Știri
Știri din categoria Diverse
Relația economică România–Italia intră în prim-plan după ce președintele Nicușor Dan a felicitat-o pe premierul Giorgia Meloni pentru recordul de longevitate al guvernului de la Roma și a legat mesajul de cooperarea bilaterală și de dosare europene cu miză bugetară, potrivit Digi24.
În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a apreciat că atingerea acestui prag „reflectă continuitatea instituțională”, care oferă politicilor „perspectiva de care au nevoie pentru a produce rezultate”.
Șeful statului a pus accent pe dimensiunea economică a relației bilaterale, arătând că „economiile noastre sunt strâns legate” și amintind că peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, cea mai numeroasă comunitate străină din această țară.
Tot în registru economic, Nicușor Dan a precizat că Italia este al doilea partener comercial al României și principala sursă de companii cu capital străin prezente în România. În același context, a menționat că legăturile sunt marcate în acest an prin „Anul Cultural România-Italia”.
Președintele a indicat și o direcție concretă de lucru comună la nivel european: coprezidarea grupului „Prietenii coeziunii” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034, unde România și Italia susțin „un buget ambițios” cu resurse pentru coeziune și agricultură.
În mesaj a fost inclusă și componenta de securitate, Nicușor Dan afirmând că cele două țări vor rămâne „umăr la umăr” privind securitatea flancului estic al NATO și a Mării Negre.
Mesajul vine după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a ajuns la 1.413 zile de guvernare neîntreruptă, depășind recordul anterior de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005). Meloni a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie premier a Italiei; în 80 de ani, Italia a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni.
În paralel, Digi24 notează că mesajul este transmis în condițiile în care România nu are un guvern de patru luni, după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Bolojan.
Recomandate
Guvernul condus de Giorgia Meloni atinge 1.413 zile la putere , un prag care, într-o Italie obișnuită cu schimbări frecvente de cabinete, poate conta ca avantaj de stabilitate în fața mediului economic și a investitorilor, potrivit Digi24 . Executivul condus de Meloni devine astfel cel mai longeviv guvern fără întrerupere de la fondarea Republicii Italiene în 1946, depășind recordul de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005), conform dpa, preluată de Agerpres. Meloni, în vârstă de 49 de ani, lidera partidului Frații Italiei , a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie care conduce un guvern italian. Coaliția sa, formată din trei partide de extremă dreapta și conservatoare, se află la putere de aproape patru ani. De ce contează recordul: stabilitate într-un sistem cu rotație rapidă a guvernelor Italia a fost marcată în perioada postbelică de instabilitate politică. De la înființarea republicii, țara a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni. În acest context, un mandat neîntrerupt mai lung reduce, cel puțin teoretic, riscul de schimbări bruște de direcție în politici publice și în agenda legislativă. Totuși, recordul este valabil strict pentru continuitatea aceluiași cabinet. Dacă se iau în calcul mai multe guverne conduse de același prim-ministru, Berlusconi rămâne pe primul loc, cu peste 9 ani în funcție; Meloni se situează pe locul al șaptelea într-un astfel de clasament. Reacții politice: sărbătoare în partid, critici din opoziție Meloni a prezentat longevitatea guvernului ca pe un succes, iar partidul său are programat vineri seară un miting la Bari, oraș-port din sudul Italiei, unde premierul urmează să țină un discurs. În același timp, criticii o acuză că transformă durata guvernării într-un scop în sine și reclamă „stagnare politică”, potrivit aceleiași surse. [...]
România își joacă finanțarea pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 , într-un moment în care mai multe state cer tăieri de ordinul sutelor de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene, estimată la aproape 2.000 de miliarde de euro, potrivit Știrile Pro TV . Discuția a fost tema principală a întâlnirii de la Cotroceni dintre președintele Consiliului European, Antonio Costa , și președintele României, Nicușor Dan . De ce contează: presiune pe buget, competiție între priorități Miza pentru România este păstrarea unor alocări „consistente” la capitolele tradiționale – coeziune și agricultură – exact în perioada în care, la nivel european, se discută reorientarea cheltuielilor către apărare, securitate și competitivitate. În termeni practici, asta înseamnă o competiție mai dură între domenii pentru aceiași bani, pe fondul cererilor de reducere a bugetului total. Ce a spus UE: apărare, securitate, competitivitate Antonio Costa a indicat direcțiile pe care le vede prioritare pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene: „Trebuie să ne asigurăm că viitorul buget pe termen lung îi va permite Europei să își consolideze apărarea, securitatea, să își dezvolte competitivitatea și inovarea și să construiască o reziliență strategică sporită.” Ce cere România: coeziune și agricultură Nicușor Dan a spus că România vrea un buget „ambițios” și a pus accentul pe finanțările care vizează reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre: „Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene.” Contextul negocierilor Potrivit aceleiași surse, bugetul UE pentru 2028–2034 este „negociat acum” între liderii statelor membre. În paralel, „mai multe state europene” au cerut reducerea cu „câteva sute de miliarde de euro” a bugetului propus de Comisia Europeană, de aproape 2.000 de miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pozițiile fiecărui stat sau despre un calendar de decizie, rămâne de urmărit cum va fi împărțită presiunea de reducere: prin tăieri la capitolele clasice (coeziune/agricultură), prin creșterea contribuțiilor sau printr-un compromis care să finanțeze noile priorități fără a diminua semnificativ alocările pentru reducerea decalajelor. [...]
Dacia mizează pe reducerea costurilor de utilizare printr-o motorizare „tribrid” (benzină, GPL și electric), pe care o introduce pe Duster și Bigster , cu o autonomie declarată de până la 1.500 km, potrivit Libertatea . Motorizarea combină trei surse de energie – electrică, benzină și GPL – și este cuplată la o transmisie care poate funcționa atât în mod 4×2, cât și 4×4. Reprezentanții companiei o descriu drept „primul” motor de acest tip din lume. Ce știe să facă noul „tribrid” Conform informațiilor publicate de Dacia pe site-ul oficial , grupul motopropulsor dezvoltă 150 CP și poate atinge o autonomie de până la 1.500 km prin combinarea unui rezervor plin de benzină cu unul plin de GPL. Tot compania susține că, în oraș, mașina poate rula în mod electric „până la 60% din timp”. La capitolul consum și emisii, Dacia indică valori în regim WLTP (standardul european de măsurare în condiții comparabile): consum: 7,1–7,2 l/100 km (GPL) și 5,5–5,6 l/100 km (benzină); emisii CO₂: 116–118 g/km (GPL) și 124–126 g/km (benzină). De ce contează pentru utilizatori: promisiunea de costuri mai mici Dacia leagă direct noua motorizare de costul total de utilizare, susținând că șoferii pot reduce cheltuielile de carburant „cu până la 40%”. În lista de beneficii menționate de companie intră și transmisia automată, autonomia ridicată, precum și „până la 10% mai puțin CO₂ în modul 4×4”. În materialul citat nu sunt precizate prețurile, data exactă a lansării comerciale sau piețele pe care va fi disponibilă motorizarea, dincolo de faptul că este anunțată pentru Duster și Bigster. [...]
Olanda rămâne o excepție în valul de sabotaje atribuite Rusiei în Europa , deși pe teritoriul său sunt produse rachete de croazieră destinate Ucrainei, potrivit Libertatea . Miza, din perspectivă operațională, este că protecția infrastructurii și contraspionajul par să fi funcționat mai bine decât în alte state europene, într-un context în care atacurile „hibride” (incendieri, drone, spionaj, sabotaj) s-au înmulțit. În localitatea Hengelo, compania Destinus produce rachete de croazieră Ruta pentru Ucraina, descrise ca fiind capabile să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. Cu toate acestea, actele de sabotaj dovedite în Olanda sunt prezentate ca fiind, deocamdată, izolate și de mică amploare, în contrast cu pagubele raportate în Germania, Polonia sau Marea Britanie. Context: sabotaje și incendieri în mai multe state europene Analiza citată de publicație, realizată de cotidianul olandez De Telegraaf , trece în revistă o serie de incidente atribuite serviciilor ruse, cu o paletă tot mai largă de ținte: de la infrastructură feroviară și depozite de ajutor umanitar, până la noduri logistice aeriene. În material sunt menționate, între altele: incendierea unui magazin Ikea din Vilnius (mai 2024), executată la ordinul rușilor, cu recompense pentru autori de 10.000 de euro și un autoturism; condamnări în Polonia pentru incendierea unui complex comercial din Varșovia și avarierea unei linii ferate strategice; condamnări în Regatul Unit după incendierea unui depozit cu ajutoare pentru Ucraina; descoperirea în Germania a unei drone cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, lângă un avion de marfă încărcat cu muniție. De ce contează: explicațiile posibile și limita capacităților Rusiei Profesorul Bart Schuurman de la Universitatea Leiden, specialist în monitorizarea amenințărilor teroriste și hibride, spune că aceste acțiuni ar funcționa ca „diplomație coercitivă”, menită să transmită că sprijinul pentru Ucraina „nu este gratuit”. „Suspiciunea este că Rusia se angajează într-o formă de diplomație coercitivă; vor să transmită semnalul că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este gratuit.” În cazul Olandei, explicația nu este prezentată ca fiind una certă. Sunt invocate atât eficiența serviciilor de informații, cât și o posibilă limitare a resurselor operative ale Rusiei în Europa după 2022, pe fondul expulzărilor de diplomați, ceea ce ar fi împins Moscova să folosească intermediari și recrutări locale. „Nu este adevărat că Rusia are capacități nelimitate. Au pierdut multă capacitate în Europa după invazia din 2022; mulți diplomați au fost trimiși acasă. De aceea trebuie să folosească pe scară largă agenți recrutați local. Pot face multe, dar nu în mod egal peste tot.” Vulnerabilitate rămasă: dronele „non-militare” Chiar și așa, specialiștii citați avertizează că vulnerabilitățile europene rămân ridicate, în special la capitolul protecției împotriva dronelor non-militare. În ultimul an ar fi fost înregistrate peste 60 de incidente cu drone în spațiul aerian european fără ca aparatele să fie doborâte sau operatorii identificați, un semnal că sprijinul pentru Ucraina ar trebui însoțit de măsuri mai ferme de apărare a infrastructurii critice pe plan intern. [...]
MasterChef România 2026 revine cu un format extins, cu 120 de concurenți încă din primul episod , o schimbare care ridică miza operațională a producției și promite un sezon mai intens, potrivit Libertatea . Emisiunea începe pe 7 septembrie și va fi difuzată la PRO TV și pe platforma VOYO . Calendar și difuzare Premiera este programată pentru 7 septembrie. Show-ul va rula marți și miercuri, de la ora 20:30, la PRO TV, iar pe VOYO episoadele vor fi disponibile cu o zi înainte. Ce se schimbă în sezonul 11: bootcamp cu 120 de concurenți Noutatea principală ține de startul competiției: 120 de concurenți intră într-un „bootcamp” încă din primul episod și gătesc simultan pentru un loc în competiție. Conform articolului, este cel mai mare număr de participanți care au gătit în același timp într-un show culinar din România. Producătorul creativ senior al PRO TV, Radu Croitoru, spune că sezonul se „reinventează major” și vorbește despre mai multe recorduri și episoade cu invitați și situații surprinzătoare. „Aș îndrăzni să spun că MasterChef anul acesta este, de fapt, noul MasterChef. [...] Vom trăi împreună mai multe recorduri, cum ar fi, de exemplu, cel mai mare număr de concurenți care vor găti simultan într-o emisiune de televiziune.” Echipa rămâne aceeași: Gina Pistol și cei trei chefi La prezentare rămâne Gina Pistol, iar juriul este format din Chef Sorin Bontea, Chef Florin Dumitrescu și Chef Cătălin Scărlătescu. Premiul: 75.000 de euro Marele premiu al sezonului este de 75.000 de euro (aprox. 375.000 lei), alături de titlul de câștigător al emisiunii. [...]
ANAF pune în dezbatere o procedură care poate muta datoriile fiscale ale unei firme pe umerii unor persoane fizice sau juridice , dar cu pași mai stricți de motivare și apărare, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: Fiscul vrea să uniformizeze practica și să alinieze regulile la Codul de procedură fiscală actual (Legea nr. 207/2015), înlocuind o procedură din 2014 bazată pe un cod abrogat. Proiectul de ordin al președintelui ANAF privind „atragerea răspunderii solidare” a fost publicat în dezbatere publică pe site-ul instituției și introduce explicit analiza separată a fiecărui caz, audierea persoanei vizate și obligația organului fiscal de a examina documentele și argumentele înainte de decizie. Cine poate ajunge să răspundă pentru datoriile unui debitor „Răspunderea solidară” este mecanismul prin care ANAF poate stabili, în situațiile prevăzute de lege, că o altă persoană răspunde împreună cu debitorul pentru obligații fiscale restante. În funcție de situație, pot fi vizați: administratori, asociați, acționari; membri ai unei întreprinderi familiale; terți popriți; instituții de credit; persoane care au dobândit active de la un debitor. ANAF arată că răspunderea poate fi analizată, de exemplu, dacă o persoană a provocat cu rea-credință insolvabilitatea (prin ascunderea sau înstrăinarea bunurilor), a determinat nedeclararea ori neachitarea taxelor, a obținut rambursări necuvenite sau nu a cerut deschiderea insolvenței, deși avea această obligație. Un punct important pentru administratori și acționari: simpla calitate sau simpla legătură cu debitorul nu sunt suficiente. Indiciile de rea-credință nu sunt, singure, „prezumții absolute” de răspundere și trebuie cântărite împreună cu documentele din dosar, situația concretă, perioada exercitării atribuțiilor și legătura dintre acțiuni și datoriile rămase neachitate. Limitele răspunderii și ce datorii pot fi incluse Proiectul prevede că răspunderea poate acoperi atât obligațiile fiscale principale, cât și dobânzile și penalitățile aferente, însă: doar pentru perioada în care persoana a avut calitatea sau a săvârșit faptele analizate; doar în limita sumelor rezultate din acțiunile ori inacțiunile sale; fără datoriile pentru care dreptul ANAF de a cere executarea silită s-a prescris. Dacă sunt vizate mai multe persoane pentru aceeași datorie, fiecare situație trebuie analizată separat, iar ANAF va emite decizii distincte, cu perioada, faptele și suma aferentă. Audiere, acces la dosar și opțiunea de videoconferință Înainte de emiterea deciziei, persoana vizată trebuie convocată la audiere, iar notificarea va include data, ora și locul. Contribuabilii înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) pot cere ca audierea să aibă loc prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și ANAF. Termenul de audiere nu poate depăși 10 zile lucrătoare de la comunicarea notificării, cu posibilitate de prelungire pentru motive justificate. Persoana poate consulta documentele din dosar, poate formula obiecții și poate depune înscrisuri; poate fi asistată de avocat/consultant sau reprezentată de un împuternicit. Dacă audierea are loc online, întâlnirea va fi înregistrată, iar minuta transmisă prin SPV. Ulterior, persoana are cinci zile lucrătoare pentru a depune un punct de vedere scris și documente suplimentare. Dacă nu se prezintă la primul termen, ANAF trebuie să trimită o nouă notificare; neprezentarea și la al doilea termen (sau refuzul explicit) permite continuarea procedurii pe baza actelor din dosar. Procedura se închide dacă dovezile nu sunt suficiente, dacă datoriile au fost achitate între timp, dacă nu provin din perioada relevantă sau dacă există o altă cauză legală care împiedică atragerea răspunderii. Decizia ANAF: termene de plată și contestare Decizia de atragere a răspunderii solidare trebuie să includă faptele imputate, perioada analizată, legătura cu datoriile fiscale, natura și valoarea sumelor solicitate și răspunsul motivat la argumentele persoanei audiate. Documentul este act administrativ fiscal și titlu de creanță. Termenul de plată depinde de momentul comunicării: dacă este comunicată în prima jumătate a lunii, plata este scadentă pe 5 ale lunii următoare; dacă este comunicată între 16 și ultima zi a lunii, plata este scadentă pe 20 ale lunii următoare. Executarea silită poate începe doar după expirarea termenului de plată. Decizia poate fi contestată la organul fiscal emitent în 45 de zile de la comunicare, iar soluția la contestație poate fi atacată ulterior în contencios administrativ. Proiectul mai permite instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei vizate, în orice etapă, dacă există riscul ascunderii sau risipei patrimoniului, care ar îngreuna recuperarea creanțelor fiscale. [...]
