Știri
Știri din categoria Diverse
România și Regatul Unit au reconfirmat agenda economică și de investiții, pe fondul unui dialog bilateral care include și securitatea la Marea Neagră și sprijinul pentru diaspora, potrivit Digi24. Șefa diplomației române, Oana Țoiu, s-a întâlnit joi, la Londra, cu ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, iar pe agendă au fost trecute explicit cooperarea economică și domeniile-cheie de creștere.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) arată că discuțiile au avut patru priorități: diaspora română din Regatul Unit, cooperarea economică, securitatea, respectiv colaborările educaționale și culturale.
În plan economic, cei doi oficiali au evaluat „stadiul actual” al relației comerciale, menționând peste 10 miliarde de euro în schimburi comerciale. Totodată, Regatul Unit este indicat ca locul 11 în topul investitorilor străini direcți în România, cu peste 7.000 de societăți comerciale cu capital britanic înregistrate în România.
MAE mai notează că există și un interes în creștere al antreprenorilor români pentru piața britanică.
Oana Țoiu a indicat câteva direcții cu potențial de creștere în cooperarea bilaterală:
Pe componenta de securitate, Oana Țoiu a mulțumit Regatului Unit pentru misiunea de poliție aeriană întărită derulată de Forțele Aeriene Regale în România, în perioada martie–iulie. În discuții a intrat și securitatea comerțului la Marea Neagră, rolul Portului Constanța, precum și expertiza britanică în protecția infrastructurii critice maritime.
Cei doi miniștri au discutat și despre aderarea României la OCDE, proces în care România ar fi finalizat „în ultimul an” toate criteriile tehnice, mizând pe parteneriatul cu Regatul Unit, inclusiv prin prisma impactului asupra investițiilor comune.
În zona educațională și de mobilitate, agenda a inclus:
În plan cultural, MAE menționează că, între 18 și 20 septembrie, România va deschide vizitatorilor, în cadrul Festivalului de Arhitectură din Londra, sediul fostei Ambasade a României, actualul sediu al Institutului Cultural Român (ICR).
Recomandate
România ar putea reduce penalitatea de 770 milioane euro din PNRR dacă adoptă la timp legea salarizării , iar miza este finanțarea investițiilor publice din bani nerambursabili, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că Bruxelles-ul a indicat o fereastră de timp în care România ar putea recupera „o parte” din sumă, dacă îndeplinește condițiile legate de reforma salarizării. În discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană , Pîslaru afirmă că România ar putea obține recunoașterea progreselor realizate până la 31 august, cu condiția ca legea salarizării să fie aprobată înainte de evaluarea finală a Comisiei, programată în noiembrie. În acest scenariu, adoptarea legii până la final de octombrie ar putea diminua penalitatea, însă ministrul precizează că nu există posibilitatea recuperării integrale a celor 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Ce condiții pune Comisia și ce poate recupera România Potrivit ministrului, cheia este ca legea să răspundă „în totalitate” angajamentelor asumate în PNRR, nu o variantă parțială. El susține că partea de lucru care poate fi documentată include analizele de echivalență a funcțiilor, analizele de salarizare și proiectul tehnic la care s-a lucrat până la 31 august. Pîslaru spune că, în acest moment, nu poate fi estimată suma care ar putea fi recuperată, dar subliniază că orice milion de euro readus în plată ar însemna bani nerambursabili disponibili pentru investiții precum autostrăzi, școli și spitale. Calendarul PNRR: cererea 5 și cererea 6 Ministrul a mai declarat că pe cererea de plată nr. 5 România a primit „scrisoarea clasică de observații” de la Comisie și că, până pe 9 septembrie, ar urma să fie transmise clarificările și documentele cerute. Pentru cererea de plată nr. 6 , unde intră reforme precum legea salarizării, discuția cu Comisia a vizat posibilitatea de a reduce penalitatea dacă actul normativ este adoptat înainte de evaluarea finală din noiembrie. Blocajul, mai degrabă politic decât tehnic Pîslaru afirmă că proiectul este „aproape gata” din punct de vedere tehnic și că diferențele față de condițiile de îndeplinit ar fi, în principal, ajustări minore. În schimb, el pune întârzierea pe seama unui blocaj politic, invocând promisiuni și discuții între PSD și sindicate care ar fi frânat procesul, în timp ce acum ar exista două luni pentru consultări cu partenerii sociali. Risc separat: evaluarea Legii ANI În paralel, România a cerut Comisiei să evalueze cât mai rapid Legea ANI, pentru a exista timp de corecții și pentru a evita pierderea banilor aferenți acestui jalon. Ministrul avertizează că, dacă Executivul european ar constata elemente care încalcă tratatele UE, evaluarea ar fi negativă, iar modificările ar trebui făcute „de urgență” în Parlament. Următorul reper menționat este depunerea cererii de plată nr. 6 după 30 septembrie, moment după care Comisia ar urma să își contureze poziția finală inclusiv pe componenta legată de ANI. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE adâncește tensiunile diplomatice pe fondul măsurilor de retorsiune anunțate de Germania , după ce Berlinul a atribuit Moscovei incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle, potrivit Știrile Pro TV . Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , a respins acuzațiile privind implicarea Rusiei, după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe . Diplomatul a descris acuzațiile drept „absurde”, iar într-o declarație transmisă agenției ruse TASS (citată de News.ro) a susținut că partea română a protestat față de „presupusele acțiuni hibride” ale Federației Ruse, menite să divizeze societatea europeană. „Din partea noastră, toate aceste acuzaţii au fost respinse ca fiind absurde, ridicole, nefondate şi fără dovezi.” Cu o zi înainte de convocare, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat pe X că ambasadorul rus va fi chemat la MAE „din solidaritate deplină cu Germania”. Contextul: Germania a atribuit Rusiei incidentul și a anunțat retorsiuni Marți, guvernul Germaniei a atribuit oficial Rusiei responsabilitatea pentru incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle și a anunțat un pachet de măsuri de retorsiune. Printre acestea, potrivit informațiilor preluate de Știrile Pro TV, se numără: închiderea consulatului general al Federației Ruse din Bonn până la 18 septembrie; denunțarea acordului privind activitatea „Casei Ruse” din Berlin; înăsprirea controalelor la frontieră pentru cetățenii ruși; intensificarea presiunii asupra așa-numitei „flote fantomă” a Federației Ruse. În paralel, ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Neceaev, a respins acuzațiile formulate de Berlin, calificându-le drept nefondate și absurde. De ce contează: semnal politic și presiune coordonată în UE Convocarea ambasadorului la MAE este un instrument diplomatic prin care România transmite un semnal politic de aliniere la poziția Germaniei, într-un moment în care Berlinul trece de la acuzații la măsuri concrete. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre eventuale pași următori ai Bucureștiului, rămâne de văzut dacă reacția României va depăși nivelul de protest diplomatic și va include măsuri suplimentare în coordonare cu partenerii europeni. [...]
Guvernul spune că vrea o verificare rapidă a Legii ANI pentru a proteja plata de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul suspiciunilor privind compatibilitatea actului normativ cu principiile dreptului european, potrivit Știrile Pro TV . Într-o întâlnire tehnică, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție Michael McGrath și directori de specialitate, premierul demis Ilie Bolojan și ministrul demis de Externe Oana Țoiu au cerut urgentarea verificării conformității Legii ANI (legea integrității) cu dreptul european. Executivul afirmă că demersul urmărește să evite riscuri legate de finanțarea europeană și să permită corecții la timp, dacă vor fi identificate neconcordanțe. Miza: jalonul PNRR și calendarul de evaluare Guvernul leagă direct subiectul de jalonul PNRR privind „noua legislație de integritate”, precizând că România trebuie să încaseze integral 770.000.000 de euro aferente acestuia. Procedural, verificarea îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică ” ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „adică în luna octombrie”, conform comunicatului citat. Executivul susține însă că verificarea ar trebui finalizată „cât mai repede cu putință”, astfel încât eventualele modificări de aliniere la dreptul european să poată fi adoptate în timp util, pentru a proteja atât interesele financiare ale României, cât și efectele juridice ale legii. Guvernul neagă discuții despre tăierea fondurilor În același mesaj, Guvernul „infirmă categoric” informațiile apărute în spațiul public despre „solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, insistând că prioritatea este absorbția și valorificarea integrală a resurselor disponibile. Totodată, avertizează că o neconformitate neidentificată și necorectată rapid „poate genera riscuri importante”. Reacții politice În plan politic intern, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat USR că ar fi încercat, prin Grupul Renew, să promoveze în Comisia LIBE din Parlamentul European o rezoluție care să pună sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România. PSD a transmis, la rândul său, că demersul ar reprezenta o dezinformare și un act „iresponsabil”. Ce nu reiese din informațiile publicate este dacă și când Comisia Europeană va accelera formal evaluarea, dincolo de calendarul procedural indicat pentru cererea de plată nr. 6. [...]
Guvernul condus de Giorgia Meloni atinge 1.413 zile la putere , un prag care, într-o Italie obișnuită cu schimbări frecvente de cabinete, poate conta ca avantaj de stabilitate în fața mediului economic și a investitorilor, potrivit Digi24 . Executivul condus de Meloni devine astfel cel mai longeviv guvern fără întrerupere de la fondarea Republicii Italiene în 1946, depășind recordul de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005), conform dpa, preluată de Agerpres. Meloni, în vârstă de 49 de ani, lidera partidului Frații Italiei , a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie care conduce un guvern italian. Coaliția sa, formată din trei partide de extremă dreapta și conservatoare, se află la putere de aproape patru ani. De ce contează recordul: stabilitate într-un sistem cu rotație rapidă a guvernelor Italia a fost marcată în perioada postbelică de instabilitate politică. De la înființarea republicii, țara a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni. În acest context, un mandat neîntrerupt mai lung reduce, cel puțin teoretic, riscul de schimbări bruște de direcție în politici publice și în agenda legislativă. Totuși, recordul este valabil strict pentru continuitatea aceluiași cabinet. Dacă se iau în calcul mai multe guverne conduse de același prim-ministru, Berlusconi rămâne pe primul loc, cu peste 9 ani în funcție; Meloni se situează pe locul al șaptelea într-un astfel de clasament. Reacții politice: sărbătoare în partid, critici din opoziție Meloni a prezentat longevitatea guvernului ca pe un succes, iar partidul său are programat vineri seară un miting la Bari, oraș-port din sudul Italiei, unde premierul urmează să țină un discurs. În același timp, criticii o acuză că transformă durata guvernării într-un scop în sine și reclamă „stagnare politică”, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina mizează pe drone pentru a forța restricții de zbor în Rusia , o tactică ce poate lovi direct în funcționarea aeroporturilor și în transportul aerian civil, fără a ataca infrastructura, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele Volodimir Zelenski este că zborurile deasupra Rusiei ar putea deveni „aproape imposibile”, pe fondul unei prezențe masive de drone în spațiul aerian. Într-un anunț din 1 septembrie, Zelenski a spus că demersul ar implica „un număr mare de drone” și a avertizat companiile aeriene care folosesc spațiul aerian rus să îl evite, susținând că acesta ar urma să fie închis „de facto”. A doua zi, liderul ucrainean a afirmat că unele companii ar fi început deja să refuze zborurile către aeroporturi rusești, invocând riscul reprezentat de drone. „Carpet”, o presiune operațională asupra aeroporturilor Planul descris de Kyiv Independent, citat de Digi24, se leagă de operațiunea „Carpet ”, inițiată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în primăvara anului trecut. Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, obiectivul nu ar fi lovirea aeroporturilor, ci determinarea autorităților ruse să închidă sau să restricționeze traficul aerian atunci când dronele sunt detectate în apropiere. Aceeași sursă indică faptul că tactica ar fi permis perturbarea aviației civile și militare ruse fără atacarea infrastructurii aeroportuare, un tip de țintă față de care partenerii internaționali ai Ucrainei ar fi avertizat în mod explicit Kievul. Ce efecte au fost raportate până acum Conform datelor citate în material, dronele ucrainene ar fi forțat cel puțin 217 închideri temporare ale aeroporturilor din Rusia începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit publicației independente ruse „Novaya Gazeta Europe”, care a folosit date ale agenției ruse de aviație Rosaviatsiya. Înainte de 9 mai 2025 (Ziua Victoriei în Rusia), Rosaviatsiya ar fi impus restricții temporare de zbor care au afectat planurile de călătorie ale a cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit Asociației Operatorilor de Turism din Rusia. Semnalul Kievului: extindere la „blocaj aerian strategic” Din informațiile publice disponibile, planul ar semăna cu cel folosit anterior, dar „la o scară mai mare”, notează Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a anunțat pe 2 septembrie că Ucraina a informat Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) că spațiul aerian rus „nu este sigur pentru aviația civilă” din cauza intensificării activității militare și a îndemnat operatorii să îl evite. Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Diviziei de Sud a Armatei de Apărare a Ucrainei, a descris noua etapă drept o tranziție către un „blocaj aerian strategic” și a susținut că Ucraina ar crește producția de drone pentru a putea „paraliza permanent” funcționarea unor aerodromuri cheie din Rusia centrală. Reacția Moscovei și contextul escaladării După anunțul lui Zelenski, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „terorism de stat” și a spus că Moscova nu poate negocia „cu teroriștii”, într-o declarație făcută la o conferință de presă transmisă de agenția rusă Tass, conform Digi24. În paralel, materialul amintește că, pe 2 septembrie, Kievul a trecut prin a șaptea zi consecutivă de atacuri cu drone rusești, fiind avariate o universitate, o unitate medicală și un bloc de apartamente. [...]
Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]
