Știri
Știri din categoria Diverse

PSD își înăsprește poziția față de viitorul Executiv și anunță că nu va vota Guvernul propus de Siegfried Vasile Mureșan, pe fondul unui scandal politic alimentat de dezvăluiri despre o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24. Mesajul vine de la președintele PSD, Sorin Grindeanu, care susține că acuzațiile privind o „conspirație” sunt o „tentativă de manipulare” și reafirmă sprijinul pentru Parteneriatul Strategic cu SUA.
Reacția lui Grindeanu apare după ce cotidianul Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea Statelor Unite în Grecia s-ar fi lăudat, la o cină, că SUA ar fi avut o contribuție la căderea Guvernului Bolojan. În același context, liderul PSD menționează că a avut o întâlnire cu ambasadoarea Kimberly Guilfoyle.
În postarea sa, Grindeanu respinge ideea că Guvernul Bolojan ar fi fost „dat jos” din exterior și afirmă că demiterea ar fi fost determinată de performanța guvernării.
„Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
Dincolo de disputa privind presupusa implicare americană, mesajul are o consecință politică directă: PSD își fixează public poziția de vot în Parlament.
„PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan”, afirmă Grindeanu.
În același timp, liderul PSD spune că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care îl numește „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și adaugă că vede apartenența la Uniunea Europeană ca fiind la fel de esențială, cele două direcții nefiind, în opinia sa, separabile.
Grindeanu își construiește argumentația și printr-o listă de decizii pe care le atribuie adversarilor săi politici și pe care le consideră „contrare” intereselor României. Printre exemplele invocate se numără:
Aceste afirmații sunt prezentate de Grindeanu ca argument pentru necesitatea unui „guvern profesionist”, pe care îl vede „construit în jurul PSD”.
Grindeanu mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi „subminat” relația cu SUA și dă ca exemplu controversa legată de reactoarele nucleare de la Doicești. El face referire și la declarații atribuite Oanei Gheorghiu și premierului desemnat Siegfried Mureșan, despre care susține că ar fi fost critice la adresa administrației americane.
În final, Grindeanu afirmă că, dacă USR „și acoliții lor” sunt „serioși”, ar putea cere clarificări „de la partea americană” prin ministrul de Externe, Oana Țoiu.
Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o confruntare politică în jurul formării noului guvern, în condițiile în care PSD anunță explicit că nu va susține învestirea Cabinetului propus de Siegfried Vasile Mureșan.
Recomandate

Votul de săptămâna viitoare pentru noul guvern devine un test politic pentru PSD , după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a legat public miza învestirii de acuzațiile privind posibile influențe externe în căderea Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan a reacționat duminică la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, făcute după informațiile publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind căderea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat a notat că Grindeanu „neagă astăzi vehement orice legătură” cu acuzațiile apărute în publicația americană. În același mesaj, Mureșan a plasat votul din Parlament drept „cea mai bună ocazie” pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu „să demonstreze că sunt buni români” și că „nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării”. Miza: legitimitatea politică a votului de învestire Dincolo de schimbul de replici, intervenția premierului desemnat mută discuția din zona declarațiilor în cea a unei decizii concrete: votul asupra noului guvern. În logica mesajului, poziționarea PSD la învestire ar urma să fie interpretată și ca un răspuns politic la suspiciunile alimentate de relatarea The Wall Street Journal. Mureșan a mai spus că își dorește relații apropiate atât cu statele Uniunii Europene, cât și cu Statele Unite și cu „toate democrațiile liberale”, invocând „parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”. Ce a spus Grindeanu despre acuzații Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a respins duminică ideea unei înțelegeri cu partea americană pentru înlăturarea Guvernului Bolojan și a acuzat o „tentativă de manipulare”. „Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs” Contextul extern invocat: relatarea The Wall Street Journal Schimbul de replici are loc după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut la o cină organizată la Atena, în luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea avea un rol în schimbarea unor guverne. Din informațiile prezentate de Digi24, următorul moment relevant este votul de săptămâna viitoare asupra noului guvern, pe care Mureșan îl descrie drept ocazia PSD de a-și demonstra public poziția. [...]

Guvernul Mureșan are, deocamdată, doar 170 de voturi, iar învestirea depinde de PSD , care poate decide dacă România intră într-o nouă rundă de instabilitate politică, cu risc de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat, după depunerea la Parlament a programului de guvernare și a listei miniștrilor, că un vot negativ din partea PSD ar „adânci” criza politică și ar deschide calea către alegeri anticipate. În același timp, el a susținut că social-democrații ar avea motive să sprijine Executivul, invocând inclusiv măsuri sociale incluse în program. „Testul adevărului, săptămâna viitoare, într-adevăr, îl va da PSD. Ei poartă în momentul de faţă răspunderea pentru rezolvarea crizei politice din România.” Miza votului: stabilitate guvernamentală sau escaladarea crizei Mureșan a pus presiune publică pe PSD, afirmând că, dacă partidul nu votează Guvernul, „nimeni în România nu va mai crede că este un partid pro-european”, mai ales în ipoteza în care ar vota „cu partide extremiste” împotriva învestirii. „Dacă nu vor vota acest guvern, atunci criza se va adânci, se va deschide calea alegerilor anticipate, care pot fi convocate oricând de către preşedintele României.” În argumentația sa, premierul desemnat a plasat o parte din responsabilitatea actualei situații politice în sarcina PSD, prin trimitere la moțiunea de la începutul anului, despre care spune că a fost inițiată și votată de social-democrați. Aritmetica parlamentară: 170 de voturi, pragul este 233 În forma actuală, Guvernul Mureșan se bazează pe voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, totalizând 170 de voturi, insuficiente pentru învestire. Pentru trecerea prin Parlament sunt necesare 233 de voturi. Mureșan a mai spus că a discutat cu grupul minorităților naționale și că au convenit să se revadă la începutul săptămânii viitoare. În paralel, a anunțat că va purta discuții cu PSD în zilele următoare, „dând o șansă” unei colaborări parlamentare, pe care o descrie drept „respectuoasă și civilizată” dacă social-democrații aleg să sprijine Executivul. [...]

Peste 500 de militari și jandarmi din 19 state se antrenează în patru județe , într-un exercițiu de interoperabilitate care poate aduce în teren deplasări de trupe, drone și elicoptere, potrivit Digi24 . Pentru companii și locuitori, miza imediată este una operațională: prezența forțelor și a mijloacelor aeriene în zonă este parte dintr-un antrenament planificat, nu un incident de securitate, transmite Jandarmeria Română . Exercițiul a început duminică și este descris drept „unul dintre cele mai mari exerciții de interoperabilitate organizate în Europa”. Antrenamentele sunt organizate de Jandarmeria Română la Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, în județul Dâmbovița, și se desfășoară în perioada 27 septembrie – 2 octombrie. Unde au loc activitățile și ce presupun Pregătirea nu se limitează la centrul din Ochiuri. Conform Jandarmeriei, activitățile se derulează în: Dâmbovița Prahova Argeș Ilfov Programul include simulări tactice și deplasări de trupe, iar unele activități pot implica drone și elicoptere. Mesajul autorităților: fără pericol real pentru populație Jandarmeria Română spune că prezența trupelor și a mijloacelor aeriene în zonele vizate nu indică o situație reală de pericol și a transmis un mesaj public pentru a evita reacții de panică. „Nu există niciun motiv de panică. Toate activitățile sunt planificate, controlate și fac parte dintr-un exercițiu de antrenament, fără niciun pericol real pentru populație”, a transmis Jandarmeria Română. [...]

Demisia lui Aleksandar Vucic din funcția de președinte mută centrul de putere spre viitorul guvern , într-un moment în care Serbia intră în campanie pentru alegerile parlamentare din 25 octombrie, potrivit Libertatea . Miza este ca Vucic să rămână la conducere ca prim-ministru, într-o repoziționare care, conform relatării, amintește de strategia folosită în trecut de Vladimir Putin. Ana Brnabic , șefa Parlamentului și aliată a lui Vucic, ar urma să preia rolul de președinte interimar. Schimbarea vine după doi ani de proteste antiguvernamentale și pe fondul unui scrutin în care o mișcare a studenților a devenit un actor politic relevant. De ce contează: controlul executivului, nu al președinției Planul descris în articol presupune ca Partidul Progresist să câștige alegerile, ceea ce i-ar permite lui Vucic să își prelungească influența politică pe care o exercită, potrivit sursei, din 2012. În această logică, funcția de prim-ministru devine pivotul puterii executive, iar demisia din președinție este un pas tactic pentru a rămâne în fruntea deciziei guvernamentale după vot. Libertatea notează că această mutare este comparată cu modelul aplicat de Putin, care a petrecut patru ani ca prim-ministru (2008–2012) pentru a evita limitele de mandat prezidențial, limite eliminate ulterior în Rusia. Context electoral: „Lista Studenților”, adversarul-cheie Pentru ca tranziția să funcționeze politic, Partidul Progresist trebuie să învingă „Lista Studenților”, prezentată ca unul dintre cei mai puternici adversari ai momentului. Potrivit articolului, formațiunea promite să reducă „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și mass-mediei, și să asigure acces la locuințe și asistență medicală. Mișcarea studențească s-a coagulat din protestele începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică pe fondul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență guvernamentală, conform sursei. Semnale externe: discuția cu Putin și dosarul UE În același context, Kremlinul susține, într-un comunicat citat în articol, că Vucic a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin și l-a informat despre pregătirile pentru alegeri. Pe plan extern, Serbia și-a păstrat statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă procesul este descris ca fiind în impas, în paralel cu menținerea unor „relații de prietenie” cu Moscova. Articolul mai arată că Vucic a încercat să poziționeze Serbia drept o „poartă-cheie” pentru intrarea Chinei în Europa, dar nu a reușit să restabilească legăturile cu Kosovo, condiție-cheie pentru aderarea la UE. Vucic a respins acuzațiile privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli invocate de adversari în legătură cu alegerile precedente, mai notează sursa. [...]

Poliția Metropolitană a legat furturile de telefoane din Londra de o rețea de export în China , după ce o anchetă pornită de la un singur dispozitiv găsit într-un colet sigilat lângă aeroportul Heathrow a dus la confiscări de milioane de lire și la condamnări cu închisoare, potrivit Digi24 . Investigația a început cu puțin înainte de Crăciunul din 2024, când proprietarul unui telefon furat l-a localizat electronic într-un depozit și a alertat DHL, conform BBC (citată de Digi24). Polițiștii au găsit atunci peste 800 de dispozitive, grupate în cutii, care urmau să fie trimise la Hong Kong; o parte erau învelite în folie de aluminiu, metodă folosită frecvent pentru a bloca semnalul și a împiedica localizarea. Operațiunea „Echosteep ” și dimensiunea financiară Cazul a declanșat o anchetă amplă, denumită Operațiunea „Echosteep”, în care au fost implicați și detectivi specializați în jafuri armate și trafic de droguri. Ulterior, alte transporturi au fost interceptate, iar probele criminalistice au dus la identificarea a doi suspecți puși sub supraveghere. În septembrie 2025, polițiștii au oprit o mașină în districtul londonez Waltham Forest și i-au arestat pe Amir Muhammad Khadikhel și Ismat Miakhel. În vehicul au fost găsite mai multe telefoane, inclusiv dispozitive învelite în folie de aluminiu; cei doi aveau la gât ace folosite pentru scoaterea cartelelor SIM. Poliția spune că aproximativ 2.000 de alte dispozitive au fost descoperite în imobile legate de cei doi. Ancheta a scos la iveală și folosirea unui magazin din estul Londrei (Roshan Fruit and Nuts, pe Lea Bridge Road, în Leyton) ca punct de depozitare: în subsol, în cutii etichetate ca produse alimentare uscate, erau ascunse telefoane învelite în folie de aluminiu. Acolo au fost găsite și 44.665 de lire sterline în numerar (aprox. 260.000 lei). Într-un alt imobil, telefoane furate fuseseră ascunse într-un cuptor cu microunde. Potrivit procurorilor, poliția a confiscat peste 5.000 de telefoane legate de rețea, cu o valoare estimată pe piața britanică la aproximativ 5,5 milioane de lire sterline (aprox. 32,2 milioane lei). Condamnări și suspiciuni privind exporturi masive Khadikhel (35 de ani), Miakhel (33 de ani) și un al treilea bărbat, Mansoor Mohammed (30 de ani), au pledat vinovați în aprilie pentru asociere în vederea manipulării de bunuri furate și participare la activitățile infracționale ale unui grup organizat; primii doi au recunoscut și acuzația de asociere în vederea scoaterii bunurilor furate din țară. Vineri, instanța i-a condamnat la: 9 ani și jumătate de închisoare pentru Khadikhel; 9 ani pentru Miakhel; 6 ani și jumătate pentru Mohammed. Judecătorul Adam Hiddleston a motivat că infracțiunile au avut o amploare financiară „enormă” și au fost „foarte bine organizate și sofisticate”. Poliția suspectează că rețeaua a scos din țară până la 40.000 de telefoane în 2024 și 2025, exportându-le în China — echivalentul a aproximativ 40% dintre toate telefoanele furate în Londra în acea perioadă. Ce arată cazul despre „lanțul” furt–export și ce urmează Comandantul Andy Featherstone (Poliția Metropolitană) a descris o structură „pe multe niveluri ierarhice”, în care colectorii recrutau hoți de stradă prin rețele sociale și stabileau prețuri pe dispozitiv. El a indicat că un telefon modern se vindea, în cele mai multe cazuri, în jur de 500 de lire sterline (aprox. 2.900 lei), iar unele dispozitive — în special iPhone-uri — „pot ajunge” la valori mult mai mari în China și Hong Kong. Pe partea operațională, Poliția Metropolitană spune că a făcut 14 arestări în legătură cu operațiunea, a confiscat peste 250.000 de lire sterline în numerar (aprox. 1,46 milioane lei) și a recuperat peste 10.000 de telefoane furate; peste 1.000 de victime și-au primit dispozitivele înapoi. Pentru depistarea hoților de stradă, polițiștii au folosit biciclete electrice, drone și tehnologie de recunoaștere facială în timp real. În paralel, cazul alimentează discuția despre reglementare și responsabilitatea industriei: comisarul Mark Rowley a cerut o lege care să oblige companiile de telefonie să publice date despre dispozitivele furate și despre eventuala reconectare a acestora și a solicitat măsuri prin care telefoanele furate să devină complet inutilizabile. Poliția a precizat că a început să facă schimb de date cu Apple pentru a urmări mai atent dacă telefoanele furate sunt reconectate ulterior la o rețea de telefonie mobilă. [...]

Securitatea la baza aeriană americană RAF Fairford a fost întărită semnificativ , după un incident care a dus la evacuarea unui sat din apropiere și la intervenția poliției înarmate și a echipelor specializate în explozivi, potrivit Digi24 . Măsurile suplimentare includ baraje rutiere, restricționarea accesului în zonă și prezența unor vehicule de urgență în apropierea bazei, relatează Reuters, citată de publicație. Contextul este unul sensibil: Fairford este o bază importantă a Forțelor Aeriene ale SUA și a fost folosită pentru lansarea unor operațiuni împotriva Iranului în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Evacuare în Whelford și verificări „din ușă în ușă” În actualizarea publicată duminică, Digi24 notează că locuitorilor din Whelford li s-a ordonat să-și părăsească locuințele, în timp ce poliția înarmată și serviciile de urgență au intervenit în zonă. Poliția a făcut controale din ușă în ușă, inclusiv pe Horcott Road, iar drumurile au fost închise și a fost instituit un cordon de securitate. Operațiunea are loc după arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației britanice privind explozivii. Specialiștii armatei în dezamorsarea munițiilor explozive au examinat mai multe vehicule, iar localnicii au fost duși la un centru de agrement din apropiere. La fața locului au fost mobilizate și ambulanțe (inclusiv vehicule HART), autospeciale de pompieri și unități specializate de intervenție. Autoritățile au transmis că incidentul este considerat „sub control”, însă, potrivit informațiilor prezentate, poliția nu a stabilit o legătură între arestări și baza RAF Fairford. De ce contează: protecția infrastructurii militare și efectele în teren Cazul arată cum riscurile de securitate din jurul infrastructurii militare pot produce rapid efecte operaționale și pentru comunitățile din proximitate: restricții de circulație, evacuări și mobilizare de resurse de urgență. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a spus că instituția este la curent cu situația, dar nu va discuta măsuri specifice. În schimb, a indicat că forțele americane din Marea Britanie își ajustează permanent nivelul de protecție: „Aripa 501 de sprijin în luptă și celelalte aripi ale noastre staționate în Marea Britanie rămân vigilente și vor lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranța și securitatea membrilor noștri ai forțelor armate americane, a civililor, a contractorilor și a familiilor acestora.” „Evaluăm în mod constant o serie de factori care determină ce măsuri instituim sau modificăm pentru a ne proteja instalațiile, personalul și familiile acestora.” În iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după un avertisment al Gărzilor Revoluționare Iraniene legat de decolarea bombardierelor americane de la Fairford, mai notează Digi24. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: ancheta privind suspecții și verificările din teren sunt în desfășurare, iar autoritățile nu au indicat public, până acum, o conexiune directă între arestări și baza aeriană. [...]