Știri
Știri din categoria Apărare
România va cere la Summitul NATO de la Ankara întărirea apărării pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră, potrivit Economica, care citează Administrația Prezidențială. Președintele Nicușor Dan urmează să solicite continuarea sprijinului aliat pentru securitatea regională și consolidarea apărării aeriene și maritime, pe fondul efectelor acțiunilor Rusiei asupra zonei, inclusiv asupra României.
Administrația Prezidențială indică faptul că liderul de la București va susține „întărirea descurajării și apărării în mod unitar” pe Flancul Estic, într-un context în care climatul de securitate „continuă să se degradeze” din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
Pe agenda Summitului sunt menționate, între temele principale, angajamentele privind creșterea bugetelor pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea operațională și industrială a Alianței, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, a producției și a inovării tehnologice.
În acest cadru, România urmărește să mențină Marea Neagră ca prioritate de securitate pentru NATO și să obțină susținere pentru întărirea posturii de apărare, cu accent pe capabilități aeriene și maritime – un semnal cu relevanță directă pentru planificarea militară și pentru direcțiile de investiții din industria de apărare.
Programul include o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la cel mai înalt nivel și evenimente conexe cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, inclusiv Declarația Summitului.
În marja Summitului, pe 7 iulie, este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NATO Security and Defence Industry Forum – NSDIF), dedicat dimensiunii industriale a efortului aliat.
Administrația Prezidențială mai precizează că acesta este al doilea Summit organizat în Turcia după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca aliat, iar președintele României va avea și întâlniri bilaterale în marja evenimentului.
Recomandate
România va cere la Summitul NATO întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un moment în care pe agenda Alianței se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniu, potrivit Ziarul Financiar . Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia, la Ankara. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca stat aliat. Programul include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii urmează să fie adoptată Declarația Summitului. Miza: cheltuieli mai mari și capacități industriale în apărare Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul are loc într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află, între altele: creșterea cheltuielilor pentru apărare; asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Ce poziție va susține România la Ankara Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele NATO. Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care Nicușor Dan participă în calitate de președinte al României, într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare pe fondul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu. [...]
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor și de întărirea Flancului Estic , în contextul în care NATO discută atât angajamentele privind bugetele de apărare, cât și consolidarea capacităților operaționale și industriale ale Alianței, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan va participa la summitul NATO de la Ankara, Turcia, în perioada 7–8 iulie, conform Administrației Prezidențiale . Reuniunea include o ședință la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic și evenimente conexe, inclusiv cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, între care Declarația Summitului. Administrația Prezidențială plasează discuțiile într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu, cu accent pe unitatea transatlantică și apărarea colectivă. Ce teme cu impact pentru apărare sunt pe agenda summitului Potrivit Administrației Prezidențiale, liderii NATO vor discuta în principal despre: îndeplinirea angajamentelor privind creșterea bugetului pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea operațională și industrială a Alianței, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, al producției și al inovării tehnologice. Mesajul României: Marea Neagră, Flancul Estic și apărarea aeriană și maritimă În intervențiile sale, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de „aliat de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și pe întărirea posturii de descurajare și apărare „în mod unitar” pe Flancul Estic, mai arată Administrația Prezidențială. Totodată, președintele României va atrage atenția asupra consecințelor acțiunilor Rusiei la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale. Tot pe 7 iulie este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), menționat în programul evenimentelor conexe. [...]
NATO își recalibrează planurile de apărare după reducerea contribuției SUA , iar aliații europeni au reușit „în mare măsură” să acopere golurile apărute, potrivit news.ro . Miza este una operațională: capacități concrete (avioane, drone, nave) care intră în „Modelul de Forțe” al Alianței pentru scenarii de criză și care vor fi discutate la summitul NATO de la Ankara , din 7-8 iulie. Comandantul suprem al NATO (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich , a transmis că, „în doar câteva săptămâni”, europenii au compensat majoritatea lacunelor apărute după ce SUA au redus fondul de capacități militare angajate în cadrul Alianței. Pentru domeniile rămase descoperite, NATO analizează „capacități alternative cu efect echivalent”, a mai spus Grynkewich într-o declarație furnizată agenției Reuters. Ce a redus SUA și unde rămâne principala vulnerabilitate Decizia Washingtonului, comunicată aliaților în luna mai, urmărește să reducă treptat ceea ce Grynkewich a numit o „co-dependență nesănătoasă” față de forțele americane, pe fondul riscului de conflicte simultane în mai multe teatre de operațiuni. Potrivit unei surse NATO citate de Reuters, NATO ar urma să anunțe la summitul de la Ankara că europenii au acoperit „aproape toate” lacunele lăsate de SUA. Totuși, principala lacună rămasă este la bombardiere strategice : SUA ar pune la dispoziție un singur avion în loc de două , conform aceleiași surse. Reduceri punctuale: de la avioane de vânătoare la nave SUA nu au publicat detaliile, însă, conform unor cifre furnizate Reuters de o sursă militară, reducerile includ: Avioane de vânătoare F-15 și F-15E: scădere cu o treime, la 99 ; Drone MQ-4 și MQ-9 Reaper: reducere la jumătate, la 12 ; Avioane de realimentare KC-135 și KC-46: de la 79 la 63 ; Bombardiere strategice: 1 (în loc de 2); Portavioane: 1 (în loc de 2); Avioane de patrulare maritimă: de la 26 la 15 ; Distrugătoare: de la 17 la 9 ; Submarin echipat cu rachete de croazieră: eliminat din angajamente. De ce contează pentru Europa și ce urmează Schimbarea mută presiunea pe europeni să asigure rapid capacități critice pentru planurile de apărare ale NATO, într-un moment în care Alianța este descrisă ca fiind sub „o presiune fără precedent”, pe fondul îngrijorărilor că Washingtonul ar putea pune în aplicare amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind retragerea. Următorul test este summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), unde Alianța va discuta ajustările și modul în care sunt acoperite deficiențele rămase, inclusiv în zona bombardierelor strategice. [...]
Summitul NATO de la Ankara riscă să fie dominat de condiționări politice din partea SUA, nu de bani , după ce Donald Trump a transmis că nu mai caută doar creșteri de bugete, ci „loialitate” din partea aliaților, potrivit news.ro . Pentru Mark Rutte , secretarul general al NATO, miza devine menținerea coeziunii alianței într-un moment în care Europa se teme de Rusia, iar Washingtonul transmite semnale amestecate despre angajamentul militar în Europa. În analiza citată, Associated Press arată că Rutte și-a petrecut o parte importantă din mandat încercând să țină SUA în alianță, inclusiv printr-o abordare personalizată față de Trump. Dacă până recent disputa principală era legată de nivelul cheltuielilor de apărare, anul trecut aliații s-au angajat să investească la fel de mult ca SUA raportat la PIB, iar discuția s-a mutat spre capacitatea de a transforma banii în capabilități militare. De la „împărțirea sarcinilor” la „loialitate” Rutte a încercat să reducă tensiunile după o întâlnire la Casa Albă, prezentând un grafic intitulat „The Trump Trillion”, care indică cheltuieli de 1,2 trilioane de dolari ale aliaților europeni și Canadei din 2017 încoace. Trump a rămas însă nemulțumit, invocând refuzul unor aliați de a se alătura războiului împotriva Iranului, declanșat împreună cu Israel fără consultarea prealabilă a partenerilor. „Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic. Vreau doar loialitate.” În același context, Trump a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi fost găzduit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, un lider pe care îl apreciază. Riscul operațional: semnale despre reducerea sprijinului militar american Dincolo de retorică, analiza notează că Pentagonul i-a surprins luna trecută pe aliați anunțând că va reduce numărul de soldați, nave de război, avioane și drone pe care le-ar pune la dispoziție dacă un aliat ar fi atacat. În paralel, Trump a transmis mesaje contradictorii despre posibilitatea reducerii sau majorării efectivelor americane din Europa. Pentru NATO, problema este structurală: alianța „nu poate funcționa” fără cel mai mare aliat al său, iar Europa este împinsă să se pregătească pentru scenarii în care trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu, în timp ce Rusia rămâne amenințarea principală. Ce se joacă la Ankara Summitul are rolul de a demonstra angajamentul de securitate colectivă din articolul 5 („toți pentru unul, unul pentru toți”), invocat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie. Rutte încearcă să argumenteze că majorarea cheltuielilor europene permite SUA să-și mute atenția către China, în timp ce europenii gestionează războiul din Ucraina. În acest cadru, cererea de „loialitate” ridică o dificultate practică: nu poate fi cuantificată ușor în angajamente bugetare sau grafice și riscă să transforme summitul într-o negociere politică despre aliniere, nu despre planificare militară și capabilități. [...]
Ridicarea de la sol a două avioane NATO pentru interceptare după pierderea contactului radio cu un avion civil evidențiază cât de rapid se activează procedurile de poliție aeriană în proximitatea graniței României, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc sâmbătă, când un avion de pasageri înmatriculat în China nu a răspuns apelurilor controlului de trafic aerian din România. Ministrul ungar al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi , a anunțat că alerta a fost declanșată la ora 13:42 pentru aeronavele aflate în serviciul NATO de reacție rapidă (Quick Reaction Alert – Interceptor). Potrivit acestuia, aeronava era un Airbus A350 care efectua o cursă între Hong Kong și Londra și, în timp ce se afla în spațiul aerian al României, nu a stabilit legătura radio cu serviciile române de dirijare a traficului aerian civil. Interceptarea, lângă frontiera româno-ungară Perechea de avioane aflată în serviciul de poliție aeriană a decolat din Ungaria, de la baza aeriană din Kecskemét, la ora 13:51. Aeronavele au interceptat avionul de pasageri în apropierea frontierei româno-ungare. Conform ministrului ungar, piloții au efectuat o avertizare vizuală, după care echipajul avionului chinez a reluat comunicațiile cu serviciile de control al traficului aerian. Misiunea a fost încheiată după restabilirea contactului radio, iar aeronavele NATO s-au întors la baza din Kecskemét. Ce înseamnă QRA și de ce contează operațional Misiunile de tip Quick Reaction Alert (QRA) reprezintă serviciul permanent de poliție aeriană al NATO, în care aeronavele aflate în alertă sunt pregătite să decoleze în câteva minute pentru identificarea și escortarea aparatelor care nu respectă procedurile de zbor sau pierd legătura cu autoritățile de control. În majoritatea cazurilor, astfel de intervenții au caracter preventiv și urmăresc restabilirea comunicațiilor și verificarea situației aeronavelor, notează sursa. [...]
Polonia își ajustează pregătirea de apărare pentru scenarii de escaladare în regiune , pe fondul avertismentelor primite de la aliați și al unor relatări despre posibile „provocări” rusești menite să testeze reacția NATO, potrivit HotNews . Premierul Donald Tusk a spus vineri că „lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei și că Varșovia se pregătește pentru „diverse” situații, fără a detalia public planuri concrete. Declarațiile vin după informații apărute în presă, bazate pe date ale serviciilor de informații americane, conform cărora Moscova ar putea pregăti o acțiune armată în Polonia pentru a pune la încercare hotărârea Alianței Nord-Atlantice. „Nu vreau să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice, inclusiv din cauza naturii în schimbare a războiului.” Ce tip de risc indică relatările din presă Potrivit BBC, Tusk a reacționat la informații conform cărora Rusia ar plănui o „provocare” armată în Polonia. În același context, publicația poloneză Onet a relatat că surse apropiate președintelui Karol Nawrocki ar fi susținut că SUA au transmis Varșoviei avertismente privind un complot care ar viza un atac asupra țării. Conform unor presupuse planuri publicate și de The Telegraph, infrastructura poloneză ar putea fi țintită de rachete sau drone, iar un alt scenariu ar include trimiterea de soldați în Polonia. Miza unei astfel de acțiuni, conform relatărilor, ar fi creșterea presiunii asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suspenda ajutorul acordat Kievului. Ce a confirmat Tusk și ce urmează la NATO Întrebat despre aceste informații, Tusk a confirmat existența avertismentelor și a spus că Polonia nu poate ignora riscurile. „Să nu ne temem; ne pregătim pentru diverse situații, dar nu le putem ignora… Suntem conștienți de amenințări, inclusiv datorită informațiilor primite de la aliații noștri.” Premierul polonez urmează să participe săptămâna viitoare, în Turcia, la un summit NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că reuniunea va arăta că europenii răspund apelurilor președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare și că este de așteptat un angajament pentru continuarea finanțării livrărilor de armament către Ucraina. În ultimele luni, lideri de la Varșovia au ridicat public nivelul de alertă: Tusk a spus în aprilie, într-un interviu pentru Financial Times, că Rusia ar putea ataca un stat NATO în „câteva luni”, iar la final de iunie vicepremierul Radek Sikorski a declarat pentru CBS News că nu exclude o operațiune rusească de tip „steag fals” în următorii doi ani. În paralel, statele baltice și-au exprimat anterior îngrijorarea privind vulnerabilitatea lor, iar presa letonă a relatat în iunie că serviciile de informații au avertizat despre posibile provocări militare în regiune sau în Polonia. [...]
