Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate, iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR.
Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse.
Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor.
„Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon”
În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI.
Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului.
„Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal”
Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens.
Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative.
„Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții”
În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene.
Recomandate
USR condiționează votul din Parlament de o majoritate asumată și respinge miniștri PSD , ceea ce complică ecuația de învestire și crește riscul unui guvern minoritar cu stabilitate limitată, potrivit Digi24 . Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va face parte și nu va vota un guvern „unde nu este clar pe ce fel de majoritate se va putea baza”, mai ales dacă include miniștri PSD. În intervenția sa, Fritz a legat explicit refuzul USR de două teme: lipsa unei majorități parlamentare asumate și capacitatea viitorului executiv de a ține sub control „ținte de deficit”, în paralel cu presiunea pentru „a da drumul la bani”, pe care o atribuie PSD. Ce schimbă poziția USR în negocierile pentru Cabinetul Niculescu Mesajul USR fixează o linie roșie: fără miniștri PSD și fără „aranjamente de culise”. În acest cadru, Fritz a indicat că USR va susține „din Parlament soluții bune pentru România”, dar nu va valida politic un executiv care, în opinia sa, nu are o bază de susținere clară. Totodată, liderul USR a spus că există „două abordări diferite” față de PNL, dar a adăugat că formațiunile ar putea colabora în continuare pentru „o guvernare fără PSD și AUR”. PNL: acord de susținere, dar rămâne în opoziție În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că PNL este dispus să semneze un acord cu premierul desemnat Luca Niculescu pentru susținerea politicilor care „servesc interesului României”, precizând însă că PNL va rămâne în opoziție. Această formulă lasă deschisă varianta unui sprijin punctual sau condiționat, fără intrare la guvernare. Stabilitate și scenariul anticipatelor Fritz a calificat un termen de șase luni pentru un guvern condus de Luca Niculescu drept „varianta optimistă” și s-a declarat sceptic că o astfel de construcție ar putea oferi „stabilitate” și „predictibilitate”, mai ales dacă ar exista o „majoritate paralelă PSD-AUR” care să tragă în altă direcție decât guvernul. În consecință, liderul USR a susținut ideea alegerilor anticipate, argumentând că actuala configurație parlamentară ar prelungi „haosul”. „Guvern minoritar PSD”, în lectura USR Fritz a afirmat că formula discutată — cu tehnocrați și miniștri PSD — ar însemna, în realitate, „un guvern minoritar PSD”, chiar dacă ar include și persoane fără „carnet de partid”. El a spus că înțelege raționamentul PNL de a vota învestirea, dar a insistat că PSD ar trebui să-și asume guvernarea și responsabilitatea deciziilor. În lipsa unei majorități asumate și cu USR în afara votului de învestire, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat poate strânge sprijin suficient în Parlament pentru un guvern funcțional și pe ce durată. [...]
PNL își condiționează sprijinul pentru învestirea noului guvern, dar refuză coaliția cu PSD , potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a transmis luni seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că liberalii nu vor guverna din nou împreună cu PSD, invocând riscul de a „minți” electoratul cu soluții „care nu au cum să funcționeze”. Miza imediată este una operațională: formarea rapidă a unui executiv cu „puteri depline”, în condițiile în care actualul guvern funcționează cu atribuții limitate. Bolojan susține că, după moțiunea de cenzură, PSD i-a cerut să plece din funcție, iar acum îi cere să guverneze, în timp ce „țara are nevoie urgentă” de un guvern învestit. Ce oferă PNL: vot pentru învestire, fără participare la guvernare În mesajul său, liderul PNL spune că partidul este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, precizând că i-a comunicat acest lucru premierului desemnat, Luca Niculescu , împreună cu „condițiile noastre de bun-simț”. În scenariul unui guvern tehnocrat, Bolojan indică drept „fezabil” un aranjament în care premierul ar încheia acorduri separate cu fiecare partid, pentru asumarea susținerii unor obiective pe o perioadă determinată, inclusiv adoptarea bugetului pe anul viitor. Linia roșie: fără guvernare comună cu PSD Bolojan reafirmă că PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD și argumentează că asocierea ar fi incompatibilă cu ideea de responsabilitate politică și cu recâștigarea încrederii publice. În același mesaj, el acuză PSD că nu respectă angajamentele și că evită răspunderea, în timp ce critică direcția prin care actualul guvern ar fi „stabilizat țara”. Replica PSD: condiție pentru a conduce guvernul și acuzații de „fugă mascată” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu renunță la condiția de a accepta conducerea unui guvern doar dacă din acesta vor face parte și PNL, și UDMR, mai notează publicația. Grindeanu califică refuzul lui Bolojan drept o „fugă mascată” de răspundere. În lipsa unui acord politic, negocierile pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu rămân blocate între două poziții: PNL promite voturi pentru instalarea guvernului, dar exclude intrarea la guvernare alături de PSD, în timp ce PSD condiționează asumarea conducerii de participarea PNL în executiv. [...]
Prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan acuză atacuri coordonate cu boți împotriva liderilor partidului , pe fondul disputelor politice cu Ilie Bolojan și USR, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de declarația politică, este riscul ca presiunea online să distorsioneze dezbaterea publică într-un moment de blocaj instituțional. Ivan spune că a observat un tipar: atunci când lideri social-democrați exprimă opinii divergente față de „premierul demis Ilie Bolojan” sau față de USR, aceștia devin „brusc ținta unor atacuri foarte directe și foarte concertate”. El a susținut că astfel de atacuri apar inclusiv noaptea, „pe la 3-4 dimineața”. „Război hibrid” și conturi false Într-o intervenție la TVR, Bogdan Ivan a legat fenomenul de ceea ce numește „război hibrid” și de un nivel „uriaș” de ură și dezinformare în rețelele sociale. El a invocat existența unor „hoarde de boți, trolli și conturi false” care ar viza paginile de Facebook ale liderilor PSD. Declarațiile au fost relatate de Digi24, cu atribuirea „potrivit News.ro”. Efectul politic invocat: presiune în contextul blocajului Ivan a afirmat că nu se teme de atacurile conturilor false, susținând că publicul „vede” încercările de distorsionare a realității și că există oameni care cer PSD să „deblocheze” situația politică. Totodată, el a spus că România se află într-un blocaj „din cauza încăpățânării unui singur om” și a adăugat că, în opinia sa, PSD a greșit când a acceptat unele măsuri economice ale guvernului condus de Bolojan. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre ce măsuri economice are în vedere. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Donald Trump ar fi cerut demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , după acuzații legate de datorii și finanțarea unui stil de viață de lux , potrivit Bild . Informația a fost anunțată la Casa Albă de noua purtătoare de cuvânt a președintelui, Katie Zacharia, la primul ei briefing. Decizia are o miză operațională și de credibilitate pentru administrație: Guilfoyle era o numire cu vizibilitate, iar cazul, așa cum este prezentat, atinge direct cercul familiei Trump, Guilfoyle fiind fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Ce a declanșat îndepărtarea lui Guilfoyle Publicația scrie că Guilfoyle (57 de ani) ar fi fost implicată într-un scandal financiar: ar fi rugat un donator al lui Trump să îi achite datorii pe cardul de credit în valoare de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei). În plus, ar fi susținut că doi miliardari greci îi finanțau stilul de viață luxos. În acest context, Trump ar fi fost „extrem de furios” din cauza comportamentului diplomatei, iar Guilfoyle ar fi fost „prompt” îndemnată să demisioneze. Zacharia a transmis sec că i se urează „tot binele pentru viitor”, conform relatării. Cum a fost făcut anunțul la Casa Albă Anunțul a venit în timpul debutului lui Katie Zacharia (40 de ani) ca purtătoare de cuvânt, după demisia predecesoarei Karoline Leavitt (29 de ani). Bild notează că apariția a durat doar 14 minute, iar Zacharia a părăsit brusc sala în timp ce reporterii continuau să adreseze întrebări. Publicația o descrie pe Zacharia ca pe o alegere „firească” pentru Trump, cu profil conservator și apariții la posturi precum „Fox News” și „Newsmax”. De asemenea, ar fi lucrat pentru „imperiul Trump” ca și consultant de comunicare pentru serviciul de socializare Truth Social și, la începutul anului, ar fi fost pentru scurt timp purtătoare de cuvânt în Departamentul pentru Securitate Internă. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor la Atena sau despre pașii administrativi următori. Informațiile prezentate se bazează pe anunțul făcut în briefing și pe relatarea Bild, fără alte confirmări independente în textul furnizat. [...]
AUR ia în calcul să boicoteze votul de învestire , ceea ce poate face și mai instabilă o eventuală majoritate pentru guvernul Luca Niculescu , într-un Parlament deja blocat de luni de zile, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, spune că parlamentarii formațiunii iau în calcul să iasă din sală la votul pentru guvernul Niculescu, dacă premierul desemnat nu își depune între timp mandatul. Peiu afirmă că nu au existat discuții cu Luca Niculescu, invocând poziția președintelui Nicușor Dan, care ar fi spus că nu va exista o majoritate negociată cu AUR. În evaluarea senatorului AUR, șansele ca premierul desemnat să își formeze echipa și să finalizeze programul de guvernare până joi sunt mici, ceea ce ar putea împinge procesul de învestire într-un nou impas. Peiu susține că, „din ce se vede astăzi”, nu există încă o echipă de miniștri și nici un program de guvernare, iar procedurile necesare (inclusiv audierile) fac dificilă respectarea termenului. De ce contează: riscul unei majorități „foarte fragile” și scenariul anticipatelor Chiar și în ipoteza în care guvernul ar trece de votul Parlamentului, Peiu anticipează o majoritate instabilă, despre care spune că „nu va rezista mult”. În acest context, el se pronunță în favoarea alegerilor anticipate, argumentând că România ar avea nevoie de o majoritate stabilă pentru a adopta „măsuri raționale” și „destul de profunde”, lucru pe care îl consideră imposibil în actuala configurație parlamentară. Ce spune AUR despre ieșirea din sală Întrebat direct despre varianta părăsirii sălii la vot, Peiu confirmă că este o opțiune luată în calcul, motivând că AUR ar fi exclus de la participarea la o majoritate parlamentară, situație pe care o califică drept „pe lângă Constituție” și o reacție la „atitudini autoritare”. Totuși, Peiu afirmă că nu crede că se va ajunge efectiv la momentul votului, tocmai din cauza întârzierilor legate de componența cabinetului și de programul de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă premierul desemnat poate prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare în timp util pentru audieri și vot. În lipsa acestor pași, procesul de învestire riscă să rămână blocat, iar discuția despre o majoritate funcțională — sau despre anticipate — capătă greutate. [...]
