Știri
Știri din categoria Diverse
Criza politică blochează formarea unei majorități, iar președintele cere partidelor o soluție explicită la întâlnirea de luni, 09:00, de la Cotroceni, potrivit Stirile Pro TV. Miza este conturarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou guvern, după demiterea Cabinetului Bolojan.
Administrația Prezidențială a anunțat că la discuții au fost invitați liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de liderul Grupului parlamentar al Minorităților Naționale. Concret, sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), notează News.ro, citat de publicație.
Întâlnirea vine pe fondul unei crize politice prelungite, în care nu s-a reușit formarea unei majorități capabile să treacă un executiv prin Parlament. Pe 5 mai, Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci negocierile nu au produs o formulă de guvernare funcțională.
În acest interval, Eugen Tomac, desemnat inițial candidat la funcția de prim-ministru, și-a depus mandatul. Ulterior, liberalul Adrian Veștea a fost desemnat pentru funcția de premier, însă nu a întrunit voturile necesare pentru învestire, potrivit informațiilor din articol.
Nicușor Dan a spus, recent, că nu vede „în acest moment” o soluție care să se contureze pentru ieșirea din criză, după participarea la Summitul NATO de la Ankara.
„În momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluţie. (...) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluţia de majoritate pe care o văd (...) pentru că au principala responsabilitate.”
Președintele a mai afirmat că nu va propune un prim-ministru despre care știe că nu poate strânge o majoritate parlamentară și a indicat că, în prezent, două nume vehiculate pentru funcția de premier – Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan – „nu au șanse să strângă majoritate”, potrivit Agerpres, citat de publicație.
Întâlnirea de luni este programată la ora 09:00 și are ca obiectiv explicit ca liderii politici să prezinte o formulă de majoritate. Din informațiile disponibile în material, nu este anunțat un calendar pentru o nouă nominalizare de premier sau pentru un vot de învestitură, iar președintele indică faptul că inițiativa trebuie să vină de la partidele parlamentare.
Recomandate
Votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu , deși rămâne în opoziție, pune presiune pe PSD să continue disciplina bugetară și reformele , în condițiile în care Ilie Bolojan avertizează că prelungirea crizei politice ar putea bloca servicii publice esențiale, potrivit Digi24 . În discursul din plen, înaintea votului de învestitură, Bolojan a spus că PNL va da „un vot de necesitate” pentru a închide criza politică, chiar dacă liberalii nu intră în noul Executiv și „nu negociază funcții”. El a susținut că alternativa – menținerea blocajului – ar avea costuri directe în funcționarea statului, inclusiv în sănătate. „Când camerele de gardă nu vor mai putea prelua pacienții și urgențele, pentru că nu vor avea cu ce să le rezolve, atunci oamenii vor suferi și, sigur, nimeni nu va răspunde pentru asta.” Miza economică: cheltuieli sub control și continuitatea reformelor Bolojan a legat explicit susținerea punctuală din Parlament de așteptarea ca noul guvern să continue măsurile de reformă și de reducere a cheltuielilor publice. În intervenția sa, el a cerut un stat „mai eficient”, cu „reguli egale pentru toți” și cu accent pe investiții, în timp ce cheltuielile trebuie ținute „sub control”. Totodată, a avertizat PSD să nu renunțe la măsurile deja adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, argumentând că populația „a plătit un preț” pentru aceste corecții. „Nu există nicio grea moștenire”: disputa pe responsabilitatea guvernării Un punct central al atacului politic a fost respingerea ideii că viitorul Cabinet ar putea invoca o „grea moștenire”. Bolojan a afirmat că „bugetul este stabilizat” și a susținut că problemele structurale nu puteau fi rezolvate în cele cinci luni de interimat. În același timp, el a insistat că răspunderea pentru guvernare revine PSD și premierului desemnat, respingând ideea unor „paravane” de responsabilitate, în condițiile în care PNL votează învestirea, dar nu participă la guvernare. Contextul politic invocat de Bolojan Bolojan a acuzat PSD și AUR că au provocat criza politică prin demiterea fostului Executiv „în urmă cu peste cinci luni” și a spus că, între timp, cei care au doborât guvernul „nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă”. Separat, a criticat și desemnările făcute de președintele României pentru funcția de premier, afirmând că doar una dintre cele patru propuneri ar fi reflectat voința partidelor în urma consultărilor. Pentru mediul economic și pentru administrație, mesajul-cheie este că votul PNL este prezentat ca o soluție de avarie pentru deblocare, dar vine la pachet cu o linie roșie: menținerea direcției de consolidare bugetară și a reformelor, pe care Bolojan spune că noul guvern va trebui să și le asume integral. [...]
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
PSD își leagă votul pentru Guvernul Niculescu de un pachet de măsuri fiscale și administrative, cu accent pe reducerea deficitului și un audit al finanțelor publice , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul comun al Parlamentului, la ședința de învestire a Guvernului Niculescu. În discurs, Grindeanu a spus că parlamentarii trebuie să decidă dacă „lasă țara blocată în criză și haosul de dreapta” sau își asumă ieșirea din această situație. El a afirmat că PSD votează Guvernul Niculescu „pentru că România are nevoie de o schimbare de direcție”, dar a avertizat că partidul nu va „administra eșecul” fostului Guvern Bolojan, ci îl va „expune public din prima zi”, conform relatării care citează Agerpres. Reducerea deficitului, condiție asumată de PSD Liderul PSD a susținut că reducerea deficitului „este absolut necesară” și că partidul își asumă „pe deplin” acest obiectiv. În același timp, el a prezentat o linie de poziționare: deficitul nu ar trebui redus „prin sărăcirea românilor și sufocarea economiei”, ci prin reducerea risipei și reforma administrației publice. În acest context, Grindeanu a cerut premierului desemnat să prezinte „adevărul despre buget” – câți bani sunt disponibili, ce facturi sunt neachitate și ce investiții sunt blocate – și a invocat nevoia „urgentă” de un audit al finanțelor publice, înainte de adoptarea măsurilor. Măsuri invocate: pensii, contribuții și sprijin economic În intervenție au fost enumerate și direcții concrete pe care PSD spune că le susține: reluarea indexării pensiilor din 2027, „conform legii”; eliminarea CASS pentru mame și veterani, „în condițiile stabilite prin programul de guvernare”; un pachet de sprijin pentru industrie, IMM-uri, capital autohton și tehnologie; punerea „producției și investițiilor în mișcare”. Reformă administrativă și presiune pe ANAF Pe zona de modernizare a statului, Grindeanu a indicat drept ținte risipa și suprapunerile instituționale, achizițiile „prea scumpe” și programele „care consumă bani fără rezultate”. El a spus că, în primele șase luni, PSD cere auditarea cheltuielilor și propuneri de reorganizare, iar fiecare ministru ar trebui să explice „ce păstrează, ce schimbă și cât economisește”. În același registru, liderul PSD a afirmat că ANAF ar trebui evaluată „după rezultate”, inclusiv în combaterea marii evaziuni, iar contribuabilul corect ar avea nevoie de servicii mai simple și de reguli aplicate egal. Atacuri politice către PNL și USR, în paralel cu mesajul fiscal În același discurs, Grindeanu a lansat critici la adresa PNL și USR, susținând că „factura guvernării” rămâne „pe masa românilor” și afirmând că PNL și USR „s-au luptat pentru putere” în timp ce „bolnavii s-au luptat pentru viață fără tratamente”. El a acuzat USR că pleacă de la guvernare „cu un lider condamnat” și a cerut explicații pentru „jaful de la Șantierul Mangalia”, „jaful de la Romaero” și „jaful cu contractele pe SAFE”, „contract cu contract, decizie cu decizie, leu cu leu”. Despre PNL, Grindeanu a afirmat că se împlinesc „fix 7 ani” de când liberalii sunt la guvernare și că „patru premieri liberali au ajuns la putere cu voturile PSD”, adăugând că PSD a fost pentru PNL „un fel de Cruce Roșie”. „Guvernul Bolojan pleacă, dar factura guvernării sale rămâne pe masa românilor.” „Reducerea deficitului este absolut necesară, iar PSD își asumă pe deplin acest obiectiv.” „Avem nevoie urgent de un audit al finanțelor publice pentru ca mai apoi să luăm măsuri.” (Declarații redate în articol, atribuite lui Sorin Grindeanu, potrivit Agerpres.) În material nu sunt prezentate detalii despre calendarul sau forma concretă a auditului și nici despre conținutul exact al pachetului de sprijin economic, dincolo de direcțiile enunțate în discurs. [...]
Nicușor Dan a formalizat instalarea noului Executiv , semnând decretul de numire a Guvernului condus de Luca Niculescu, după votul de încredere din Parlament, potrivit Digi24 . Decizia închide procedural etapa de învestire și permite Guvernului să intre imediat în funcțiune, inclusiv cu primele decizii cu miză economică și bugetară anunțate de premier. Odată cu numirea Cabinetului, președintele a semnat și decretele necesare pentru eliberarea din funcțiile anterioare a două persoane propuse ca miniștri: Sorin Costreie (Educație) și Sebastian-Dănuț Neculăescu (Afaceri Externe). Măsurile sunt parte din pașii administrativi obligatorii pentru preluarea portofoliilor. Schimbări de funcții înainte de preluarea portofoliilor Conform Administrației Prezidențiale, Sebastian-Dănuț Neculăescu a fost rechemat din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și de șef al Delegației Permanente a României la Alianță, fiind propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Valentin-Sorin Costreie a fost eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie, după ce a fost propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării. În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat și decretul de numire a lui Cornel Olendraru în funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie 2026. Votul din Parlament și componența politică a Cabinetului Guvernul condus de Luca Niculescu este format din miniștri PSD și independenți. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, dintr-un total de 338 de voturi exprimate. Printre portofoliile-cheie pentru economie și buget se regăsesc: Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir (PSD) Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) Ce urmează: jurământul și prima ședință Ceremonia depunerii jurământului de învestitură este programată marți, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni . Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima ședință a Executivului va avea loc tot marți seară, la Palatul Victoria. Învestirea noului Cabinet vine după mai bine de cinci luni de criză politică, iar premierul a spus în Parlament că Guvernul trebuie să înceapă rapid lucrul la prioritățile economice și bugetare ale României. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că fără dialog și compromis, protestul riscă să fragmenteze societatea în „bule” care nu mai comunică , mesaj transmis marți la Forumul privind statul de drept de la București, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Nicușor Dan a spus că „și protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime” și că ele „trebuie să fie folosite”, dar a insistat că este nevoie „și de dialog” și „de compromis pentru consens”. În lipsa acestora, a avertizat el, „avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”, ceea ce nu mai creează „premisele unei construcții democratice” care să alinieze instituțiile și regulile cu așteptările oamenilor. „Statul de drept” ca funcționare a instituțiilor și control reciproc În același discurs, președintele a încercat să traducă noțiunea de „stat de drept” într-un limbaj mai accesibil, sugerând că „domnia legii” ar putea fi o formulare mai ușor de înțeles pentru public. El a legat conceptul de rezultate concrete: funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, nivelul de corupție și capacitatea instituțiilor de a se controla și verifica reciproc pentru a preveni derapajele. Nicușor Dan a mai afirmat că, în opinia sa, democrația se confruntă în prezent cu o provocare majoră: comunicarea pe rețelele sociale, nu prin conținut, ci prin „cantitate”. El a ridicat problema păstrării principiului „o persoană, o voce, un vot”, în condițiile în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. Context: forum european la București, cu Comisia de la Veneția Evenimentul este a doua ediție a Forumului privind statul de drept și se desfășoară marți și miercuri la București, în prezența președintei Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, Marta Cartabia. Președintele a salutat prezența delegației și a spus că a avut anterior o discuție „foarte interesantă” pe temele menționate în discurs. Forumul este organizat de mai multe instituții și organizații, între care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Fundația Konrad-Adenauer, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică. Potrivit organizatorilor, discuțiile pornesc de la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și vizează implementarea practică a recomandărilor, iar în 2026 sunt prezentate și standarde din „Lista de verificare” actualizată a Comisiei de la Veneția. [...]
