Știri
Știri din categoria Politică
Participarea României la noua Inițiativă pentru Integrare Carpatică, cu o componentă economică explicită, intră vineri pe agenda externă a președintelui Nicușor Dan, care merge în Ucraina pentru summitul inaugural al formatului, potrivit HotNews.
Președintele a fost surprins joi seară la Mănăstirea Dragomirnei (județul Suceava), în drum spre Ucraina, după ce anunțase de la Cotroceni desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. În declarația dată jurnaliștilor, Nicușor Dan a spus că a aterizat la Suceava și că urmează să plece vineri dimineață mai departe, menționând și o întâlnire cu președintele Consiliului Județean pentru a „înțelege realitățile locului”.
Conform unei informări a Administrației Prezidențiale, șeful statului participă vineri, 18 septembrie, în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, la Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, la invitația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski (detalii în comunicatul Administrației Prezidențiale).
În marja summitului sunt programate evenimente conexe, inclusiv Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale, precum și întâlniri pe cooperare culturală și conservarea naturii. Administrația Prezidențială precizează că președintele României, alături de președintele Ucrainei și ceilalți lideri participanți, vor deschide și lucrările Forumului Economic.
Forumul Economic își propune să reunească reprezentanți din țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina, alături de alți actori relevanți pentru cooperarea regională.
Obiectivele anunțate pentru reuniunea la nivel înalt vizează:
În acest context, potrivit Președinției, Nicușor Dan urmează să insiste asupra rolului României, argumentând că țara deține cel mai lung segment al arcului carpatic, reprezentând peste jumătate din suprafața totală a lanțului muntos la nivel european.
Recomandate
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan intră în negocieri cu o majoritate incompletă , iar calendarul strâns – 10 zile de la publicarea decretului în Monitorul Oficial – pune presiune pe PNL, USR și UDMR să adune rapid voturi suplimentare, potrivit HotNews . Mureșan a avut vineri primele declarații publice comune alături de liderii celor trei partide care îl susțin (PNL–USR–UDMR), după desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan . El a anunțat că începe imediat lucrul la programul de guvernare împreună cu experți din cele trei formațiuni și că obiectivul este ca la începutul săptămânii viitoare să fie prezentate prioritățile, urmate de discuții cu parlamentarii. Aritmetica parlamentară: 170 de voturi „la plecare”, dar nu suficiente Conform calculelor prezentate, Mureșan „pleacă” teoretic cu 170 de voturi din partea PNL, USR și UDMR. Totuși, HotNews notează că voturile din aripa contestatarilor lui Ilie Bolojan nu sunt garantate, pe fondul tensiunilor interne din PNL, ceea ce complică ecuația. Pentru a trece Guvernul, este nevoie de minimum 233 de voturi, ceea ce înseamnă că premierul desemnat ar mai avea nevoie de cel puțin încă 74 de voturi. PSD, potențial sprijin, dar fără angajament; UDMR exclude sprijinul AUR/SOS Liderul USR, Dominic Fritz, a spus că formațiunea este deschisă în zilele următoare la discuții „inclusiv cu PSD” despre condițiile în care social-democrații ar putea susține guvernul. În același timp, UDMR, prin Tanczos Barna, a exclus participarea la un guvern care ar depinde de sprijinul AUR, SOS sau al altor partide extremiste și a indicat că negocierile cu PSD ar trebui reluate pentru o formulă care să asigure stabilitate până în 2028. Tanczos a menționat și varianta „rotativei” ca posibilă soluție, care ar urma să fie discutată politic. Calendar: decret semnat sâmbătă, publicare luni; 10 zile pentru majoritate Președintele Nicușor Dan a anunțat că decretul de desemnare va fi semnat sâmbătă și publicat în Monitorul Oficial luni. Din momentul publicării, Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a negocia o majoritate parlamentară care să susțină învestirea Guvernului. În ceea ce privește PSD, mai mulți parlamentari social-democrați au declarat pentru HotNews, imediat după desemnare, că nu vor vota „pentru”, însă o decizie oficială ar urma să fie luată luni, în ședința conducerii partidului. [...]
Semnarea decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan declanșează oficial calendarul de 10 zile pentru formarea unei majorități , iar președintele Nicușor Dan spune că va face acest pas sâmbătă, cu publicarea în Monitorul Oficial luni, potrivit HotNews . Miza este una de procedură și aritmetică parlamentară: abia după publicare începe să curgă termenul legal în care candidatul la funcția de premier trebuie să își negocieze sprijinul. Aflat la Bukovel, în Ucraina, șeful statului a declarat că decretul va fi semnat „mâine” (sâmbătă) și că va fi publicat luni. Întrebat despre șansele ca un eventual Guvern Mureșan să treacă de votul Parlamentului, Nicușor Dan a spus că „e dificil”, dar că își dorește să reușească. În privința scenariului alegerilor anticipate, în cazul în care Mureșan nu obține votul senatorilor și deputaților și ar deveni a doua propunere de premier respinsă, președintele a evitat să avanseze o concluzie: „Haideți să ne uităm la prima etapă și după să vedem”. Ce urmează după publicarea decretului După desemnarea de joi seara (în urma unor discuții cu partidele care au durat aproape șase ore), următorul pas procedural este semnarea și publicarea decretului. Din acel moment, începe termenul de 10 zile în care Siegfried Mureșan are timp să își negocieze majoritatea. Dacă nu își depune mandatul, candidatul PNL ajunge la vot în Parlament. Aritmetica votului și blocajele politice Conform calculelor prezentate de HotNews, Mureșan ar porni „teoretic” cu 170 de voturi de la PNL, USR și UDMR, însă voturile din aripa contestatarilor lui Ilie Bolojan nu sunt garantate, pe fondul tensiunilor interne din PNL. Pentru a atinge pragul minim de 233 de voturi necesare, premierul desemnat ar mai avea nevoie de cel puțin încă 74 de voturi. În același timp, mai mulți parlamentari social-democrați au declarat pentru HotNews că nu vor vota „pentru”, dar o decizie oficială ar urma să fie luată luni, în ședința conducerii PSD. Nici parlamentarii AUR nu ar urma să susțină Guvernul Mureșan, potrivit aceleiași surse, context în care „din start, se pierd 218 voturi”. Un parlamentar USR a rezumat situația astfel: „Luptăm și negociem ca această propunere să treacă, dar va fi complicat”. Varianta „rotativei”, ca soluție de negociere În încercarea de a obține susținerea PSD, lideri din PNL și USR discută varianta unei „rotative”: un premier care să conducă două guverne minoritare succesive, primul cu miniștri PNL, USR și UDMR, iar al doilea cu PSD. În acest moment, însă, cheia rămâne semnarea și publicarea decretului, care pornește oficial cronometrul negocierilor. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
România are nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline , iar nominalizarea lui Siegfried Mureșan la funcția de premier este prezentată ca o soluție de accelerare a formării executivului, pe fondul presiunii de a ieși din interimat, potrivit Agerpres . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a transmis că „avem nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline” și a argumentat că Mureșan „și-a demonstrat eficiența la Bruxelles”, unde este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și al Grupului PPE din Parlamentul European, precum și negociator pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, „de aproape 2.000 de miliarde de euro”. „Acum, această experiență trebuie pusă în slujba României”, a scris Abrudean pe Facebook. Ce a decis președintele și pe ce bază Joi, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Șeful statului a precizat că Mureșan a fost „prima opțiune” și că l-a ales deoarece a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. De ce contează: ieșirea din interimat și miza de capacitate executivă Mesajul lui Abrudean pune accentul pe urgența instalării unui guvern cu mandat deplin, într-un moment în care deciziile executive sunt, implicit, mai greu de susținut politic în lipsa unei majorități consolidate. În același timp, argumentul central invocat pentru nominalizare este profilul european al lui Mureșan și experiența sa în negocieri la nivelul UE, inclusiv pe dosarul bugetului multianual. [...]
