Știri
Știri din categoria Diverse
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar: președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24.
Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia.
Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare.
„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.”
Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova.
În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”.
Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică.
Recomandate
Emisarii lui Donald Trump pregătesc o dublă vizită la Moscova și Kiev, un semnal de reimplicare americană în negocieri , potrivit Digi24 , care citează agenția rusă de stat Tass, prin TVPWorld. Este vorba despre Steve Witkoff și Jared Kushner , iar deplasarea ar urma să aibă loc în weekend. Miza principală este componenta operațională a negocierilor: dacă vizita se confirmă, ar fi prima dată când cei doi emisari ajung la Kiev, deși au făcut „numeroase” călătorii la Moscova, conform informațiilor prezentate. Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Tass susține că emisarii intenționează să viziteze atât Moscova, cât și Kievul „în următoarele zile”. Informația este prezentată ca intenție și se bazează pe „surse proprii” ale agenției ruse, ceea ce înseamnă că detaliile logistice și agenda întâlnirilor nu sunt publice și nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material. Reacția Kievului: „date provizorii” și pregătiri pentru întâlniri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe platforma X că a avut o întâlnire cu echipa implicată în negocierile cu emisarii președintelui SUA și că sunt stabilite „date provizorii”, fără să numească explicit persoanele. „Ne așteptăm ca emisarii președintelui SUA să sosească aici, la Kiev. Aceștia au confirmat că vor avea o întâlnire la Moscova și o alta la Kiev.” Zelenski a insistat asupra importanței menținerii implicării americane și a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții „într-un cadru adecvat și substanțial”. În lipsa unor confirmări oficiale privind componența delegației și calendarul exact, rămâne de urmărit dacă vizitele anunțate de Tass se materializează și în ce format vor avea loc întâlnirile la Moscova și Kiev. [...]
Ucraina mizează pe drone pentru a forța restricții de zbor în Rusia , o tactică ce poate lovi direct în funcționarea aeroporturilor și în transportul aerian civil, fără a ataca infrastructura, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele Volodimir Zelenski este că zborurile deasupra Rusiei ar putea deveni „aproape imposibile”, pe fondul unei prezențe masive de drone în spațiul aerian. Într-un anunț din 1 septembrie, Zelenski a spus că demersul ar implica „un număr mare de drone” și a avertizat companiile aeriene care folosesc spațiul aerian rus să îl evite, susținând că acesta ar urma să fie închis „de facto”. A doua zi, liderul ucrainean a afirmat că unele companii ar fi început deja să refuze zborurile către aeroporturi rusești, invocând riscul reprezentat de drone. „Carpet”, o presiune operațională asupra aeroporturilor Planul descris de Kyiv Independent, citat de Digi24, se leagă de operațiunea „Carpet ”, inițiată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în primăvara anului trecut. Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, obiectivul nu ar fi lovirea aeroporturilor, ci determinarea autorităților ruse să închidă sau să restricționeze traficul aerian atunci când dronele sunt detectate în apropiere. Aceeași sursă indică faptul că tactica ar fi permis perturbarea aviației civile și militare ruse fără atacarea infrastructurii aeroportuare, un tip de țintă față de care partenerii internaționali ai Ucrainei ar fi avertizat în mod explicit Kievul. Ce efecte au fost raportate până acum Conform datelor citate în material, dronele ucrainene ar fi forțat cel puțin 217 închideri temporare ale aeroporturilor din Rusia începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit publicației independente ruse „Novaya Gazeta Europe”, care a folosit date ale agenției ruse de aviație Rosaviatsiya. Înainte de 9 mai 2025 (Ziua Victoriei în Rusia), Rosaviatsiya ar fi impus restricții temporare de zbor care au afectat planurile de călătorie ale a cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit Asociației Operatorilor de Turism din Rusia. Semnalul Kievului: extindere la „blocaj aerian strategic” Din informațiile publice disponibile, planul ar semăna cu cel folosit anterior, dar „la o scară mai mare”, notează Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a anunțat pe 2 septembrie că Ucraina a informat Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) că spațiul aerian rus „nu este sigur pentru aviația civilă” din cauza intensificării activității militare și a îndemnat operatorii să îl evite. Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Diviziei de Sud a Armatei de Apărare a Ucrainei, a descris noua etapă drept o tranziție către un „blocaj aerian strategic” și a susținut că Ucraina ar crește producția de drone pentru a putea „paraliza permanent” funcționarea unor aerodromuri cheie din Rusia centrală. Reacția Moscovei și contextul escaladării După anunțul lui Zelenski, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „terorism de stat” și a spus că Moscova nu poate negocia „cu teroriștii”, într-o declarație făcută la o conferință de presă transmisă de agenția rusă Tass, conform Digi24. În paralel, materialul amintește că, pe 2 septembrie, Kievul a trecut prin a șaptea zi consecutivă de atacuri cu drone rusești, fiind avariate o universitate, o unitate medicală și un bloc de apartamente. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]
Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]
Atacurile din Marea Neagră riscă să taie din exporturile Ucrainei și să lovească în PIB , iar Ankara este văzută de Kiev drept un actor care ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu maritim, potrivit Digi24 . Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzhelyal , a declarat într-un interviu acordat RBC-Ukraine că Ucraina a prezentat propuneri pentru un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră și pentru reluarea transportului de cereale, în condițiile în care atacurile rusești asupra navelor civile alimentează îngrijorări în rândul armatorilor, al companiilor de asigurări și al statelor din regiune. Kievul susține că are „propuneri concrete” pentru încetarea atacurilor și reluarea exporturilor, formulate de președintele Volodimir Zelenski, și așteaptă un răspuns. În același timp, Dzhelyal ridică problema aplicării oricărei înțelegeri: chiar dacă se ajunge la un acord, rămâne întrebarea cum poate fi obligată Rusia să respecte un moratoriu „condiționat” asupra atacurilor. „Aici, rolul Turciei ar putea deveni esențial. Din situația din Strâmtoarea Ormuz putem observa cât de dificil este acest lucru. Din păcate, asigurarea siguranței complete a navigației în astfel de condiții este extrem de dificilă.” Miza economică: exporturi mai mici și costuri în creștere Pe fondul riscurilor ridicate, armatorii ar refuza să intre în porturile ucrainene, ceea ce a dus deja la o scădere a exporturilor, notează Digi24, citând „The Telegraph”. Aceeași sursă arată că atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare au restricționat semnificativ operațiunile porturilor din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi și ar putea costa Ucraina până la 1,5% din PIB până la finalul anului. De ce contează poziția Turciei Turcia este prezentată ca potențial „garant” operațional al unui armistițiu maritim, în contextul rolului său anterior în facilitarea exporturilor de cereale. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, în special în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Totodată, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Obstacolul major: condițiile Rusiei și legătura cu sancțiunile Din partea Moscovei, semnalele rămân negative. Viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că Rusia nu vede încă „condițiile necesare” pentru restabilirea acordului privind exportul de cereale, iar o eventuală revenire ar fi legată de poziția Occidentului privind sancțiunile. Separat, Rusia a transmis că nu vede niciun motiv pentru reluarea acordului. Contextul invocat de Digi24: Turcia a mediat în iulie 2022 un acord care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, însă Rusia s-a retras în 2023, reclamând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. [...]
Coreea de Sud ia în calcul o desfășurare militară în zona Strâmtorii Ormuz , o mișcare care poate influența securitatea rutelor energetice și costurile de transport maritim , potrivit Digi24 . Președinția de la Seul spune că analizează opțiuni pentru o prezență alături de SUA, dar subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie. Contextul imediat este presiunea publică venită dinspre Washington. Președintele american Donald Trump a criticat luna trecută, pe rețelele sociale, refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune SUA–Coreea de Sud. Un oficial din cadrul președinției sud-coreene a precizat că guvernul va face o analiză „conform procedurilor legale naționale”, ținând cont de situația de securitate din Peninsula Coreeană, și că discuțiile sunt încă deschise, potrivit Kyodo, preluată de Agerpres. Ce formă ar putea lua implicarea Potrivit aceleiași surse, Seulul ia în calcul „diverse opțiuni”, inclusiv: roluri de luptă; roluri necombatante, precum misiuni de căutare. Ce urmează, procedural O eventuală desfășurare de forțe sud-coreene în afara țării ar necesita: o decizie a Consiliului de Securitate Națională; aprobarea parlamentului unicameral de la Seul. Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere acordul legislativului chiar în cursul acestei luni, însă, la acest moment, autoritățile spun că nu există o hotărâre finală. [...]
