Știri
Știri din categoria Diverse
PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul, transmis de liderul PSD Sorin Grindeanu, mută presiunea pe calendarul politic imediat: închiderea rapidă a consultărilor și trimiterea unei formule de guvern în Parlament.
Grindeanu a spus că PSD „a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea” și că partidul a comunicat aceeași poziție și la întâlniri anterioare. În declarația de presă susținută la Palatul Cotroceni, el a precizat că social-democrații așteaptă finalul consultărilor și își doresc ca un nou guvern să intre „cât mai rapid” în funcție.
În formularea liderului PSD, asumarea include explicit și funcția de prim-ministru. Grindeanu a argumentat că PSD este „partidul cel mai mare din Parlament” și că vrea să fie „partea unei soluții”, cu obiectivul ca aceasta să fie votată cât mai repede în Legislativ.
Tot el a legat momentul de moțiunea de cenzură votată anterior, susținând că PSD și alți parlamentari au oprit o direcție considerată greșită și că acum partidul urmărește formarea rapidă a unui nou executiv.
Grindeanu a exclus eventuale discuții pentru formarea unui guvern cu AUR, potrivit aceleiași surse. În lipsa altor detalii din declarație despre o formulă concretă de majoritate, rămâne de văzut ce configurație va rezulta după consultările de la Cotroceni și ce variantă va ajunge la vot în Parlament.
Recomandate
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
PSD își înăsprește poziția față de viitorul Executiv și anunță că nu va vota Guvernul propus de Siegfried Vasile Mureșan , pe fondul unui scandal politic alimentat de dezvăluiri despre o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la președintele PSD, Sorin Grindeanu , care susține că acuzațiile privind o „conspirație” sunt o „tentativă de manipulare” și reafirmă sprijinul pentru Parteneriatul Strategic cu SUA. Reacția lui Grindeanu apare după ce cotidianul Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea Statelor Unite în Grecia s-ar fi lăudat, la o cină, că SUA ar fi avut o contribuție la căderea Guvernului Bolojan. În același context, liderul PSD menționează că a avut o întâlnire cu ambasadoarea Kimberly Guilfoyle. În postarea sa, Grindeanu respinge ideea că Guvernul Bolojan ar fi fost „dat jos” din exterior și afirmă că demiterea ar fi fost determinată de performanța guvernării. „Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook. Miza politică: votul pentru noul guvern și linia PSD pe relația cu SUA Dincolo de disputa privind presupusa implicare americană, mesajul are o consecință politică directă: PSD își fixează public poziția de vot în Parlament. „PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan”, afirmă Grindeanu. În același timp, liderul PSD spune că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care îl numește „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și adaugă că vede apartenența la Uniunea Europeană ca fiind la fel de esențială, cele două direcții nefiind, în opinia sa, separabile. Acuzații pe teme economice și energetice: SAFE, fonduri UE, PNRR și hidrocentrale Grindeanu își construiește argumentația și printr-o listă de decizii pe care le atribuie adversarilor săi politici și pe care le consideră „contrare” intereselor României. Printre exemplele invocate se numără: împrumuturi „pe 40 de ani” prin Programul SAFE, despre care afirmă că ar fi fost folosite pentru a direcționa contracte de 8 miliarde de euro către „o singură companie străină”, în defavoarea industriei naționale; solicitarea de suspendare a fondurilor europene pentru România, pe fondul unei dispute politice interne; includerea în PNRR a închiderii unor capacități energetice; blocarea finalizării unor hidrocentrale, despre care spune că ar produce energie „mai ieftină” și „regenerabilă”; voturi la Bruxelles „împotriva fermierilor români” și cereri de condiționare a fondurilor pentru agricultură. Aceste afirmații sunt prezentate de Grindeanu ca argument pentru necesitatea unui „guvern profesionist”, pe care îl vede „construit în jurul PSD”. Doicești, declarații critice și cererea de „clarificări” pe canal diplomatic Grindeanu mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi „subminat” relația cu SUA și dă ca exemplu controversa legată de reactoarele nucleare de la Doicești. El face referire și la declarații atribuite Oanei Gheorghiu și premierului desemnat Siegfried Mureșan, despre care susține că ar fi fost critice la adresa administrației americane. În final, Grindeanu afirmă că, dacă USR „și acoliții lor” sunt „serioși”, ar putea cere clarificări „de la partea americană” prin ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o confruntare politică în jurul formării noului guvern, în condițiile în care PSD anunță explicit că nu va susține învestirea Cabinetului propus de Siegfried Vasile Mureșan. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA , după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV . Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație. Ce spune MAE despre mandatul de reprezentare Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile. „Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.” Cum a fost încadrată vizita ambasadoarei SUA în Grecia la București Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român. „A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.” Context politic: reacția PSD la acuzațiile privind căderea Guvernului Bolojan În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul. De ce contează Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public. [...]
AUR anunță că nu votează Cabinetul Mureșan, ceea ce complică formarea unei majorități stabile în Parlament , într-un moment în care încep audierile miniștrilor propuși. Potrivit Stirile Pro TV , liderul AUR, George Simion , spune că partidul nu va participa „în comisii, în plen” și nu va susține nici un eventual guvern ulterior, menționând numele lui Alexandru Nazare. Într-un mesaj transmis pe Facebook și citat de Agerpres, Simion afirmă că AUR a desemnat „o echipă de negociere cu toate formațiunile politice” pentru a ajunge „în următoarele zile” la formarea unui „Guvern stabil”. În același timp, el susține că AUR are „datoria” să facă parte din guvernare pentru a trece țara „peste aceste momente grele”. Liderul AUR condiționează însă discuțiile de obținerea „pozițiilor necesare” și invocă scenariul în care s-ar constata, „conform Constituției”, că nu există o majoritate. În această ipoteză, spune Simion, după căderea următorului guvern s-ar ajunge la „votul românilor”. Totodată, el afirmă că va discuta posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan dacă acesta „nu convoacă alegeri, cum îi cere Constituția”, precizând că ar fi nevoie de semnături și de voturi în Parlament. Contextul imediat: audierile miniștrilor și criticile AUR la programul de guvernare Declarațiile vin în ziua în care încep în Parlament audierile miniștrilor din Guvernul Mureșan , potrivit articolului. Separat, AUR a publicat duminică o listă cu 10 critici la adresa programului de guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Partidul susține că documentul nu ar avea ținte clare, calendare și responsabili pentru măsurile propuse de cabinetul PNL–USR–UDMR și că multe obiective nu sunt însoțite de costuri complete, surse de finanțare, termene și indicatori de verificare ulterioară. De ce contează Prin anunțul că nu votează Cabinetul Mureșan și că nu participă la lucrările parlamentare legate de învestire, AUR își fixează o poziție care poate reduce spațiul de negociere pentru o majoritate funcțională, chiar în săptămâna în care miniștrii sunt chemați la audieri și urmează votul de învestitură. În lipsa unei majorități, crește riscul prelungirii blocajului politic și al reluării procedurilor pentru formarea guvernului. [...]
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]
