Știri
Știri din categoria Diverse
Criza politică blochează formarea unei majorități, iar președintele cere partidelor o soluție explicită la întâlnirea de luni, 09:00, de la Cotroceni, potrivit Stirile Pro TV. Miza este conturarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou guvern, după demiterea Cabinetului Bolojan.
Administrația Prezidențială a anunțat că la discuții au fost invitați liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de liderul Grupului parlamentar al Minorităților Naționale. Concret, sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), notează News.ro, citat de publicație.
Întâlnirea vine pe fondul unei crize politice prelungite, în care nu s-a reușit formarea unei majorități capabile să treacă un executiv prin Parlament. Pe 5 mai, Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci negocierile nu au produs o formulă de guvernare funcțională.
În acest interval, Eugen Tomac, desemnat inițial candidat la funcția de prim-ministru, și-a depus mandatul. Ulterior, liberalul Adrian Veștea a fost desemnat pentru funcția de premier, însă nu a întrunit voturile necesare pentru învestire, potrivit informațiilor din articol.
Nicușor Dan a spus, recent, că nu vede „în acest moment” o soluție care să se contureze pentru ieșirea din criză, după participarea la Summitul NATO de la Ankara.
„În momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluţie. (...) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluţia de majoritate pe care o văd (...) pentru că au principala responsabilitate.”
Președintele a mai afirmat că nu va propune un prim-ministru despre care știe că nu poate strânge o majoritate parlamentară și a indicat că, în prezent, două nume vehiculate pentru funcția de premier – Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan – „nu au șanse să strângă majoritate”, potrivit Agerpres, citat de publicație.
Întâlnirea de luni este programată la ora 09:00 și are ca obiectiv explicit ca liderii politici să prezinte o formulă de majoritate. Din informațiile disponibile în material, nu este anunțat un calendar pentru o nouă nominalizare de premier sau pentru un vot de învestitură, iar președintele indică faptul că inițiativa trebuie să vină de la partidele parlamentare.
Recomandate
Cristian Tudor Popescu avertizează că blocarea noii Legi a Salarizării poate împinge România spre o criză bugetară , cu risc de tensiuni pe plata salariilor și pensiilor, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile făcute de gazetar la B1 TV . În intervenția de marți seară, CTP a susținut că noua Lege a Salarizării „are șanse minime” să mai fie adoptată și a legat acest eșec de o posibilă criză în lunile următoare, în contextul finanțelor publice. El a acuzat clasa politică de lipsă de profesionalism și de inconștiență față de consecințele economice. Miza economică invocată: presiune pe buget și plăți sociale CTP a formulat explicit scenariul unei deteriorări rapide a situației fiscale, cu efect direct asupra cheltuielilor recurente ale statului: „Nu este vorba numai de opacitate, ei nu conștientizează ce se poate întâmpla foarte repede, în următoarele luni. Nu vor mai avea bani de salarii și pensii.” În aceeași intervenție, el a afirmat că anumite forțe politice ar urmări, în realitate, „să extragă România din UE”, indicând PSD ca țintă principală și invocând tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema integrității și a instituțiilor anticorupție. Critici politice: PSD, PNL și rolul președintelui Pe lângă avertismentul legat de finanțele publice, CTP a extins critica spre zona politică și instituțională, afirmând că PSD și PNL ar fi dorit intrarea României în UE „cu o condiție”, aceea de a rămâne „șefi” în plan intern, iar ulterior ar fi fost nemulțumiți de poziția Bruxelles-ului. Totodată, el a lansat un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, despre care a spus că nu ar fi făcut „chiar nimic” în mandat și că ar fi devenit „principalul agent de tragere a României în vechiul sistem”, conform relatării. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind adoptarea Legii Salarizării, ci reflectă evaluarea și acuzațiile formulate de CTP în spațiul public, în condițiile în care, potrivit acestuia, legea ar avea șanse reduse să treacă. În lipsa unor clarificări politice rapide, tema rămâne relevantă prin potențialul impact bugetar și social pe care îl invocă jurnalistul. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate , iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR. Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse. Miza: jalon PNRR și risc de blocaj administrativ Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor. „Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon” În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI. „Amendamentul Fritz” și problema retroactivității Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului. „Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal” Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens. Ce urmează: corecții rapide sau costuri indirecte Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative. „Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții” În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene. [...]
Legea promulgată anulează unele obligații de TVA stabilite retroactiv pentru contribuabilii cărora li s-a anulat codul de TVA, iar firmele care au plătit deja sumele pot cere restituirea de la ANAF , potrivit Digi24 . Măsura include și dobânzi și penalități, dar nu se aplică dacă TVA a fost evidențiată separat în facturi sau a fost încasată de la clienți. Actul normativ vizează situațiile în care, după anularea codului de TVA, administrația fiscală a stabilit ulterior, retroactiv, obligații de TVA prin decizii de impunere, deși contribuabilul nu ar fi facturat distinct și nu ar fi colectat TVA de la clienți. Președintele Nicușor Dan a susținut că acumularea acestor obligații pentru perioade fiscale anterioare a creat o povară financiară care a afectat direct activitatea unor întreprinderi. Cine intră sub incidența anulării și cine rămâne obligat la plată Legea anulează obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente (dobânzi și penalități) doar în cazurile expres prevăzute. În schimb, rămân în vigoare obligațiile acolo unde TVA a fost transferată către client. Concret, legea nu se aplică operațiunilor pentru care contribuabilul: a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente; sau a colectat, integral sau parțial, taxa de la beneficiari. În aceste situații, obligația fiscală „rămâne”, conform explicațiilor președintelui. Cum se aplică: anulare din oficiu și restituiri la cerere Aplicarea se face pe două paliere: anulare din oficiu : obligațiile care intră sub incidența legii vor fi anulate de administrația fiscală fără solicitare din partea contribuabilului; restituire : contribuabilii care au achitat deja sumele stabilite prin decizii de impunere vor putea solicita restituirea lor. Legea acoperă atât obligațiile deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate, precum și situațiile în care organul fiscal nu a emis încă decizia pentru perioadele vizate. Termen pentru ANAF: 30 de zile pentru procedură ANAF are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a aproba procedura de aplicare, potrivit președintelui. În practică, acest pas este esențial pentru modul în care contribuabilii vor depune cererile de restituire și pentru calendarul efectiv al rambursărilor. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
Un nou RO-Alert în nord-estul județului Tulcea ridică din nou problema continuității activităților locale în proximitatea frontierei , după ce radarele armatei au detectat o dronă care se îndrepta spre porturile ucrainene de la Dunăre, la circa opt kilometri de granița cu România, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis miercuri, în jurul orei 13:15, iar populația a fost avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor drone sau a unor fragmente din acestea, pe fondul războiului din Ucraina. În mesaj, autoritățile le recomandă oamenilor să își păstreze calmul și să se adăpostească în locuri sigure pentru următoarele 90 de minute. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate Într-o actualizare la ora 13:49, jurnalistul Digi24 Vali Stan a explicat că alerta a fost emisă după ce radarele armatei au detectat o dronă care se îndrepta către porturile ucrainene de la Dunăre. Din cauza riscului ca aparatul de zbor să se prăbușească pe teritoriul României, au fost trimiși în misiune piloți militari. Elicopterul folosit este un IAR 330 Puma SOCAT , ridicat de la sol și aflat în survol în zona din apropierea localității Periprava. La momentul relatării, aparatul de zbor nu mai apărea pe radar, astfel că este posibil să fi fost doborât de armata ucraineană sau să se fi prăbușit. În orele următoare, elicopterul urma să continue survolul întregii regiuni. Context: frecvența alertelor în Tulcea Potrivit informațiilor citate, numărul mesajelor RO-Alert transmise de la începutul acestui an către populația din județul Tulcea, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a depășit numărul mesajelor de alertă extremă transmise în România din aceeași cauză în perioada 2023–2025. Primul mesaj RO-Alert către populație a fost transmis în septembrie 2023, după ce Ministerul Apărării Naționale a confirmat găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi), în Delta Dunării, la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa), despărțit de localitate de Dunăre. [...]
