Știri
Știri din categoria Diverse
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA, după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV.
Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație.
Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile.
„Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.”
Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român.
„A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.”
În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul.
Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public.
Recomandate
PSD își înăsprește poziția față de viitorul Executiv și anunță că nu va vota Guvernul propus de Siegfried Vasile Mureșan , pe fondul unui scandal politic alimentat de dezvăluiri despre o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la președintele PSD, Sorin Grindeanu , care susține că acuzațiile privind o „conspirație” sunt o „tentativă de manipulare” și reafirmă sprijinul pentru Parteneriatul Strategic cu SUA. Reacția lui Grindeanu apare după ce cotidianul Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea Statelor Unite în Grecia s-ar fi lăudat, la o cină, că SUA ar fi avut o contribuție la căderea Guvernului Bolojan. În același context, liderul PSD menționează că a avut o întâlnire cu ambasadoarea Kimberly Guilfoyle. În postarea sa, Grindeanu respinge ideea că Guvernul Bolojan ar fi fost „dat jos” din exterior și afirmă că demiterea ar fi fost determinată de performanța guvernării. „Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook. Miza politică: votul pentru noul guvern și linia PSD pe relația cu SUA Dincolo de disputa privind presupusa implicare americană, mesajul are o consecință politică directă: PSD își fixează public poziția de vot în Parlament. „PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan”, afirmă Grindeanu. În același timp, liderul PSD spune că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care îl numește „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și adaugă că vede apartenența la Uniunea Europeană ca fiind la fel de esențială, cele două direcții nefiind, în opinia sa, separabile. Acuzații pe teme economice și energetice: SAFE, fonduri UE, PNRR și hidrocentrale Grindeanu își construiește argumentația și printr-o listă de decizii pe care le atribuie adversarilor săi politici și pe care le consideră „contrare” intereselor României. Printre exemplele invocate se numără: împrumuturi „pe 40 de ani” prin Programul SAFE, despre care afirmă că ar fi fost folosite pentru a direcționa contracte de 8 miliarde de euro către „o singură companie străină”, în defavoarea industriei naționale; solicitarea de suspendare a fondurilor europene pentru România, pe fondul unei dispute politice interne; includerea în PNRR a închiderii unor capacități energetice; blocarea finalizării unor hidrocentrale, despre care spune că ar produce energie „mai ieftină” și „regenerabilă”; voturi la Bruxelles „împotriva fermierilor români” și cereri de condiționare a fondurilor pentru agricultură. Aceste afirmații sunt prezentate de Grindeanu ca argument pentru necesitatea unui „guvern profesionist”, pe care îl vede „construit în jurul PSD”. Doicești, declarații critice și cererea de „clarificări” pe canal diplomatic Grindeanu mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi „subminat” relația cu SUA și dă ca exemplu controversa legată de reactoarele nucleare de la Doicești. El face referire și la declarații atribuite Oanei Gheorghiu și premierului desemnat Siegfried Mureșan, despre care susține că ar fi fost critice la adresa administrației americane. În final, Grindeanu afirmă că, dacă USR „și acoliții lor” sunt „serioși”, ar putea cere clarificări „de la partea americană” prin ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o confruntare politică în jurul formării noului guvern, în condițiile în care PSD anunță explicit că nu va susține învestirea Cabinetului propus de Siegfried Vasile Mureșan. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
Votul de săptămâna viitoare pentru noul guvern devine un test politic pentru PSD , după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a legat public miza învestirii de acuzațiile privind posibile influențe externe în căderea Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan a reacționat duminică la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, făcute după informațiile publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind căderea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat a notat că Grindeanu „neagă astăzi vehement orice legătură” cu acuzațiile apărute în publicația americană. În același mesaj, Mureșan a plasat votul din Parlament drept „cea mai bună ocazie” pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu „să demonstreze că sunt buni români” și că „nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării”. Miza: legitimitatea politică a votului de învestire Dincolo de schimbul de replici, intervenția premierului desemnat mută discuția din zona declarațiilor în cea a unei decizii concrete: votul asupra noului guvern. În logica mesajului, poziționarea PSD la învestire ar urma să fie interpretată și ca un răspuns politic la suspiciunile alimentate de relatarea The Wall Street Journal. Mureșan a mai spus că își dorește relații apropiate atât cu statele Uniunii Europene, cât și cu Statele Unite și cu „toate democrațiile liberale”, invocând „parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”. Ce a spus Grindeanu despre acuzații Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a respins duminică ideea unei înțelegeri cu partea americană pentru înlăturarea Guvernului Bolojan și a acuzat o „tentativă de manipulare”. „Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs” Contextul extern invocat: relatarea The Wall Street Journal Schimbul de replici are loc după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut la o cină organizată la Atena, în luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea avea un rol în schimbarea unor guverne. Din informațiile prezentate de Digi24, următorul moment relevant este votul de săptămâna viitoare asupra noului guvern, pe care Mureșan îl descrie drept ocazia PSD de a-și demonstra public poziția. [...]
Volkswagen T-Roc a trecut pe primul loc în Europa în august, împingând Dacia Sandero pe poziția a doua , într-un semnal că lupta din segmentul de volum rămâne strânsă înainte de finalul de an, potrivit Wall-Street . Chiar și așa, Sandero își păstrează poziția de lider la nivelul primelor opt luni din 2026, ceea ce contează pentru bilanțul anual. Ce s-a schimbat în august: T-Roc urcă, Sandero coboară Datele Dataforce citate în articol arată că, în august, Volkswagen T-Roc a fost cel mai înmatriculat model din Europa, cu 12.185 de unități, în scădere cu 17% față de aceeași lună a anului trecut. Dacia Sandero, lider în iulie, a coborât pe locul al doilea, cu 11.996 de unități, în scădere cu 14%. În topul lunii august, următoarele poziții au fost ocupate de: Volkswagen Golf: 11.752 de unități (+24%) Mercedes-Benz GLC: 11.591 de unități (+62%) Volkswagen Tiguan: 11.223 de unități (-7,7%) De ce contează: Sandero rămâne lider pe 8 luni, dar ecartul se strânge Deși a pierdut prima poziție în august, Sandero rămâne cea mai vândută mașină din Europa în perioada ianuarie–august 2026, cu 145.424 de unități (-11% față de aceeași perioadă din 2025). În spate, competiția este mai strânsă: Volkswagen Golf: 133.249 de unități (+2,9%) Volkswagen T-Roc: 132.845 de unități (-6,5%) Renault Clio: 128.941 de unități (-14%) Tesla Model Y: 126.395 de unități (+51%) Contextul menționat în articol: Sandero a fost cea mai vândută mașină din Europa în 2024 și 2025, iar menținerea poziției de lider pe primele opt luni o ține „în drumul către o nouă victorie”, chiar dacă luna august a adus o inversare de vârf. Alte mișcări relevante din piață: revenirea Model Y și avansul mărcilor chineze pe PHEV Tesla Model Y a reintrat în top 10 în august după ce în iulie coborâse până pe locul 73, ajungând pe locul al șaptelea cu 10.281 de unități (+20%). Articolul precizează că datele Dataforce acoperă înmatriculările din UE, Marea Britanie, Islanda, Norvegia și Elveția. Pe zona hibridelor plug-in (PHEV – hibride care se pot încărca la priză), materialul notează consolidarea producătorilor chinezi în top 10 din august, cu BYD Seal U lider (7.236 de unități, +86%). Per total, vânzările de hibride plug-in au crescut cu 13%, la 94.664 de unități. Segmente: SUV-urile compacte rămân cel mai mare segment În august, SUV-urile compacte au rămas cel mai mare segment al pieței auto europene, cu 174.447 de unități (+8%). T-Roc a condus segmentul (11.933 unități), urmat de Tiguan (11.223) și Skoda Elroq (9.289). SUV-urile mici au fost al doilea segment ca mărime, cu 126.638 de unități (+4,8%). [...]
Itility își extinde operațiunile în România cu un plan de recrutare accelerată până la 100 de oameni , după ce compania olandeză de consultanță IT și inginerie tehnologică a deschis un sediu la Iași, potrivit Știrile Pro TV . Sediul a fost deschis în Palas Campus și este primul al companiei în România, informație atribuită de publicație News.ro. Itility are sediul central în Olanda. Ce înseamnă extinderea: recrutări pe software și cloud Compania spune că vizează o echipă de până la 100 de angajați în zona de inginerie software și cloud, iar până la finalul anului intenționează să își dezvolte echipa, fiind deja într-un proces activ de recrutare. Sunt menționate poziții pentru specialiști în inginerie software și cloud, inclusiv roluri precum: DevOps Engineer (inginer pentru automatizarea livrării și operării aplicațiilor) Full Stack.NET Engineer (inginer care lucrează atât la partea vizibilă a aplicației, cât și la partea de server, pe tehnologia.NET) De ce a ales România: model de livrare „best-fit” și costuri CEO-ul Itility Group, Peter Schepers , leagă deschiderea Itility România de expansiunea globală și de un model de livrare „best-fit”, prin care compania combină echipe din mai multe locații pentru a livra „la cel mai competitiv nivel de cost”. „Înființarea Itility România este un pas logic în expansiunea noastră globală. Prezența noastră în această regiune orientată spre tehnologie ne consolidează capacitatea de a deservi clienții globali printr-un model de livrare «best-fit»: aducem împreună echipe din diferite locații și livrăm la cel mai competitiv nivel de cost.” Context: tipul de proiecte vizate Reprezentanții companiei afirmă că sprijină clienți din întreaga lume în proiecte de transformare digitală, modernizarea infrastructurii IT și implementarea de soluții de inteligență artificială. În același timp, Itility indică expertiză și în domenii precum industria semiconductorilor și producția. Publicația mai notează că firma își propune să ajungă la 100 de angajați și că are un plan de recrutare accelerată. [...]
USR recunoaște că nu are încă majoritatea de 233 de voturi pentru învestirea Cabinetului Siegfried Mureșan , iar până la votul programat miercuri „se poate întâmpla orice”, într-un context în care formațiunea leagă miza politică de urgențe bugetare și de o evaluare iminentă a unei agenții de rating, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament, de liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș , înainte de audierea miniștrilor propuși în cabinetul Mureșan. Acesta a susținut că audierile ar putea convinge parlamentari să voteze guvernul, pe fondul nevoii de a pune capăt unei crize politice prelungite. Miza invocată de USR: rectificarea bugetară, reforme și rating Șipoș a enumerat câteva argumente pe care USR spune că le folosește pentru a strânge sprijinul necesar în Parlament: necesitatea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor statului „pentru a reduce cheltuielile”; apropierea unei evaluări din partea unei agenții de rating. În același timp, liderul senatorilor USR a afirmat că miniștrii propuși ar trebui să convingă că există soluții nu doar pentru ieșirea din criza politică, ci și din criza economică. Negocieri până la vot și scenariul eșecului Șipoș a spus explicit că, „astăzi”, USR nu are cele 233 de voturi necesare, dar consideră că „încă mai este timp” pentru a le obține până miercuri, când este programat votul de învestitură. El a mai precizat că speră ca premierul desemnat să aibă o întâlnire cu social-democrații și a reluat ideea că, până la momentul votului, rezultatul rămâne deschis. În declarațiile citate de publicație, Șipoș a indicat și o consecință politică în cazul în care Cabinetul Mureșan nu trece: ar urma să continue guvernarea actuală, menționând Guvernul Bolojan ca variantă rămasă în funcțiune. [...]
