Știri
Știri din categoria Diverse
Uniunea Europeană caută un „negociator-șef” pentru Ucraina, ca să nu fie împinsă pe margine în eventualele discuții directe dintre Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Digi24. Miza este una de influență și de arhitectură de securitate: cine vorbește „în numele Europei” poate cântări în condițiile unui armistițiu și în garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Subiectul a devenit urgent după ce trimisul prezidențial american Steve Witkoff a mers în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei cu Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a impulsiona negocierile pentru un armistițiu. În paralel, în capitalele europene crește temerea că Washingtonul ar putea ajunge la o înțelegere cu Moscova fără consultarea prealabilă a aliaților europeni și a Kievului.
Un argument invocat în discuțiile europene este că Putin nu tratează instituțiile UE ca interlocutor. Președintele ceh Petr Pavel a spus, într-un interviu acordat Axel Springer Global Reporters’ Network (din care face parte și Politico), că liderul rus „nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate” și că nu discută cu Ursula von der Leyen sau cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, adăugând că a încetat să mai discute și cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron.
Potrivit materialului citat de Digi24, nu există o poziție comună între diplomați și oficiali europeni asupra persoanei care ar trebui să reprezinte continentul. În joc sunt atât eficiența diplomatică, cât și riscul ca UE să apară fragmentată, cu mai multe voci concurente.
Un diplomat dintr-un stat membru a avertizat că un eventual acord negociat de Putin și Trump nu va urma neapărat protocoalele instituțiilor europene și că UE nu își permite să vină „cu două sau trei persoane” care să pretindă că vorbesc în numele Uniunii. Același diplomat a susținut că alegerea ar trebui să se bazeze pe contribuția concretă pe care o poate aduce reprezentantul, nu pe rivalități sau ambiții personale.
Printre numele discutate apare Alexander Stubb, președintele Finlandei, prezentat ca o opțiune din afara aparatului instituțional al UE. În favoarea lui sunt menționate relația cu Donald Trump și experiența Finlandei în gestionarea relațiilor cu Rusia, în contextul unei frontiere comune de aproximativ 1.300 km.
În același timp, există apeluri ca președintele Consiliului European, Antonio Costa, să poarte discuții directe cu Putin. Un diplomat a relatat că, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE l-au întrebat pe Costa dacă nu ar fi momentul să vorbească direct cu liderul rus, iar răspunsul ar fi fost că „nu va discuta cu Putin în acest moment”. Argumentul pro-Costa, potrivit sursei, este că ar putea fi perceput ca un intermediar „mai puțin implicat” în disputele politice dintre lideri, spre deosebire de von der Leyen și Kallas, considerate de unii oficiali prea ferm aliniate cu poziția Ucrainei pentru rolul de interlocutor la nivel înalt cu Moscova.
Separat, un diplomat a insistat că UE trebuie să fie reprezentată ca instituție, nu doar de un grup restrâns de state puternice. În acest context, sunt menționați Bjoern Seibert (principalul consilier al Ursulei von der Leyen) și Pedro Lourtie (consilier principal al lui António Costa) ca participanți necesari la discuțiile pregătitoare, alături de informarea corespunzătoare a statelor membre.
Comisia Europeană susține că Uniunea este deja implicată în demersurile diplomatice, invocând participarea lui Bjoern Seibert la reuniunea de la Oslo. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a declarat că întâlnirea a urmărit să testeze dacă există condiții pentru o trecere la negocieri trilaterale sau multilaterale, cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar discuțiile au vizat chestiuni teritoriale, garanții de securitate și perspectivele de prosperitate ale Ucrainei după război.
Comisia se așteaptă ca Steve Witkoff să prezinte Ucrainei și partenerilor europeni un raport după întâlnirea sa cu Vladimir Putin.
Din informațiile disponibile, Europa nu are încă un mandat unic și o figură agreată pentru un eventual dialog direct cu Kremlinul. În perioada imediat următoare, presiunea va veni din două direcții: evoluția inițiativei americane (inclusiv raportul lui Witkoff) și capacitatea UE de a-și coordona rapid o reprezentare credibilă, astfel încât să nu fie redusă la rolul de spectator într-un dosar cu impact direct asupra securității și economiei continentului.
Recomandate
Prima livrare de motorină din Rusia către SUA deschide o breșă în regimul de sancțiuni , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile restrictive pentru a permite transporturile, potrivit Digi24 . Livrarea ar urma să aibă loc joi, în baza unui acord încheiat între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, relatează dpa. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus miercuri că petrolierul folosit va avea o capacitate de 40.000 de tone, conform agenției Interfax, iar autoritățile ruse se așteaptă să urmeze și alte transporturi. Ce înseamnă operațional: reluarea exporturilor către SUA, cu posibilă extindere Novak nu a exclus exporturi de motorină și către alte țări, însă a condiționat acest scenariu de capacitatea de rafinare a Rusiei în lunile următoare. Contextul este unul sensibil pentru industria rusă: rafinăriile sunt vizate frecvent de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă, iar pagubele și reparațiile au limitat capacitatea de producție, notează publicația. Moscova a răspuns anterior prin interdicții la exportul de benzină și motorină. Miza de reglementare și reacțiile politice Acordul a fost posibil după ce, la începutul lunii octombrie, Trump și Putin au convenit reluarea livrărilor, iar Washingtonul a suspendat temporar sancțiunile existente împotriva Rusiei pentru a permite efectuarea transporturilor. Decizia a atras critici din partea Ucrainei, a Uniunii Europene și a unor membri republicani ai Congresului SUA, în timp ce Moscova a salutat înțelegerea. Context: combustibilul, războiul și presiunea electorală din SUA Trump a criticat atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere, acuzând Kievul că ar contribui la creșterea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor pentru Congresul SUA din noiembrie, unde se preconizează rezultate slabe pentru republicani. Ucraina susține, la rândul ei, că instalațiile petroliere sunt ținte militare legitime, deoarece asigură combustibil și finanțare pentru războiul Rusiei. Separat, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff , s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, unde i-a prezentat liderului rus propuneri pentru un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. [...]
Washingtonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina rămâne condiționat de priorități și evaluări interne , după ce secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind limitarea ajutorului și a avertizat implicit că livrările pot suferi întârzieri, potrivit Digi24 . Rubio a declarat, într-o vizită în India, că fără asistența Statelor Unite – inclusiv cea acordată în timpul administrației Donald Trump – Ucraina „nu ar mai exista în acest moment” ca stat suveran. Declarația vine după ce Kievul a semnalat restricții în furnizarea de informații de către serviciile americane și întârzieri în livrarea rachetelor interceptoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că limitările ar reflecta o intenție a Washingtonului de a forța Ucraina să capituleze în fața Rusiei. Rubio a negat existența unei directive politice deliberate care să afecteze Ucraina, dar a admis că pot exista întârzieri la rachetele interceptoare, pe fondul evaluării altor necesități militare. Totodată, el a respins acuzațiile potrivit cărora SUA ar refuza să furnizeze informații de avertizare privind atacurile rusești. Negocieri: propuneri pregătite pentru partea rusă Rubio a mai spus că întâlnirea dintre emisarul SUA, Steve Witkoff, și Zelenski a fost „pozitivă”, iar în urma discuțiilor au fost pregătite propuneri pentru negocierile cu Rusia. „Din informaţiile pe care mi le-a transmis şi din raportul pe care l-am primit, înţeleg că întâlnirea a fost pozitivă. Nimic neaşteptat, nimic surprinzător.” Oficialul american a precizat că Witkoff lucra la definitivarea propunerilor pentru a le prezenta părții ruse și a avertizat că negocierile sunt complicate. „Dacă ar fi fost un război uşor de rezolvat, ar fi fost încheiat de mult timp.” Întâlnirea Witkoff–Putin și miza G20 în SUA Miercuri, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat propunerile convenite de Statele Unite, Ucraina și europeni la Oslo. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va analiza propunerile. În același context, Witkoff i-a cerut lui Putin să susțină reluarea negocierilor trilaterale, chiar dacă acestea ar urma să aibă loc la nivel tehnic. Emisarul american a confirmat și că Rusia a fost invitată oficial la următoarele reuniuni ale G20 organizate pe teritoriul SUA. Rubio a afirmat că se așteaptă ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să participe la reuniunea de la Atlanta din 30–31 octombrie și a menționat „posibilitatea” ca Vladimir Putin să participe la summitul de la Miami (14–15 decembrie), fără ca o confirmare să existe în acest moment. În fundal, Digi24 amintește că Zelenski a spus că conectivitatea rețelei de sateliți Starlink/Starshield rămâne limitată în mai multe sectoare ale frontului, ceea ce complică eforturile de interceptare a dronelor rusești. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
Mutarea discuțiilor SUA–Rusia la Sankt Petersburg indică o negociere „pe teren controlat” de Kremlin , într-un moment în care Moscova transmite că va analiza propunerile occidentale, dar fără concesii politice, potrivit Știrile Pro TV . Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns din nou în Rusia, însă întâlnirea cu Vladimir Putin nu are loc la Moscova, ci la Palatul Constantin din Sankt Petersburg. Witkoff a sosit dimineața la Sankt Petersburg cu un avion Bombardier, venind din Oslo, unde cu o zi înainte a avut discuții despre încheierea conflictului din Ucraina cu Volodimir Zelenski, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Pe aeroportul Pulkovo, el a fost întâmpinat de emisarul președintelui rus, Kirill Dmitriev . Întâlnirea cu Putin, în afara Moscovei, și cine participă Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat pentru presa rusă că Putin îl va primi pe Witkoff la Palatul Constantin „în prima jumătate a zilei”, iar întâlnirea ar fi fost stabilită „în urmă cu câteva zile”, conform TASS, citat de EFE. Ușakov a mai spus că Dmitriev va participa la discuții. În schimb, Jared Kushner, ginerele președintelui american și trimisul său internațional, nu ar urma să fie prezent, după ce „s-a îmbolnăvit și a renunțat la călătorie”, potrivit aceleiași surse. Miza: propuneri SUA–Europa, dar fără „concesii politice” din partea Moscovei Premierul norvegian a declarat că Witkoff va prezenta autorităților ruse propuneri la care au lucrat americanii și europenii și care „ar putea deschide calea pentru o întâlnire la nivel de conducere”, notează AFP. Pe de altă parte, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că Moscova va analiza propunerea adusă de Witkoff, dar „nu va face concesii politice”. În același context, Rusia respinge orice propunere care ar include încetarea ostilităților ca o condiție prealabilă pentru negocierea unei soluții definitive și insistă să preia întregul Donbas, în condițiile în care ucrainenii mai controlează aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Contextul politic: tensiuni Trump–Zelenski înaintea vizitei Deplasarea are loc pe fondul unei escaladări verbale între Donald Trump și Volodimir Zelenski, care s-au acuzat reciproc în ultimele zile că blochează găsirea unei soluții. În timp ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un obstacol pentru un acord și a cerut organizarea de alegeri în Ucraina, Zelenski a criticat decizia Casei Albe de a îngheța sancțiunile prevăzute de Legea Graham și acordul convenit de acesta cu Putin privind furnizarea de motorină rusă. Ce urmează depinde de conținutul propunerilor prezentate la Sankt Petersburg și de disponibilitatea reală a Moscovei de a negocia, însă, din informațiile disponibile în acest moment, poziția publică a Rusiei rămâne una de respingere a concesiilor politice. [...]
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei , argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului american Newsmax , șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”. Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs. De ce contează: sancțiunile rămân instrumentul de presiune În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington. Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul. NATO și bugetele de apărare: România este la 2,5% din PIB și vrea mai mult Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor. În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele. Presiune la graniță: drone rusești și consolidarea apărării Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025. Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre. [...]
