Știri
Știri din categoria Diverse
România intră într-un efort NATO de sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și va dona Kievului interceptoare pentru sistemele Patriot, potrivit Digi24. Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, aflat în Ucraina, după participarea la summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică.
Șeful statului a spus că donația României va fi parte dintr-un „efort comun” al țărilor NATO care dețin interceptoare Patriot, precizând că aportul va fi „proporțional” cu al celorlalți aliați care au astfel de capabilități.
Declarația vine pe fondul unei decizii recente la nivelul Uniunii Europene: UE a anunțat că a acceptat ca Ucraina să cumpere rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, conform informațiilor prezentate de Digi24.
Pe componenta operațională, Nicușor Dan a afirmat că există deja un contact între firme ucrainene și Ministerul Apărării Naționale pentru producția de drone, iar partea de documente ar fi „mult simplificată” în cadrul existent.
Tot în legătură cu sprijinul pentru Ucraina, președintele a spus că în programul SAFE există „o componentă de 200 de milioane de euro” pentru drone și că, în discuțiile bilaterale cu Volodimir Zelenski, au analizat stadiul procesului astfel încât banii să fie transformați „cât mai repede” în echipamente.
Întrebat despre incidentul în care o dronă s-a autodetonat în zona Portului Constanța, președintele a declarat că a fost întocmit un raport intern al instituțiilor implicate, cu o parte publică și o componentă militară secretă. Pe baza acestuia, România a transmis un set de întrebări către partea ucraineană, iar analiza este încă în curs, potrivit declarațiilor citate.
În discuțiile cu partea ucraineană a fost abordat și tranzitul de cereale, atât pe cale feroviară, cât și pe Dunăre, cu obiectivul de eficientizare. Președintele a indicat că este „un tranzit care aduce companiilor românești sume destul de importante”.
În paralel cu întâlnirea bilaterală, Nicușor Dan a menționat și o întâlnire cu etnici români din Transcarpatia, axată pe colaborarea în educație și nevoile curente ale comunității.
Recomandate
PSD blochează scenariul unei rocade guvernamentale , ceea ce reduce șansele unei formule rapide de majoritate și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care miza este direcția politicilor economice, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că partidul respinge „varianta unei rocade guvernamentale”, pe care o numește „absolut ridicolă”. În același timp, el a afirmat că PSD nu va accepta „nicio propunere” venită din partea premierului desemnat Siegfried Mureșan . De ce contează: disputa se mută pe politicile economice Zamfir își justifică poziția prin opoziția față de continuarea programului asociat cu fostul premier Ilie Bolojan. El susține că PSD a contribuit la căderea Guvernului Bolojan „tocmai pentru că politicile” acestuia ar fi dus România „în cea mai gravă situație economică de la Revoluție încoace”, iar o rocadă ar însemna, în opinia sa, continuarea acelorași politici. „Chestiunea cu rocada guvernamentală este un gest absolut ridicol. Noi am dat jos Guvernul Bolojan tocmai pentru că politicile Guvernului Bolojan ne-au adus în cea mai gravă situație economică de la Revoluție încoace.” În același pasaj, Zamfir argumentează că viziunile economice ale PSD sunt „total opuse” față de cele ale PNL (aripa Bolojan) și USR, ceea ce ar face improbabilă o înțelegere de tip rocadă. Poziția față de Guvernul Mureșan: „nu cred sub nicio formă” Întrebat în ce condiții ar susține PSD un guvern condus de Siegfried Mureșan, Zamfir a indicat că luni urmează o întâlnire internă în partid, dar a precizat că vorbește „în numele” său. El a spus că nu vede „sub nicio formă” o variantă în care PSD să asculte propuneri venite de la Dominic Fritz sau de la Siegfried Mureșan. Totodată, Zamfir a afirmat că, din perspectiva sa, Mureșan „a acționat vădit împotriva intereselor României” și că nu crede că ar putea fi acceptat de PSD să conducă un guvern, menționând că își va exprima această opinie și la ședința de luni. Ce urmează procedural Digi24 amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat că îl va nominaliza oficial pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru pe parcursul zilei de sâmbătă, prin semnarea decretului de desemnare, iar procesul ar urma să fie finalizat luni, odată cu publicarea documentului în Monitorul Oficial . După publicarea decretului în Monitorul Oficial începe să curgă termenul de maximum 10 zile în care Siegfried Mureșan trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului. [...]
Declarațiile premierului slovac Robert Fico despre Articolul 5 riscă să alimenteze confuzie în NATO și să tensioneze dezbaterea internă privind rolul Slovaciei în apărarea colectivă, în condițiile în care clauza nu obligă automat statele membre să trimită un număr fix de trupe, potrivit Digi24 . Fico a spus că va încerca să mențină Slovacia în afara oricărui conflict militar care ar putea apărea în temeiul clauzei de apărare colectivă a NATO și a pus public sub semnul întrebării necesitatea ca țara sa să trimită „mii de soldați” pentru a apăra un aliat, relatează Kyiv Post, citat de Digi24. Declarațiile au fost făcute la un eveniment cu studenți și angajați ai unui spital din orașul Preșov, în estul Slovaciei, redifuzat pe pagina sa de Facebook. În intervenția sa, premierul slovac a criticat ceea ce a numit o retorică tot mai beligerantă în rândul liderilor europeni și a întrebat împotriva cui ar intenționa Europa să lupte. „Pentru numele lui Dumnezeu, cu cine vrem să ne luptăm? Cu cine?” Fico nu a indicat Rusia drept potențial agresor sau sursă de pericol militar pentru Europa. În schimb, i-a acuzat pe liderii europeni că folosesc discursul războiului pentru a distrage atenția de la migrația ilegală, competitivitatea scăzută și prețurile ridicate la energie. Ce spune Fico despre Articolul 5 și unde apare problema de interpretare Premierul slovac a invocat scenariul în care Slovacia ar primi un ordin de mobilizare a unui contingent de 5.000 sau 10.000 de militari, fără ca populația să știe „cu cine, de ce sau pentru ce” ar urma să lupte. „Vă puteți imagina, doamnelor și domnilor, că s-ar invoca Articolul 5 din Tratatul NATO? Își poate imagina cineva că ni s-ar spune: «Pregătiți 5.000 de soldați, 10.000 de soldați, și aceștia vor pleca undeva să lupte?»” El a adăugat că va „face tot ce-i stă în putință” pentru ca Slovacia să nu fie antrenată într-un război. „Nu vreau ca Slovacia să fie implicată într-un conflict militar din cauza unui anumit Articol 5.” Digi24 notează însă că Articolul 5 nu impune automat fiecărui aliat să trimită un număr prestabilit de trupe. Conform explicației oficiale a NATO, fiecare stat membru trebuie să acorde sprijin țării atacate prin luarea „măsurilor pe care le consideră necesare”, care pot include recurgerea la forța armată. În acest context, publicația arată că afirmația lui Fico despre un „ordin” de mobilizare a 5.000 sau 10.000 de soldați nu reflectă marja de apreciere pe care tratatul o acordă fiecărui aliat. Context: poziționarea lui Fico față de Rusia și Ucraina Potrivit Digi24, Fico se numără printre puținii lideri europeni care au participat la paradele de la Moscova din 9 mai după anul 2022, a criticat în repetate rânduri asistența militară pentru Ucraina și a cerut negocieri cu Moscova. Guvernul său a oprit ajutorul militar acordat de stat Kievului după revenirea la putere, deși vânzările comerciale de arme ale companiilor slovace au continuat. În paralel, pe fondul invaziei ruse la scară largă începută în februarie 2022, guvernele europene au majorat cheltuielile de apărare și au avertizat că Moscova ar putea reprezenta o amenințare mai amplă pentru continent dacă nu este oprită în Ucraina, mai arată Digi24. Publicația menționează și avertismente privind intensificarea atacurilor hibride, inclusiv drone înarmate descoperite în apropierea unor aeroporturi comerciale și baze militare, precum și tentative de incendiere semnalate în Polonia și în Regatul Unit. [...]
România trebuie să evite retrogradarea la „junk”, pentru a nu scumpi finanțarea statului , iar mesajul transmis investitorilor este că există „acord politic” pe dosarele considerate esențiale, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a spus că, „cu cifrele financiare pe care le avem azi”, România „trebuie să-și păstreze statutul de țară recomandată investițiilor”. Declarațiile vin în contextul riscului ca România să primească un calificativ „junk” (nerecomandat investițiilor), scenariu care, în practică, poate reduce baza de investitori eligibili și poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului și, indirect, ale economiei. Mesaj către piețe: „în chestiunile care contează, există acord politic” Nicușor Dan a afirmat că s-a întâlnit cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România și că a încercat să transmită „lucrul cel mai important”: existența unui acord politic pe temele majore, invocând drept exemple PNRR și SAFE, precum și „lucrurile importante care s-au întâmplat în Parlament” în ultimele luni. Ce spune despre măsurile așteptate de la viitorul guvern Întrebat despre primele măsuri ale viitorului guvern, președintele a susținut că „situația macrofinanciară este mult mai bună acum decât acum un an și trei luni”, când a fost instalat guvernul Bolojan, și că nu ar fi vorba de „măsuri financiare imediate”, ca atunci, ci „de timp”. În acest cadru, el a indicat două repere pe termen scurt, prezentate ca necesare pentru funcționarea statului și pentru predictibilitate în relația cu piețele financiare: o rectificare bugetară , motivată de faptul că „sunt instituții care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a consolida predictibilitatea. [...]
USR își deschide negocierile pentru un guvern minoritar susținut și de PSD , într-o mișcare care poate debloca formarea Executivului și stabiliza agenda economică într-un context de inflație ridicată și tensiuni sociale, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat că partidul îl susține pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și că este pregătit să discute „inclusiv cu PSD” condițiile unei eventuale susțineri parlamentare. Siegfried Mureșan a fost desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan și a făcut declarații alături de liderii partidelor care îl susțin – PNL, USR și UDMR, conform aceleiași surse. Miza: majoritate de sprijin pentru un Executiv minoritar Dominic Fritz a indicat că USR ia în calcul susținerea unei formule de guvern minoritar, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv „serios și coerent” este mai importantă decât „jocurile tactice și politice”. În acest cadru, deschiderea către discuții cu PSD este prezentată ca o opțiune pentru a asigura sprijinul necesar în Parlament. Contextul invocat: presiune socială și dificultăți economice Liderul USR a legat tensiunile din societate de trei factori: blocajul politic prelungit, situația economică dificilă pentru mulți români și un discurs public „bazat pe ură”. În plan economic, Fritz a menționat explicit impactul „inflației mari” asupra populației. Ce spune USR despre direcția viitorului guvern Fritz a susținut că viitorul Executiv ar trebui să vină cu o „viziune clară și pozitivă” și a punctat rolul sectorului privat în livrarea prosperității, în opoziție cu „daruri de la stat”. Totodată, a anunțat că USR va lucra împreună cu Siegfried Mureșan la definirea programului de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, USR intenționează să înceapă „în următoarele zile” discuții inclusiv cu PSD, pentru a stabili în ce condiții social-democrații ar putea susține viitorul guvern. Detaliile acestor condiții și calendarul politic nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Uniunea Europeană pregătește o tranșă suplimentară de 3,3 miliarde de euro (aprox. 16,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone și rachete destinate Ucrainei , iar banii ar urma să ajungă la Kiev chiar din 18 septembrie, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: finanțarea imediată a nevoilor militare ale Ucrainei și direcționarea unor resurse europene către proiecte comune care pot antrena industria de apărare din UE. Fondurile vin pe fondul unei discuții telefonice între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Conform informațiilor prezentate, Bruxelles-ul este pregătit să folosească fondurile rămase din programul SAFE pentru a lansa proiecte de apărare împreună cu Ucraina. SAFE: împrumuturi preferențiale și proiecte comune de apărare Programul SAFE permite statelor membre să obțină împrumuturi în condiții preferențiale, în cadrul unui plafon de până la 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei). În acest cadru, Comisia Europeană urmărește să conecteze capacitățile industriale europene cu experiența operațională și inovațiile Ucrainei. „Dorim să combinăm experiența de luptă și inovațiile Ucrainei cu tehnologiile și potențialul industrial european”, a declarat Ursula von der Leyen. Proiectul „Freya” și componenta industrială UE și Ucraina intenționează să lucreze la sistemul „Freya”, destinat interceptării rachetelor balistice. Potrivit materialului, sistemul are la bază racheta de interceptare ucraineană FP-7.X, dezvoltată de compania Fire Point. În iunie, Fire Point a încheiat un acord cu firma germană Hensoldt pentru furnizarea de radare TRML-4D, care pot detecta și urmări peste 1.500 de ținte aeriene la o distanță de până la 250 km. Context bugetar: presiune pe finanțarea Ucrainei și condiționalități Von der Leyen a discutat cu Zelenski și despre reformele de care depinde finanțarea viitoare a Kievului, precum și despre progresul Ucrainei către aderarea la UE, în condițiile în care nevoile de finanțare pentru apărare cresc. Digi24 notează că, pentru 2027, Ucraina ar urma să aloce o sumă record de 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) pentru apărare. Conform proiectului de buget citat, țara se așteaptă să primească anul viitor 52,6 miliarde de dolari (aprox. 237 miliarde lei) sub formă de ajutor internațional, din care 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei) sunt deja asigurate prin angajamentele partenerilor. Totodată, potrivit ministrului ucrainean de finanțe Serghei Marchenko, Kievului îi lipsesc 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare în 2026. [...]
Alegerile parlamentare anticipate ar costa 160–170 de milioane de euro (aprox. 800–850 milioane lei) și ar necesita modificări rapide ale legislației, pentru a comprima termenele fără a limita dreptul de vot, potrivit Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că actualele reguli sunt construite pentru alegeri „la termen”, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum cere Constituția. Costul și presiunea de timp: ce înseamnă „trei luni” în practică Țuțuianu a explicat, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că AEP nu poate „bloca” un calendar constituțional, dar avertizează că, în forma actuală, cadrul normativ nu este adaptat pentru organizarea rapidă a alegerilor anticipate. Estimarea de cost avansată pentru un astfel de scrutin este de 160–170 de milioane de euro, iar șeful AEP a precizat că votul în străinătate este de trei ori mai scump decât în țară. O vulnerabilitate operațională majoră ține de diaspora: organizarea la timp a celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate, inclusiv identificarea spațiilor și alocarea resurselor, într-un interval de circa o lună – o lună și jumătate. Ce legi ar trebui ajustate și ce rămâne neschimbat Potrivit șefului AEP, modificările ar viza în principal reducerea unor termene, prin lege organică, fără afectarea exercițiului dreptului de vot. AEP lucrează la un proiect de lege care să adapteze: Legea 208/2015 (alegerile parlamentare), concepută pentru un calendar lung, specific scrutinurilor la termen; legea votului prin corespondență, inclusiv stabilirea unui termen realist pentru înscrierea alegătorilor, în condițiile în care, la alegeri obișnuite, înscrierile se fac începând din aprilie. În același timp, Țuțuianu a spus că nu ar urma să fie schimbate: durata campaniei electorale (30 de zile), termenele pentru depunerea semnăturilor și a candidaturilor și cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale. Context politic: cum se poate ajunge la anticipate Scenariul anticipatelor este legat de procedura de formare a Guvernului. Digi24 arată că președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu era încă publicat în Monitorul Oficial la momentul relatării. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; după dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest moment, potrivit informațiilor din articol, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea (22 iunie), iar o altă nominalizare, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la vot. [...]
