Știri
Știri din categoria Diverse
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de garanții privind educația în limba română, după discuția bilaterală pe care președintele Nicușor Dan a avut-o la Kiev cu Volodimir Zelenski, potrivit Digi24. Șeful statului a spus că tema centrală a fost minoritatea românească din Ucraina, cu accent pe menținerea școlilor cu predare în limba română în comunitățile de români.
În declarațiile făcute la finalul participării la al 5-lea summit „Ukraina–Europa de Sud-Est”, Nicușor Dan a explicat că a discutat cu Zelenski „despre cum să facem ca toate școlile cu predare în limba română să rămână așa cum sunt ele azi” în comunitățile românești din Ucraina.
Președintele a plasat discuția în cadrul mai amplu al cooperării regionale, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea Europei de Sud-Est și a regiunii Mării Negre, zonă de interes direct pentru România.
El a mai spus că Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, pe care România îl susține, în linie cu pozițiile reafirmate recent în formate precum Summit-ul NATO și „Coaliția de voință”.
Pe componenta operațională, Nicușor Dan a menționat discuții despre conectivitate, inclusiv în energie, unde România ar fi făcut „progrese importante” în relația cu Republica Moldova și Ucraina. Totodată, a vorbit despre „necesitatea militară” a unui coridor nord–sud care să lege Marea Egee de Odesa și Republica Moldova, pentru care România speră să fie găsite finanțări europene.
În același context, președintele a afirmat că în discuțiile de la Kiev a fost menționată și oportunitatea ca Europa să folosească Marea Neagră, „în special Portul Constanța”, pentru conexiunea cu zona caspică, idee pe care România o promovează de mai mult timp.
Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar sau măsuri concrete agreate pe tema școlilor cu predare în limba română, însă mesajul politic transmis este că subiectul drepturilor minorității românești rămâne pe agenda bilaterală la nivel prezidențial, în paralel cu dosarele de securitate, sancțiuni și conectivitate regională.
Recomandate
Refuzul Serbiei de a semna declarația de la Kiev expune o fisură de aliniere regională pe sancțiunile contra Rusiei , într-un moment în care liderii din Europa de Sud-Est au cerut explicit intensificarea presiunii asupra Moscovei, potrivit Digi24 . Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că este singurul participant la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est”, desfășurat la Kiev, care nu a semnat declarația finală adoptată în aceeași zi, informație relatată de agenția Tanjug. Întrebat de ce nu a semnat, Vucic a indicat că textul documentului ar explica decizia și că nu consideră necesare alte explicații. În același context, întrebat despre poziția Serbiei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei, Vucic a afirmat că aceasta este cunoscută, fără a anunța vreo schimbare. El a mai susținut că unii participanți au făcut aluzii la Serbia în discursuri, insistând că sunt „100% aliniați” cu politica Uniunii Europene. Ce conține declarația semnată la Kiev Declarația de la Kiev, semnată de liderii prezenți (printre care și președintele României, Nicușor Dan), pune accent pe sprijinul pentru Ucraina și pe consolidarea presiunii asupra Rusiei. Documentul menționează, între altele: sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei; condamnarea agresiunii ruse și solicitarea ca Rusia să înceteze imediat războiul; condamnarea atacurilor masive asupra Kievului și a altor localități ucrainene, invocând încălcări ale dreptului internațional; solicitarea de intensificare a presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război; disponibilitatea statelor semnatare de a contribui la redresarea și reconstrucția Ucrainei, inclusiv în cooperare cu instituții financiare internaționale, organizații internaționale și sectorul privat. Întâlniri bilaterale și mesajul politic Vucic a mai declarat că, la Kiev, a avut trei întâlniri importante – cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul sloven Janez Jansa – precum și o scurtă discuție cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Din perspectiva reglementărilor și a politicilor UE, refuzul de semnare scoate în evidență distanța dintre Serbia și linia comună europeană pe tema sancțiunilor și a cadrului de securitate regională, într-un moment în care declarația insistă pe coordonare și pe măsuri concrete de presiune asupra Moscovei. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că o Rusie care nu-și atinge obiectivele în Ucraina ar putea extinde conflictul , inclusiv prin atacuri asupra altor țări, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate pentru Europa, într-un moment în care atacurile aeriene se intensifică, iar apărarea antiaeriană rămâne o vulnerabilitate. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru BFMTV, citat de RBC Ukraine. În scenariul în care Moscova nu obține victoria în Ucraina, liderul ucrainean spune că Vladimir Putin „va deveni foarte periculos” nu doar pentru Rusia. „Va încerca să ocupe un alt teritoriu, să atace alți oameni și să ucidă din nou.” Totodată, Zelenski susține că Rusia ar putea încerca să atragă și alte țări în conflict. Armistițiul, „posibil”, dar greu de obținut acum În privința unui armistițiu, președintele ucrainean afirmă că acesta este posibil, însă „va fi extrem de greu de realizat” în acest moment, pe fondul lipsei de disponibilitate din partea Rusiei. „Trebuie să punem capăt acestui război. Dar Rusia nu dorește acest lucru.” În același context, RBC Ukraine amintește că Rusia a făcut recent referiri la un Al Treilea Război Mondial și la armele nucleare ca „atuurile” sale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare dacă existența sa este amenințată. Context: creștere a victimelor civile și presiune pe apărarea antiaeriană Separat, Digi24 citează un raport ONU, relatat de AFP, potrivit căruia iunie 2026 a fost luna cu cele mai multe victime civile în Ucraina din aprilie 2022: „cel puțin 293 de civili” uciși și „1.990” răniți. Conform raportului, 45% dintre victime au fost asociate atacurilor cu rachete și drone cu rază lungă, care au lovit în special orașe aflate departe de linia frontului, inclusiv Kiev și Dnipro. Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) avertizează că riscurile pentru civili „se agravează” ca amploare și complexitate, pe fondul folosirii tot mai frecvente a armelor puternice în zone urbane. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile, inclusiv cu rachete balistice, pe care Ucraina încearcă să le intercepteze în condițiile unei lipse de muniție antiaeriană suficiente. În acest context, nouă țări europene au lansat o coaliție „pur defensivă ” pentru consolidarea „capacităților antibalistice” în Europa, o zonă unde Kievul are o lipsă acută în fața atacurilor aeriene ruse. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan de la Paris repoziționează România ca actor în arhitectura de securitate europeană , cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru predictibilitatea regională într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina rămâne un subiect central, potrivit Digi24 . Președintele a transmis, la finalul unei vizite de două zile la Paris, că România este „un partener activ și de încredere” în eforturile de consolidare a securității europene. Mesajul vine după participarea la reuniunea „Coaliției de Voință ”, unde discuțiile au vizat sprijinul pentru Ucraina și pașii necesari pentru „o pace justă și durabilă”. „Închei vizita de la Paris cu un mesaj clar: România este un partener activ și de încredere în eforturile de consolidare a securității europene. Discuțiile din cadrul Coaliției de Voință au fost dedicate sprijinului pentru Ucraina și pașilor necesari pentru o pace justă și durabilă.” Ce a urmărit vizita: Ucraina și coordonarea europeană Din informațiile prezentate, miza principală a vizitei a fost coordonarea politică la nivel european în jurul sprijinului pentru Ucraina, într-un format de consultare între lideri. În același timp, președintele a legat mesajul de securitate de relația bilaterală cu Franța, menționând „parteneriatul strategic” și „prietenia construită de-a lungul timpului”. Contextul diplomatic: Ziua Națională a Franței și întâlniri la nivel înalt În cadrul vizitei, Nicușor Dan a participat și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, alături de președintele Emmanuel Macron și de alți lideri europeni, prezentate ca un prilej de reafirmare a legăturilor dintre România și Franța. Ce urmează: Summit la Kiev Conform aceleiași surse, președintele ar urma să fie prezent miercuri la a cincea ediție a Summitului „Ucraina – Europa de Sud-Est”, organizat la Kiev, ceea ce indică o continuare a demersurilor diplomatice pe aceeași temă – sprijinul pentru Ucraina și cadrul unei păci negociate. [...]
PSD respinge ideea unei înțelegeri cu președintele Nicușor Dan pentru căderea Guvernului Bolojan , iar miza este una de stabilitate politică: partidul încearcă să delimiteze ruptura de coaliție de orice scenariu de „aranjament” la vârful puterii, pe fondul acuzațiilor lansate în spațiul public. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu , într-un interviu, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că nu a existat „niciun fel de înțelegere” între PSD și Nicușor Dan pentru a „da jos” Guvernul condus de Ilie Bolojan și a insistat că șeful statului „a fost tot timpul adversarul politic” al PSD. El a precizat că l-a votat pe Nicușor Dan „o singură dată” în turul doi „anul trecut”, dar că în rest nu au existat „proiecte politice comune”. De ce spune PSD că a rupt coaliția Grindeanu a legat ieșirea de la guvernare de evaluarea internă a modului în care a fost condusă guvernarea de către Ilie Bolojan, despre care a afirmat că „a guvernat prost”. În același context, liderul PSD a susținut că partidul și-a anunțat public din timp pașii, inclusiv intrarea într-o perioadă de evaluare a participării la guvernare, care urma să se încheie odată cu votarea bugetului (menționată ca având loc în aprilie). El a mai afirmat că, la momentul bugetului, a fost nevoie să „blocheze lucrările Parlamentului” pentru ca premierul să accepte „pachetul de solidaritate”. Totodată, Grindeanu a invocat un vot intern în partid, spunând că „aproape 98%” dintre cei care au votat au decis să nu mai continue cu Ilie Bolojan. Contextul acuzațiilor: ce a spus Liviu Dragnea Declarațiile lui Grindeanu vin după ce fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, a insinuat că ar fi existat o înțelegere între social-democrați și Nicușor Dan. Într-un interviu acordat site-ului Helios , Dragnea a relatat că ar fi fost vizitat de doi membri ai conducerii PSD cu o zi înainte ca partidul să decidă ieșirea de la guvernare. Potrivit relatării sale, cei doi i-ar fi spus că planul era: „Ieșim de la guvernare, după care îl dăm jos pe Bolojan”, iar la întrebarea ce se întâmplă dacă Bolojan rămâne premier interimar, răspunsul ar fi fost că „e totul rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. În acest cadru, poziția lui Grindeanu urmărește să contracareze explicit ideea unei coordonări între PSD și președinte în jurul schimbării guvernării și să plaseze decizia partidului exclusiv în registrul evaluării politice interne a guvernării Bolojan. [...]
Declanșarea anticipatelor devine miza procedurală a ieșirii din criză , iar Ludovic Orban susține că președintele Nicușor Dan ar trebui să o folosească explicit ca instrument de presiune pentru a obține învestirea unui guvern, potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei spune că șeful statului „se agață în continuare de o iluzie” și cere o poziționare fără echivoc: dacă a doua desemnare este respinsă de Parlament, să anunțe că va dizolva Legislativul. Anticipatele, prezentate ca soluție „democratică” la blocaj Orban argumentează că alegerile anticipate sunt „cea mai democratică formă” de rezolvare a unei crize politice și guvernamentale, în condițiile în care nu se poate forma o majoritate „coerentă” care să susțină un guvern și un program de guvernare. În logica sa, anticipatele mută decizia către electorat, care poate sancționa actorii politici pentru conduita din timpul crizei. Condiția pusă lui Nicușor Dan: mesaj explicit despre dizolvarea Parlamentului În intervenția la Digi24 , Orban afirmă că, dacă Nicușor Dan vrea să învestească un guvern, trebuie să spună „clar” că va dizolva Parlamentul în cazul în care a doua desemnare pe care urmează să o facă este respinsă. Mesajul are o miză de reglementare și procedură constituțională: folosirea perspectivei dizolvării ca pârghie pentru deblocarea votului de învestitură. Atac la PSD și la Sorin Grindeanu, cu referiri la sondaje Orban susține că „viața lui Grindeanu în fruntea PSD e foarte scurtă” și contestă credibilitatea unor sondaje prezentate în spațiul public, invocând inclusiv probleme de metodologie. În același timp, el avansează estimări proprii privind scoruri electorale și niveluri de încredere, dar fără a indica o sursă independentă de date. Totodată, Orban afirmă că Nicușor Dan ar avea o înțelegere cu Sorin Grindeanu și că, „pentru Nicușor Dan, PSD e partidul favorit”, invocând comportamentul președintelui după moțiunea de cenzură și informații despre pregătirea unor desemnări. Ce urmează, din perspectiva lui Orban Linia propusă de liderul Forța Dreptei este una de escaladare procedurală: un angajament public al președintelui privind dizolvarea Parlamentului, dacă a doua desemnare e respinsă, pentru a forța o decizie politică rapidă. În lipsa acestui semnal, Orban sugerează că blocajul se poate prelungi, iar anticipatele rămân, în viziunea sa, ieșirea „legitimatoare” prin vot. [...]
Ucraina a obținut o excepție de la regulile UE și va putea folosi bani din împrumutul european pentru apărare ca să cumpere componente chinezești necesare dronelor, o decizie care scoate în evidență limitele actuale ale capacității industriale europene de a livra rapid piese critice, potrivit Digi24 . Informația este relatată de Financial Times , care citează două persoane familiarizate cu decizia. Kievul ar fi primit derogarea pentru o parte dintr-o tranșă de 6 miliarde de euro, dintr-un program mai amplu în care 60 de miliarde de euro sunt alocați pentru achiziții în domeniul apărării, în sprijinul Ucrainei. Ce spune regulile UE și unde intervine excepția Condițiile împrumutului UE prevăd că produsele de apărare cumpărate cu fonduri europene trebuie să provină, în mare parte, din piața unică a UE, din Ucraina sau de la parteneri aprobați (precum Canada). Alți aliați pot deveni eligibili dacă îndeplinesc criterii precum semnarea unui parteneriat de securitate cu UE, contribuția la program și sprijin substanțial pentru Ucraina; Regatul Unit a aderat la program luni, potrivit aceleiași surse. Pentru furnizorii din afara categoriilor aprobate, componentele din alte țări nu pot depăși 35% din valoarea unui contract, iar regulamentul prevede că achizițiile nu trebuie să „contravină intereselor de securitate și apărare” ale UE. Totuși, există o excepție: dacă produse similare nu pot fi procurate suficient de repede sau în cantitățile necesare din țările eligibile, Ucraina poate cere permisiunea Bruxelles-ului să cumpere din altă parte. De ce contează: dependența de China rămâne o problemă operațională Ucraina ar fi cerut și obținut derogarea pentru prima tranșă de 5,9 miliarde de euro destinată apărării, alocată achizițiilor de drone, ceea ce i-a permis să cumpere anumite componente chinezești indisponibile în cantități suficiente în Europa. Decizia evidențiază, pe de o parte, dificultățile UE de a-și acoperi rapid nevoile prin producție internă, deși încearcă să condiționeze ajutorul pentru Ucraina de achiziții realizate pe continent. Pe de altă parte, subliniază rolul Chinei în aprovizionarea ambelor părți ale conflictului: UE a acuzat Beijingul că este „principalul facilitator al războiului Rusiei” împotriva Ucrainei, dar recunoaște, în același timp, că industria de armament a Kievului se bazează pe componente chinezești. În material se mai arată că dronele au devenit arma dominantă pe câmpul de luptă, iar autoritățile ucrainene susțin că acestea sunt responsabile de aproximativ 80% din pierderile suferite de ruși. Comisia Europeană și Ministerul Apărării din Ucraina nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit sursei citate. [...]
