echipei tehnice de negociere a Iranului, după reuniuni desfășurate din duminică până în primele ore ale zilei de luni. Negocierile au loc după discuții în format extins între Iran, Statele Unite, Pakistan și Qatar, iar partea iraniană a rămas în Elveția pentru continuarea consultărilor, care ar urma să dureze aproximativ o săptămână. Potrivit relatărilor citate de publicație, cele patru grupuri de lucru vor acoperi domenii considerate esențiale pentru reducerea tensiunilor: încetarea sancțiunilor, dosarul nuclear, reconstrucția și dezvoltarea economică, respectiv monitorizarea și aplicarea acordului. Negocierile viitoare ar urma să fie coordonate de un comitet la nivel înalt, ceea ce arată că părțile încearcă să transforme discuțiile într-un mecanism mai stabil, nu doar într-o rundă diplomatică izolată. Un punct separat al discuțiilor vizează Strâmtoarea Hormuz, rută importantă pentru transportul internațional de petrol. Omanul și Iranul vor forma o echipă care să lucreze la un acord privind administrarea navigației, inclusiv costuri și servicii asociate. Cele două state au anunțat că vor consulta țările riverane și alte părți interesate. În paralel, ar urma să fie creată o linie de comunicare între statele semnatare ale memorandumului pentru trecerea în siguranță a navelor comerciale, precum și o unitate de prevenire a conflictelor pentru Liban, cu participarea Pakistanului și Qatarului. O altă componentă importantă este cea economică. Gharibabadi a afirmat că Statele Unite vor emite o licență generală pentru vânzarea de petrol iranian, produse petrochimice, produse petroliere și servicii conexe. Documentul ar urma să fie publicat de Office of Foreign Assets Control, instituția americană care administrează și aplică programele de sancțiuni economice. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a ajuns marți la Islamabad, pentru discuții cu oficiali pakistanezi implicați în mediere. Vizita subliniază rolul Pakistanului în actualul proces diplomatic, alături de Qatar și Oman. Din partea americană, președintele Donald Trump a declarat marți că Iranul a acceptat „pe deplin și complet” revenirea inspectorilor nucleari în țară și a susținut că negocierile bilaterale merg bine. Totuși, la Teheran, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a precizat că delegația iraniană din Elveția nu s-a întâlnit cu Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Baghaei a mai spus că nu există încă un calendar clar pentru examinarea instalațiilor nucleare iraniene. Pe tema fondurilor iraniene înghețate, Trump a afirmat că banii deblocați prin relaxarea sancțiunilor sau eliberați de Trezoreria americană ar urma să intre într-un cont escrow controlat de Washington, din care Teheranul ar putea cumpăra alimente și produse medicale americane. Baghaei a respins însă ideea unei folosiri dictate din exterior și a spus că Iranul își va cheltui activele eliberate după cum consideră potrivit. Abdul Wahed Jalal Nori, lector la International Islamic University Malaysia, a explicat pentru China Daily că instituționalizarea dialogului sugerează că ambele părți testează o cale de trecere de la confruntare la o coexistență gestionată. El avertizează însă că actualul acord tratează mai degrabă efectele imediate ale crizei decât cauzele profunde. Printre problemele rămase nerezolvate se numără influența regională a Iranului, rețelele de aliați și arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu. Pe scurt, progresul diplomatic este real, dar fragil. Washingtonul și Teheranul par să caute o ieșire controlată dintr-o spirală de escaladare costisitoare, fără să existe încă încredere între părți. Testul principal va fi dacă aceste grupuri de lucru vor produce un cadru politic durabil sau doar o pauză temporară înaintea unei noi crize. [...]
Închiderea Strâmtorii Hormuz a blocat peste 1.200 de cargouri cu marfă de 110 miliarde euro , amplificând riscurile de cost și de continuitate pentru transportul maritim global, potrivit Bild . Estimarea, publicată miercuri de asigurătorul Allianz și citată de Financial Times, este prima care cuantifică valoarea activelor și încărcăturilor rămase în Golf după primele atacuri asupra Iranului din februarie. Allianz descrie situația drept o închidere „fără precedent”, care ridică semne de întrebare privind viitorul transportului maritim. Justus Heinrich, șeful liniei de asigurări maritime, a declarat pentru Financial Times că scenariul a trecut de la „catastrofe realiste” la „o catastrofă reală”. De ce contează economic: un nod critic pentru energie și comerț Înainte de conflict, aproximativ 135 de nave traversau zilnic strâmtoarea, iar prin acest punct trecea circa o cincime din transportul mondial de petrol și gaze, potrivit datelor citate în articol. Închiderea a împins temporar prețul petrolului la peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Publicația mai notează că peste 40 de nave au fost lovite de rachete în războiul cu Iranul, iar, conform datelor Organizației Maritime Internaționale (IMO) , 14 marinari au murit. Traficul începe să revină, dar rutele alternative câștigă teren Un acord de pace „prudent” între SUA și Iran a adus o relaxare recentă. Analiștii Lloyd’s List Intelligence arată că numărul navelor care au ieșit din Golf în săptămâna până la 21 iunie a urcat la 69, de la 24 în săptămâna anterioară, cel mai ridicat nivel săptămânal de la începutul conflictului. Chiar și așa, companiile de logistică și transport maritim se așteaptă ca rutele alternative să devină mai importante pe termen lung, inclusiv: rute prin porturi de la Golful Oman sau Marea Roșie; transporturi terestre. Presiune și pe forța de muncă: zeci de mii de marinari în Golf Raportul citat indică faptul că aproximativ 20.000 de marinari se află în continuare pe nave în Golf. În paralel, cresc cazurile de „abandon al echipajelor” (situații în care armatorii nu plătesc salariile sau lasă echipajele fără aprovizionare și sprijin). IMO a estimat marți că 11.000 de marinari vor să părăsească Golful și a anunțat, împreună cu Oman, un coridor de evacuare care ar urma să permită navelor să iasă din zonă. [...]
