Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate, iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR.
Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse.
Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor.
„Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon”
În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI.
Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului.
„Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal”
Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens.
Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative.
„Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții”
În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene.
Recomandate
Plata următoarei tranșe din PNRR este pusă sub semnul întrebării după ce liderii grupurilor PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să rețină fondurile pentru România, invocând riscuri pentru statul de drept legate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Digi24 . Miza este una direct economică: scrisoarea vizează blocarea unei tranșe de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență , în condițiile în care Comisia Europeană e îndemnată să intervină înainte de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă. De ce ar putea Comisia să oprească banii Demersul PPE și Renew se leagă de modificări recente ale legislației privind integritatea, descrise în spațiul public drept „amendamentul Fritz”. Potrivit informațiilor prezentate, liderii celor două grupuri susțin că schimbarea legislativă ar putea afecta statul de drept și cer un semnal explicit că fondurile nu vor fi acordate dacă România merge mai departe cu această modificare. În scrisoare, publicată de POLITICO (care a pus la dispoziție documentul), se argumentează că legea adoptată ar afecta direct mandatul unui oficial ales – Dominic Fritz, primarul Timișoarei – ceea ce ar ridica suspiciuni că legislația ar fi fost construită pentru un caz individual, nu pentru o problemă generală. Argumentele invocate: neretroactivitate și compatibilitate cu dreptul UE Liderii PPE și Renew invocă principii precum securitatea juridică și neretroactivitatea (interdicția aplicării unei reguli noi pentru fapte din trecut), precum și posibile incompatibilități cu garanții din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu dreptul Uniunii Europene. În același context, este menționat că Dominic Fritz este cetățean german ales în România, iar mandatul său ar intra și sub incidența drepturilor conferite de tratatele UE. Ce urmează și care este riscul imediat Scrisoarea cere Comisiei Europene să acționeze „urgent”, înainte de termenul de 31 august, într-un moment în care tranșa de 770 de milioane de euro depinde de evaluarea îndeplinirii jaloanelor asumate de România. Nu rezultă din informațiile prezentate că există deja o decizie a Comisiei de blocare a fondurilor; deocamdată este vorba despre o solicitare politică formulată de două grupuri din Parlamentul European, cu potențial de a complica calendarul de plată al PNRR. [...]
Manfred Weber cere clarificări rapide de la Comisia Europeană pentru ca România să nu riște pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul controverselor legate de noua lege a integrității (ANI) și a „ amendamentului Fritz ”, potrivit Digi24 . Președintele Partidului Popular European (PPE) spune că respectarea valorilor europene și a statului de drept trebuie să rămână o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene și susține că grupul PPE nu își dorește ca România să piardă „niciun euro” din banii alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza: ultima cerere de plată și un termen-limită apropiat Weber explică faptul că scrisoarea transmisă de grupurile PPE și Renew oferă Comisiei Europene posibilitatea de a lămuri rapid dacă forma actuală a noii Legi a Integrității îndeplinește cerințele jalonului din PNRR sau dacă sunt necesare modificări suplimentare, astfel încât România să aibă timp să facă ajustări și să respecte termenul. În mesajul citat de Digi24, Weber indică explicit miza financiară: „Este esențial ca această clarificare să vină rapid, astfel încât România să poată face, dacă este nevoie, toate ajustările necesare și să îndeplinească jalonul în termen. Miza este una majoră: România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro și să nu piardă niciun euro din PNRR.” Ce spune Comisia Europeană: evaluarea vine la ultima cerere de plată Comisia Europeană precizează, într-un răspuns pentru Agerpres, că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultime cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. În același răspuns, Comisia arată că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În practică, mesajul combinat al PPE și al Comisiei indică o presiune de calendar: clarificările trebuie să vină rapid, iar eventualele ajustări legislative ar trebui făcute la timp pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit în cadrul ultimei cereri de plată. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24 . Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz. Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta. Ce acuză DNA și miza dosarului DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale. Poziția lui Bolojan: accesul la birou „nu a fost condiționat de bani” Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța. El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său. Presiune politică: PSD și AUR cer demisia În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”. Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri. [...]
Timișoara oprește autorizarea jocurilor de noroc, iar sălile existente intră pe un calendar de închidere : de marți, municipalitatea nu mai emite autorizații pentru astfel de activități, urmând să rămână permise doar jocurile de tip loto ale Loteriei Române, potrivit Digi24 . Decizia vine după ce Consiliul Local Timișoara a aprobat o hotărâre care interzice total sălile de jocuri de noroc în oraș. Primarul Dominic Fritz a precizat că măsura se aplică autorizărilor noi, în timp ce sălile care funcționează deja vor putea rămâne deschise până la expirarea licențelor emise „de la București”, cel târziu anul viitor, urmând să se închidă treptat. „Începând de astăzi, în oraş nu mai pot fi autorizate jocurile de noroc. În Timişoara vor funcţiona doar activităţile de tip loto ale Loteriei Naţionale. Actualele săli de jocuri care mai sunt deschise în oraş vor funcţiona până la expirarea licenţelor primite de la Bucureşti, cel târziu anul viitor.” Ce se schimbă pentru operatori: stop la extindere, ieșire treptată din piață Din perspectiva pieței, hotărârea blochează deschiderea de noi puncte de lucru pentru jocuri de noroc în Timișoara și introduce un orizont de retragere pentru operatorii existenți, în funcție de valabilitatea licențelor. În același timp, sunt exceptate activitățile de tip loto ale Loteriei Române, care pot continua să funcționeze. În primăvară, în municipiul Timișoara erau 173 de locații autorizate de Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc pentru activități de jocuri de noroc, conform datelor citate în material. Context politic și stimulente financiare pentru alte primării În plan județean, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis , anunțase în aprilie că primăriile care închid sălile de jocuri de noroc ar urma să primească bani pentru investiții în educație – școli și grădinițe noi sau modernizarea celor existente. „Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc, păcănelele, cum le cunoaştem, vor primi bani pentru şcoli.” Pentru companii, miza imediată este că Timișoara devine un oraș în care creșterea rețelelor de săli este oprită administrativ, iar activitatea existentă se va reduce pe măsură ce expiră licențele; pentru autorități, următorul test va fi gestionarea tranziției până la închiderea completă a sălilor, fără a afecta cadrul de licențiere aflat în derulare. [...]
