Știri
Știri din categoria Diverse
Uniunea Europeană pregătește o tranșă suplimentară de 3,3 miliarde de euro (aprox. 16,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone și rachete destinate Ucrainei, iar banii ar urma să ajungă la Kiev chiar din 18 septembrie, potrivit Digi24. Miza economică este dublă: finanțarea imediată a nevoilor militare ale Ucrainei și direcționarea unor resurse europene către proiecte comune care pot antrena industria de apărare din UE.
Fondurile vin pe fondul unei discuții telefonice între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Conform informațiilor prezentate, Bruxelles-ul este pregătit să folosească fondurile rămase din programul SAFE pentru a lansa proiecte de apărare împreună cu Ucraina.
Programul SAFE permite statelor membre să obțină împrumuturi în condiții preferențiale, în cadrul unui plafon de până la 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei). În acest cadru, Comisia Europeană urmărește să conecteze capacitățile industriale europene cu experiența operațională și inovațiile Ucrainei.
„Dorim să combinăm experiența de luptă și inovațiile Ucrainei cu tehnologiile și potențialul industrial european”, a declarat Ursula von der Leyen.
UE și Ucraina intenționează să lucreze la sistemul „Freya”, destinat interceptării rachetelor balistice. Potrivit materialului, sistemul are la bază racheta de interceptare ucraineană FP-7.X, dezvoltată de compania Fire Point.
În iunie, Fire Point a încheiat un acord cu firma germană Hensoldt pentru furnizarea de radare TRML-4D, care pot detecta și urmări peste 1.500 de ținte aeriene la o distanță de până la 250 km.
Von der Leyen a discutat cu Zelenski și despre reformele de care depinde finanțarea viitoare a Kievului, precum și despre progresul Ucrainei către aderarea la UE, în condițiile în care nevoile de finanțare pentru apărare cresc.
Digi24 notează că, pentru 2027, Ucraina ar urma să aloce o sumă record de 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) pentru apărare. Conform proiectului de buget citat, țara se așteaptă să primească anul viitor 52,6 miliarde de dolari (aprox. 237 miliarde lei) sub formă de ajutor internațional, din care 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei) sunt deja asigurate prin angajamentele partenerilor. Totodată, potrivit ministrului ucrainean de finanțe Serghei Marchenko, Kievului îi lipsesc 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare în 2026.
Recomandate
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24 . Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”. Ce urmărește UE în relația cu Canada Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care: tehnologie; apărare; energie; minerale critice; inteligență artificială; securitate economică. De ce contează: tarifele și comerțul, miza imediată Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA. Ce urmează și care sunt limitele propunerii Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot. Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie. [...]
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sprijin de iarnă pentru Ucraina, de 75 de milioane de euro, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit declarațiilor făcute de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , în Parlamentul European , relatează Digi24 . Miza este una operațională: reducerea riscului de întreruperi masive de utilități și limitarea presiunii umanitare în sezonul rece, într-un context în care Bruxelles-ul susține că Rusia „blochează” orice perspectivă de pace. Kallas a respins ideea, vehiculată inclusiv în interiorul UE, că Ucraina ar fi un obstacol în calea păcii și a indicat Rusia drept „singurul obstacol”, într-o intervenție care, potrivit Ukrinform, a avut loc pe 16 septembrie 2026. „Deschideți-vă ochii – Rusia este singurul obstacol în calea păcii.” Ce include sprijinul de 75 de milioane de euro și de ce contează Fondurile anunțate de Kallas sunt destinate pregătirii pentru iarnă, cu accent pe refacerea rapidă a condițiilor de locuire și pe echipamente de bază pentru populație. Potrivit declarațiilor citate, pachetul vizează: repararea și izolarea locuințelor; furnizarea de articole esențiale, inclusiv haine groase și pături; stații mobile de purificare a apei; generatoare. Kallas a încadrat pregătirea pentru iarnă drept o prioritate imediată, „pe locul al doilea” după sprijinul militar și consolidarea apărării aeriene, în condițiile în care UE anticipează o creștere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene. Presiune economică: atacurile asupra logisticii și efectul asupra prețurilor alimentare În aceeași intervenție, șefa diplomației UE a legat atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră, a navelor comerciale și a infrastructurii logistice de efecte economice mai largi: creșterea prețurilor la grâu și alimente și accentuarea insecurității alimentare la nivel mondial. Kallas a spus că lucrează cu parteneri internaționali la un moratoriu privind Marea Neagră. Tot ca exemplu de impact asupra lanțurilor de aprovizionare, Kallas a afirmat că Rusia ar fi distrus aproximativ 90% din infrastructura de depozitare a alimentelor din Ucraina în ultimele luni și că UE ajută Ucraina să-și mărească capacitatea de depozitare a cerealelor. Context: sancțiuni și dimensiunea sprijinului UE Kallas a susținut menținerea presiunii asupra Rusiei și continuarea sprijinului pentru Ucraina, menționând că UE a adoptat 21 de pachete de sancțiuni care vizează peste 3.000 de persoane și entități. Conform declarațiilor sale, sprijinul total al UE și al statelor membre pentru Ucraina depășește 220 de miliarde de euro de la începutul războiului. Separat, în cadrul dezbaterilor despre securitatea europeană, Kallas a cerut statelor membre să consolideze cooperarea în domeniul informațiilor și protecția infrastructurii critice, ca răspuns la amenințări hibride atribuite Rusiei. [...]
UDMR cere refacerea unei majorități cu PSD pentru guvernare până în 2028 , în timp ce exclude explicit orice formulă care ar depinde de voturile AUR, SOS sau ale altor partide extremiste, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de Tanczos Barna la conferința de presă a premierului desemnat Siegfried Mureșan , pune accentul pe stabilitate politică pe termen mediu și pe reluarea negocierilor cu PSD. Tanczos Barna a afirmat că „cea mai bună soluție” pentru depășirea crizei politice este refacerea, „chiar într-o altă formulă”, a majorității care „s-a destrămat în aprilie” și a indicat că „rotativa” (alternarea funcției de prim-ministru între partenerii de coaliție) „poate fi în continuare o soluție”, dar aceasta ar trebui discutată în negocieri politice cu PSD. În același timp, reprezentantul UDMR a exclus participarea la un guvern care ar avea nevoie de sprijinul partidelor extremiste, menționând explicit AUR și SOS. În această logică, Barna a susținut că „săptămâna viitoare trebuie reluate” negocierile pentru o alternativă care să ofere „o guvernare stabilă pe termen mediu” pentru România. Replica AUR: „Nu cred că va căuta cineva voturi la AUR” În replică, liderul AUR Petrișor Peiu a spus că nu se așteaptă ca cineva să caute sprijinul AUR pentru un eventual guvern condus de Siegfried Mureșan și a ironizat ideea unor astfel de discuții. „Din fericire pentru domnia sa, care are obsesia asta, nu cred că va căuta cineva voturi la AUR pentru un eventual guvern Mureșan.” De ce contează: majoritate fără „voturi de completare” de la extremiști Miza declarațiilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un guvern cu orizont până în 2028, fără a depinde de voturi „la limită” obținute de la partide pe care UDMR le exclude din start. În acest cadru, apelul UDMR către PSD indică faptul că, din perspectiva formațiunii, stabilitatea ar necesita o reconstrucție a majorității anterioare, chiar dacă într-o formulă renegociată, inclusiv cu posibilitatea reluării rotativei. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de un program „bazat pe realități”, cu accent pe echilibrele financiare și pregătirea bugetului , după ce Ilie Bolojan spune că a aflat cu doar circa 30 de minute înainte despre intenția președintelui de a-l nominaliza pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, potrivit Digi24 . Declarația președintelui PNL vine în contextul desemnării lui Siegfried Mureșan ca propunere de prim-ministru. Bolojan a spus, la Parlament, că informația i-a fost comunicată de Mureșan „ieri”, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de nominalizare, și a adăugat că, deși desemnarea ar fi venit „cu aproape 3 luni de zile întârziere”, partidul va trata situația „cu responsabilitate”, în funcție de „ponderea” sa electorală. Ce pune PNL pe masă în negocierile pentru guvernare Bolojan afirmă că liberalii vor furniza, „în zilele următoare”, prin experții din ministere și prin colegii de partid, datele pe care se va baza viziunea premierului desemnat, astfel încât aceasta să fie construită pe informații „corecte” despre situația țării. În același timp, liderul PNL a trasat o linie roșie privind programul de guvernare: „Nu vom veni cu programe şi nu vom susţine programe care nu se bazează pe realităţi, care creează aşteptări care nu pot fi acoperite de situaţia noastră economică.” Prioritățile invocate: finanțe publice, funcționarea statului, bugetul pe anul viitor În declarațiile citate de Digi24 , Bolojan a enumerat principalele teme pe care le consideră inevitabile, indiferent de cine conduce guvernul: „păstrarea echilibrelor financiare”, cu o evaluare așteptată „în perioada imediat următoare”; funcționarea statului și a „serviciilor publice principale”; pregătirea bugetului pentru anul următor; „crearea condițiilor pentru relansarea economiei românești”. Bolojan a mai spus că PNL va participa la negocierile care „vor începe în zilele următoare”, mizând pe un guvern care propune „măsuri corecte” și ține cont de constrângerile economice și de contextul internațional. [...]
USR își deschide negocierile pentru un guvern minoritar susținut și de PSD , într-o mișcare care poate debloca formarea Executivului și stabiliza agenda economică într-un context de inflație ridicată și tensiuni sociale, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat că partidul îl susține pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și că este pregătit să discute „inclusiv cu PSD” condițiile unei eventuale susțineri parlamentare. Siegfried Mureșan a fost desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan și a făcut declarații alături de liderii partidelor care îl susțin – PNL, USR și UDMR, conform aceleiași surse. Miza: majoritate de sprijin pentru un Executiv minoritar Dominic Fritz a indicat că USR ia în calcul susținerea unei formule de guvern minoritar, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv „serios și coerent” este mai importantă decât „jocurile tactice și politice”. În acest cadru, deschiderea către discuții cu PSD este prezentată ca o opțiune pentru a asigura sprijinul necesar în Parlament. Contextul invocat: presiune socială și dificultăți economice Liderul USR a legat tensiunile din societate de trei factori: blocajul politic prelungit, situația economică dificilă pentru mulți români și un discurs public „bazat pe ură”. În plan economic, Fritz a menționat explicit impactul „inflației mari” asupra populației. Ce spune USR despre direcția viitorului guvern Fritz a susținut că viitorul Executiv ar trebui să vină cu o „viziune clară și pozitivă” și a punctat rolul sectorului privat în livrarea prosperității, în opoziție cu „daruri de la stat”. Totodată, a anunțat că USR va lucra împreună cu Siegfried Mureșan la definirea programului de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, USR intenționează să înceapă „în următoarele zile” discuții inclusiv cu PSD, pentru a stabili în ce condiții social-democrații ar putea susține viitorul guvern. Detaliile acestor condiții și calendarul politic nu sunt precizate în materialul citat. [...]
PSD condiționează orice discuție despre sprijin parlamentar pentru noul guvern de prezentarea unui program economic și fiscal , cerând premierului desemnat Siegfried Mureșan să spună public dacă va continua sau va schimba politicile Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PSD susține că Mureșan „trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală”: dacă intenționează să continue politicile actualului executiv sau să schimbe direcția. Social-democrații afirmă că, odată cu acceptarea desemnării, premierul desemnat are „obligația” de a prezenta „planul” pentru scoaterea țării din „criza economică și socială” pe care o leagă de guvernarea condusă de Ilie Bolojan. Partidul cere detalii concrete despre măsurile propuse pentru economie și nivelul de trai, inclusiv pe teme precum austeritatea și fiscalitatea, protejarea puterii de cumpărare, sprijinirea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă, dar și funcționarea serviciilor publice esențiale (de la sănătate la administrația locală). Mesajul politic: „întâi programul, apoi voturile” Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat public aceeași linie, acuzându-l pe Siegfried Mureșan că nu a venit cu un „plan pentru România” și criticând discuțiile despre împărțirea funcțiilor înaintea prezentării programului de guvernare. În postarea sa, Grindeanu afirmă că, „între timp”, leul „a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și insistă că PSD rămâne „ferm” pe condiția sa: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. De ce contează Miza imediată este una de funcționare a guvernării: PSD transmite că nu intră în negocieri despre o majoritate parlamentară fără clarificări asupra direcției economice (austeritate, fiscalitate, sprijin pentru investiții și locuri de muncă). În lipsa acestor răspunsuri, partidul sugerează că discuțiile despre voturi și formule de putere sunt premature. [...]
