Știri
Știri din categoria Diverse
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică, iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24.
Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse.
În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament.
Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier.
Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public.
Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea.
În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare.
„Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.”
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate.
În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele.
Recomandate
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
Traian Băsescu susține că PSD concentrează pârghiile de putere după învestirea Guvernului. Într-o intervenție la B1 TV, relatată de Digi24 , fostul președinte afirmă că, dincolo de premierul Luca Niculescu , „șeful real al miniștrilor” ar urma să fie vicepremierul PSD Marian Neacșu , care „va obține de la premier tot ce vrea” prin tact și experiență. Miza, în lectura lui Băsescu, este una de guvernanță: dacă decizia politică se mută în interiorul partidului majoritar și în jurul vicepremierului, premierul riscă să rămână mai degrabă un coordonator formal, iar controlul asupra agendei executive să fie exercitat de PSD prin oamenii săi-cheie. În argumentația sa, Băsescu spune că, după învestirea noului Guvern, PSD „deține, în fapt, toată puterea”, invocând majoritatea din Executiv, poziții de conducere în Parlament și influență în instituții precum Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. El punctează și un element electoral: PSD ar domina puterea „cu 22% în ultimele alegeri”, potrivit declarațiilor sale. De ce îl indică pe Marian Neacșu drept „șeful real” al miniștrilor Fostul șef al statului afirmă că nu vrea să îl discrediteze pe premierul Luca Niculescu, dar vede în Marian Neacșu un centru de comandă mai puternic, pentru că îmbină două roluri: rol executiv: este viceprim-ministru și membru al Guvernului; rol politic: are, în viziunea lui Băsescu, autoritate în partid, pe care premierul „nu o are”. „Neacşu va fi şeful real al miniştrilor pentru că el are şi componenta executivă (...) şi are şi componenta politică pe care premierul nu o are.” Băsescu mai susține că miniștrii PSD se vor raporta la Neacșu pentru validarea deciziilor, în timp ce acesta ar avea „destul tact” încât să obțină ce își dorește „fără să bruscheze lucrurile”. Ce urmează, potrivit acestei evaluări În aceeași logică, Băsescu anticipează o relație de colaborare între premier și vicepremier, în care Niculescu „va avea diplomația să colaboreze cu Neacșu”, iar Neacșu ar evita să îl pună pe premier „în situații proaste”. Evaluarea rămâne, însă, o opinie politică exprimată de fostul președinte, fără elemente factuale suplimentare în material despre mecanisme concrete de decizie în noul Executiv. [...]
Nicușor Dan a formalizat instalarea noului Executiv , semnând decretul de numire a Guvernului condus de Luca Niculescu, după votul de încredere din Parlament, potrivit Digi24 . Decizia închide procedural etapa de învestire și permite Guvernului să intre imediat în funcțiune, inclusiv cu primele decizii cu miză economică și bugetară anunțate de premier. Odată cu numirea Cabinetului, președintele a semnat și decretele necesare pentru eliberarea din funcțiile anterioare a două persoane propuse ca miniștri: Sorin Costreie (Educație) și Sebastian-Dănuț Neculăescu (Afaceri Externe). Măsurile sunt parte din pașii administrativi obligatorii pentru preluarea portofoliilor. Schimbări de funcții înainte de preluarea portofoliilor Conform Administrației Prezidențiale, Sebastian-Dănuț Neculăescu a fost rechemat din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și de șef al Delegației Permanente a României la Alianță, fiind propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Valentin-Sorin Costreie a fost eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie, după ce a fost propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării. În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat și decretul de numire a lui Cornel Olendraru în funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie 2026. Votul din Parlament și componența politică a Cabinetului Guvernul condus de Luca Niculescu este format din miniștri PSD și independenți. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, dintr-un total de 338 de voturi exprimate. Printre portofoliile-cheie pentru economie și buget se regăsesc: Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir (PSD) Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) Ce urmează: jurământul și prima ședință Ceremonia depunerii jurământului de învestitură este programată marți, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni . Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima ședință a Executivului va avea loc tot marți seară, la Palatul Victoria. Învestirea noului Cabinet vine după mai bine de cinci luni de criză politică, iar premierul a spus în Parlament că Guvernul trebuie să înceapă rapid lucrul la prioritățile economice și bugetare ale României. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că fără dialog și compromis, protestul riscă să fragmenteze societatea în „bule” care nu mai comunică , mesaj transmis marți la Forumul privind statul de drept de la București, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Nicușor Dan a spus că „și protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime” și că ele „trebuie să fie folosite”, dar a insistat că este nevoie „și de dialog” și „de compromis pentru consens”. În lipsa acestora, a avertizat el, „avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”, ceea ce nu mai creează „premisele unei construcții democratice” care să alinieze instituțiile și regulile cu așteptările oamenilor. „Statul de drept” ca funcționare a instituțiilor și control reciproc În același discurs, președintele a încercat să traducă noțiunea de „stat de drept” într-un limbaj mai accesibil, sugerând că „domnia legii” ar putea fi o formulare mai ușor de înțeles pentru public. El a legat conceptul de rezultate concrete: funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, nivelul de corupție și capacitatea instituțiilor de a se controla și verifica reciproc pentru a preveni derapajele. Nicușor Dan a mai afirmat că, în opinia sa, democrația se confruntă în prezent cu o provocare majoră: comunicarea pe rețelele sociale, nu prin conținut, ci prin „cantitate”. El a ridicat problema păstrării principiului „o persoană, o voce, un vot”, în condițiile în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. Context: forum european la București, cu Comisia de la Veneția Evenimentul este a doua ediție a Forumului privind statul de drept și se desfășoară marți și miercuri la București, în prezența președintei Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, Marta Cartabia. Președintele a salutat prezența delegației și a spus că a avut anterior o discuție „foarte interesantă” pe temele menționate în discurs. Forumul este organizat de mai multe instituții și organizații, între care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Fundația Konrad-Adenauer, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică. Potrivit organizatorilor, discuțiile pornesc de la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și vizează implementarea practică a recomandărilor, iar în 2026 sunt prezentate și standarde din „Lista de verificare” actualizată a Comisiei de la Veneția. [...]
