Știri
Știri din categoria Diverse
PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul, transmis de liderul PSD Sorin Grindeanu, mută presiunea pe calendarul politic imediat: închiderea rapidă a consultărilor și trimiterea unei formule de guvern în Parlament.
Grindeanu a spus că PSD „a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea” și că partidul a comunicat aceeași poziție și la întâlniri anterioare. În declarația de presă susținută la Palatul Cotroceni, el a precizat că social-democrații așteaptă finalul consultărilor și își doresc ca un nou guvern să intre „cât mai rapid” în funcție.
În formularea liderului PSD, asumarea include explicit și funcția de prim-ministru. Grindeanu a argumentat că PSD este „partidul cel mai mare din Parlament” și că vrea să fie „partea unei soluții”, cu obiectivul ca aceasta să fie votată cât mai repede în Legislativ.
Tot el a legat momentul de moțiunea de cenzură votată anterior, susținând că PSD și alți parlamentari au oprit o direcție considerată greșită și că acum partidul urmărește formarea rapidă a unui nou executiv.
Grindeanu a exclus eventuale discuții pentru formarea unui guvern cu AUR, potrivit aceleiași surse. În lipsa altor detalii din declarație despre o formulă concretă de majoritate, rămâne de văzut ce configurație va rezulta după consultările de la Cotroceni și ce variantă va ajunge la vot în Parlament.
Recomandate
Propunerile pentru grila de salarizare a demnitarilor din noua Lege a salarizării nu ar fi fost inițiate de Guvern, ci transmise Ministerului Muncii de liderii PSD, PNL, USR și UDMR , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit „pe mail” de la Camera Deputaților un document asumat de cele patru partide, cu coeficienții și grila de salarizare pentru demnitari. Pîslaru a făcut declarațiile vineri, la finalul ședinței de Guvern, în contextul pregătirii noii Legi a salarizării și al unui acord politic „cu medierea administrației prezidențiale”, despre care afirmă că a inclus și această componentă, fără să fie „mediatizată ca atare”. „Când a fost pregătit acel acord politic cu medierea administrației prezidențiale, ca parte a acelui acord politic, dar nemediatizat ca atare, am primit un mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice au convenit asupra grilei de demnitari.” De ce contează: cine își asumă grila și cum se împarte responsabilitatea Mesajul ministrului mută centrul de greutate al responsabilității politice pentru propunerile privind salariile demnitarilor de la Executiv către partidele parlamentare care susțin coaliția. În termeni practici, asta poate influența atât negocierile din jurul legii, cât și modul în care vor fi explicate public eventualele majorări sau ajustări ale coeficienților. Ministrul a insistat că „grila nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci primită”, fiind „propunerea celor patru partide”, respectiv USR, PNL, PSD și UDMR. Ce spune ministerul despre evaluarea tehnică Pîslaru afirmă că grila transmisă a fost analizată împreună cu experții Băncii Mondiale. Potrivit lui, unele zone au fost considerate potrivite pentru încadrarea „de la 1 la 8”, în timp ce altele ar fi avut „inechități” care nu au putut fi acceptate „tehnic”. „Mi-au transmis o grilă de demnitari care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale, anumite zone au fost considerate de oportunitate pentru încadrarea de la 1 la 8, altă zonă avea inechități și nu am putut să le acceptăm tehnic, dar acea grilă este cea transmisă de liderii grupurilor politice.” În materialul Digi24 nu sunt detaliate coeficienții sau modificările concrete discutate, astfel că amploarea ajustărilor rămâne neclară din informațiile disponibile. [...]
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
Ministerul Finanțelor mizează pe investițiile din fonduri europene ca amortizor al încetinirii economice , după ce datele INS arată stagnarea PIB în trimestrul II față de trimestrul I și o scădere anuală, potrivit Digi24 . Mesajul Guvernului este că „contracția economică s-a temperat”, iar semnalele de reechilibrare vin din accelerarea investițiilor, îmbunătățirea exporturilor nete și reducerea deficitului extern, pe fondul unei inflații în scădere. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul „s-a menținut la același nivel” în termeni reali față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul II din 2025, economia a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Pe primele șase luni, contracția a fost de 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier. Investițiile din fonduri europene, argumentul central al Finanțelor Ministerul Finanțelor indică drept principal sprijin evoluția investițiilor finanțate din fonduri europene: în prima jumătate a anului, acestea au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, adică un avans de 56%. Instituția le leagă și de dinamica favorabilă a construcțiilor, inclusiv pe fondul proiectelor de infrastructură. Finanțele susțin că lucrările în infrastructura de transport și energie pot avea efecte dincolo de contribuția imediată la PIB, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității interne de producție. Exporturi nete mai bune și deficit extern în scădere, dar cu limitări pe termen scurt Un alt element invocat este contribuția exporturilor nete, care a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, în condițiile în care importurile au avut o evoluție mai temperată, concomitent cu creșterea exporturilor. În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, pe fondul unei creșteri a exporturilor de 2,3% și al unui avans marginal al importurilor. Ministerul Finanțelor avertizează însă că investițiile în derulare presupun și importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate încetini temporar reducerea deficitului extern. Inflația coboară, dar riscurile rămân Ministerul Finanțelor notează și scăderea inflației: rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar instituția se așteaptă ca dezinflația să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut. La temperarea presiunilor asupra prețurilor ar contribui și încetinirea consumului și a dinamicii salariale, deși inflația rămâne ridicată, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor energiei sunt menționate ca riscuri. În acest context, Alexandru Nazare spune că ajustarea ar trebui să ducă la schimbarea modelului de creștere, de la consum către investiții, productivitate și competitivitate, cu un „cadru fiscal stabil” care să corecteze dezechilibrele fără a tăia investițiile. „Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.” [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de SUA , cerând explicații oficiale privind un presupus sprijin american pentru atacuri ucrainene în interiorul teritoriului rus, inclusiv prin furnizarea de informații , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la televiziunea de stat, indică o nouă linie de presiune asupra Washingtonului, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate. Lavrov a spus că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat, cerând un comentariu inclusiv pe tema „datelor de informații” și a unei implicări americane „mult mai profunde” în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” asupra unor „ținte civile”. „Am adresat o serie de întrebări Departamentului de Stat, solicitând un comentariu, inclusiv cu privire la chestiunea datelor de informații (...) Așteptăm un răspuns.” Din partea SUA „nu a fost disponibil niciun comentariu imediat”, notează materialul, care citează Reuters. Negocierile de pace, în impas după februarie În același context, Lavrov a afirmat că nu au mai avut loc negocieri de pace privind Ucraina din februarie, după ce Statele Unite au intrat în război cu Iranul și au încetat eforturile de mediere între Moscova și Kiev. Șeful diplomației ruse a invocat și o discuție anterioară între Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, la un summit de acum un an, susținând că Moscova era pregătită să susțină propunerile de pace ale SUA. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a negat că s-ar fi ajuns la vreun acord, argumentând că, dacă ar fi existat, războiul „s-ar fi încheiat deja”. Moscova anunță intensificarea acțiunilor împotriva livrărilor occidentale Lavrov a mai declarat că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge livrările occidentale destinate armatei ucrainene. „Vom înăspri considerabil măsurile noastre pentru a elimina tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și deja facem acest lucru.” În al cincilea an al războiului, Ucraina continuă să primească echipamente militare de la aliații occidentali, însă se confruntă cu „o penurie cronică” în anumite domenii, în special la rachetele de interceptare necesare apărării împotriva rachetelor rusești, potrivit aceleiași relatări. [...]
Guvernul ia în calcul să condiționeze noile instalații fotovoltaice ale prosumatori lor de existența unor sisteme de stocare , pentru a reduce dezechilibrele din rețea și costurile care ajung, în final, în facturile consumatorilor, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că legislația ar trebui modificată astfel încât, „pe viitor”, cei care instalează panouri fotovoltaice și injectează energie în sistem să fie obligați să aibă și capacități de stocare. În prezent, România are aproximativ 350.000 de prosumatori, însă doar o treime dintre ei au și instalații de stocare, conform declarațiilor premierului. De ce contează: volatilitatea din solar se traduce în dezechilibre și costuri Bolojan argumentează că producția fotovoltaică este ridicată la prânz, dar scade dimineața și seara, exact în intervale în care consumul este mai mare. Această diferență ar genera „volatilitate” și „dezechilibre” în sistem, care în anumite zone pot deveni „critice”, iar extinderea rapidă a numărului de prosumatori ar putea amplifica problema dacă nu există stocare. „Reglementările pe care trebuie să le adoptăm consider că trebuie să fie de natură a nu mai permite ca în viitor să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să injectezi în sistem fără să ai şi stocarea asigurată (...)” Ce schimbări operaționale sunt avute în vedere Pe lângă condiționarea instalării de stocare, premierul interimar a indicat și o direcție de integrare tehnică a acestor echipamente în funcționarea sistemului energetic: bateriile și invertoarele ar trebui incluse într-o „formulă de dispecerizare” (adică într-un mecanism de coordonare/gestionare a producției și consumului), astfel încât furnizorii și operatorii să poată folosi mai eficient capacitățile disponibile și să reducă cheltuielile asociate dezechilibrelor. „Orice cost care este generat de dezechilibre (...) se mută în facturile pe care cetăţenii le plătesc (...)” Ce se întâmplă cu prosumatorii existenți Pentru cei care au deja panouri fotovoltaice, Bolojan spune că ar trebui stimulate măsuri pentru creșterea autoconsumului, în special seara, și sprijinită instalarea de capacități de stocare „acolo unde este posibil”. Ideea este ca energia produsă ziua să fie păstrată pentru intervalele în care producția scade, în loc ca surplusul să fie injectat în rețea în orele de vârf de producție. Deocamdată, materialul nu precizează un calendar sau un proiect legislativ concret, ci doar intenția de modificare a reglementărilor și direcțiile urmărite de Guvern. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu tensionează și mai mult relația Israel–Marea Britanie, cu potențial de efecte politice și de politică externă într-un moment în care Londra discută sancțiuni și măsuri comerciale legate de coloniile israeliene, potrivit Digi24 . Premierul israelian a numit Marea Britanie „Republica Islamică Britanică” și a susținut, într-un interviu acordat unui podcast și într-o discuție pentru postul de radio al armatei israeliene, că ar putea deveni „prima republică islamică ce va obține o armă nucleară”. Relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian . De ce contează: Londra vorbește despre sancțiuni și restricții comerciale Contextul declarațiilor este deteriorarea relațiilor dintre Israel și Londra în ultimele luni, în special după preluarea conducerii guvernului britanic de către Andy Burnham . Digi24 notează că, înainte de a deveni premier, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Partidului Laburist la operațiunile militare ale Israelului în Gaza, spunând că partidul „nu a procedat corect” și că trebuie „să se descurce mai bine”. În iulie, Burnham a declarat că va „face mai mult pentru a exercita presiuni asupra guvernului israelian”, inclusiv prin: impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva unor persoane și entități; o posibilă interdicție asupra comerțului cu bunuri provenite din coloniile ilegale. Reacții și ecouri: critici interne în Israel și paralela cu retorica din SUA Declarațiile lui Netanyahu au atras critici inclusiv în Israel. Avi Dabush, candidat la Knesset din partea partidului de opoziție Democrații, l-a acuzat pe premier că ironizează „un aliat important” într-un moment de „izolare internațională fără precedent” pentru Israel. „Asta se întâmplă atunci când există un eșec diplomatic îngrozitor și o incapacitate de a mobiliza țările lumii în sprijinul intereselor noastre” În același material este menționat că vicepreședintele SUA, JD Vance, a făcut afirmații similare în campania prezidențială din 2024, sugerând că Marea Britanie ar putea deveni prima „țară cu adevărat islamistă care va obține o armă nucleară”. Context suplimentar: acuzații de islamofobie și avertismente privind infracțiunile motivate de ură Digi24 arată că tema reluată de Netanyahu este asociată cu discursuri islamofobe ale extremei drepte despre minoritatea musulmană din Marea Britanie. În articol se amintește și că primarul Londrei, Sadiq Khan, a fost ținta unor atacuri cu tentă rasistă din partea unor lideri de dreapta din străinătate, inclusiv Donald Trump. Totodată, lideri ai comunității musulmane din Marea Britanie au avertizat că infracțiunile motivate de ură împotriva acestei comunități au ajuns la niveluri fără precedent, pe fondul intensificării retoricii de extremă dreapta și al creșterii sprijinului pentru partide antiimigrație. [...]
