Știri
Știri din categoria Diverse
Washingtonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina rămâne condiționat de priorități și evaluări interne, după ce secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind limitarea ajutorului și a avertizat implicit că livrările pot suferi întârzieri, potrivit Digi24.
Rubio a declarat, într-o vizită în India, că fără asistența Statelor Unite – inclusiv cea acordată în timpul administrației Donald Trump – Ucraina „nu ar mai exista în acest moment” ca stat suveran. Declarația vine după ce Kievul a semnalat restricții în furnizarea de informații de către serviciile americane și întârzieri în livrarea rachetelor interceptoare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că limitările ar reflecta o intenție a Washingtonului de a forța Ucraina să capituleze în fața Rusiei. Rubio a negat existența unei directive politice deliberate care să afecteze Ucraina, dar a admis că pot exista întârzieri la rachetele interceptoare, pe fondul evaluării altor necesități militare. Totodată, el a respins acuzațiile potrivit cărora SUA ar refuza să furnizeze informații de avertizare privind atacurile rusești.
Rubio a mai spus că întâlnirea dintre emisarul SUA, Steve Witkoff, și Zelenski a fost „pozitivă”, iar în urma discuțiilor au fost pregătite propuneri pentru negocierile cu Rusia.
„Din informaţiile pe care mi le-a transmis şi din raportul pe care l-am primit, înţeleg că întâlnirea a fost pozitivă. Nimic neaşteptat, nimic surprinzător.”
Oficialul american a precizat că Witkoff lucra la definitivarea propunerilor pentru a le prezenta părții ruse și a avertizat că negocierile sunt complicate.
„Dacă ar fi fost un război uşor de rezolvat, ar fi fost încheiat de mult timp.”
Miercuri, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat propunerile convenite de Statele Unite, Ucraina și europeni la Oslo. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va analiza propunerile.
În același context, Witkoff i-a cerut lui Putin să susțină reluarea negocierilor trilaterale, chiar dacă acestea ar urma să aibă loc la nivel tehnic. Emisarul american a confirmat și că Rusia a fost invitată oficial la următoarele reuniuni ale G20 organizate pe teritoriul SUA.
Rubio a afirmat că se așteaptă ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să participe la reuniunea de la Atlanta din 30–31 octombrie și a menționat „posibilitatea” ca Vladimir Putin să participe la summitul de la Miami (14–15 decembrie), fără ca o confirmare să existe în acest moment.
În fundal, Digi24 amintește că Zelenski a spus că conectivitatea rețelei de sateliți Starlink/Starshield rămâne limitată în mai multe sectoare ale frontului, ceea ce complică eforturile de interceptare a dronelor rusești.
Recomandate
Volodimir Zelenski spune că Ucraina este pregătită să „înghețe conflictul” pe actuala linie a frontului , într-un armistițiu care ar deschide calea negocierilor diplomatice, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: oprirea luptelor fără o retragere ucraineană și cu solicitarea de garanții de securitate din partea SUA și a țărilor europene. Într-un interviu pentru Fox News, Zelenski a spus că un armistițiu ar fi „minimul” pe care Ucraina îl așteaptă de la Rusia și a descris înghețarea ca pe o „cale reală” de a pune capăt războiului. El a indicat că, după o astfel de oprire a ostilităților, Kievul ar urma să ceară garanții de securitate Washingtonului și capitalelor europene. „Da. În acest moment trebuie să înghețăm conflictul, și cred că aceasta este o cale reală de a pune capăt acestui război.” Linia de plecare pentru negocieri: pozițiile actuale, fără cedări asumate Întrebat dacă Ucraina ar accepta să cedeze Donbasul în schimbul încetării războiului, Zelenski a respins ideea că Rusia ar câștiga pe câmpul de luptă și a susținut că Moscova încearcă să forțeze Kievul să se retragă de pe teritoriul său. Totodată, a recunoscut oboseala populației după război, dar a insistat că Ucraina nu își poate abandona teritoriul. Președintele ucrainean a reiterat că negocierile ar trebui să pornească de la pozițiile actuale de pe front, urmând ca un plan de pace să fie construit prin diplomație. Ce ar putea include „dezamorsarea”: energie, mare, securitate alimentară Zelenski a descris întâlnirea de la Oslo cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff , drept „productivă” și a spus că discuțiile au vizat posibile măsuri în direcția păcii. Printre opțiunile menționate se află încetări ale focului punctuale, care să vizeze: securitatea alimentară; activitatea maritimă; infrastructura energetică. El a afirmat că a susținut „imediat” ideea unui armistițiu energetic propus de președintele SUA, Donald Trump, și și-a exprimat speranța că întâlnirea lui Witkoff în Rusia va produce rezultate rapide. Dimensiunea tehnologică: Starlink/Starshield și schimbul de informații cu SUA Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru reluarea schimbului de informații și a spus că speră să fie eliminate în curând restricțiile privind serviciile prin satelit Starlink și Starshield. În același context, a afirmat că a discutat cu secretarul de stat american, Marco Rubio, care ar fi promis eforturi pentru a soluționa problemele legate de Starshield (descris ca o versiune de uz militar a Starlink, dezvoltată pentru Pentagon). Digi24 notează că Zelenski a făcut aceste declarații la o zi după ce Wall Street Journal a relatat că Elon Musk ar fi dispus încetinirea funcționării tehnologiei pe care Ucraina se bazează pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Rubio a spus jurnaliștilor că deciziile privind accesul Ucrainei la Starlink țin de SpaceX și de Elon Musk, nu de Casa Albă. Ce urmează, potrivit declarațiilor din articol Zelenski a insistat asupra ideii de negocieri „trilaterale” între el, Trump și Vladimir Putin și a spus că ar fi preferabilă implicarea țărilor europene. Mesajul central transmis este că Ucraina se declară deschisă negocierilor „în orice format”, dar cere să nu se discute despre viitorul ei fără participarea sa. [...]
Tonul conciliant al emisarului american Steve Witkoff față de Vladimir Putin riscă să slăbească presiunea diplomatică asupra Moscovei , într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Întâlnirea a fost a noua dintre Witkoff și președintele rus și a avut loc la Sankt Petersburg, într-un palat imperial. Emisarul SUA l-a îndemnat pe Putin să ia în considerare reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, mediate de Statele Unite, și să analizeze noi propuneri pentru încheierea războiului, în contextul eforturilor Washingtonului de a opri conflictul. Pe fondul discuțiilor, Rusia a făcut un gest prezentat ca „bunăvoință”: eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat reținut în Rusia, acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina. Witkoff a mulțumit pentru eliberare, iar la un moment dat a avut o intervenție elogioasă la adresa liderului de la Kremlin. „Vorbiți atât de mult despre președintele meu, președintele Trump, ca fiind un om cu spirit umanitar. Și dumneavoastră sunteți un om cu spirit umanitar, domnule, iar pentru asta vă salut, vă felicit și vă mulțumesc încă o dată”, a spus Witkoff. În aceeași întâlnire, Putin i-a oferit lui Donald Trump sprijin în relația cu Iranul, invocând relația de lungă durată a Rusiei cu Teheranul. Totodată, liderul rus a spus că Rusia ar putea furniza „cantități mari” de îngrășăminte către Statele Unite, pentru a ajuta fermierii americani. Putin a mai indicat că dorește să discute despre o posibilă întâlnire în China, luna viitoare, cu Trump, la care – potrivit sugestiei Kremlinului – ar putea participa și președintele chinez Xi Jinping. Contextul imediat al discuțiilor rămâne însă deteriorarea situației de securitate din Ucraina. Digi24 notează că întâlnirea are loc pe fondul atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile: luni, un atac rusesc cu dronă a ucis șase persoane, inclusiv trei copii, într-un parc din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
Prima livrare de motorină din Rusia către SUA deschide o breșă în regimul de sancțiuni , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile restrictive pentru a permite transporturile, potrivit Digi24 . Livrarea ar urma să aibă loc joi, în baza unui acord încheiat între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, relatează dpa. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus miercuri că petrolierul folosit va avea o capacitate de 40.000 de tone, conform agenției Interfax, iar autoritățile ruse se așteaptă să urmeze și alte transporturi. Ce înseamnă operațional: reluarea exporturilor către SUA, cu posibilă extindere Novak nu a exclus exporturi de motorină și către alte țări, însă a condiționat acest scenariu de capacitatea de rafinare a Rusiei în lunile următoare. Contextul este unul sensibil pentru industria rusă: rafinăriile sunt vizate frecvent de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă, iar pagubele și reparațiile au limitat capacitatea de producție, notează publicația. Moscova a răspuns anterior prin interdicții la exportul de benzină și motorină. Miza de reglementare și reacțiile politice Acordul a fost posibil după ce, la începutul lunii octombrie, Trump și Putin au convenit reluarea livrărilor, iar Washingtonul a suspendat temporar sancțiunile existente împotriva Rusiei pentru a permite efectuarea transporturilor. Decizia a atras critici din partea Ucrainei, a Uniunii Europene și a unor membri republicani ai Congresului SUA, în timp ce Moscova a salutat înțelegerea. Context: combustibilul, războiul și presiunea electorală din SUA Trump a criticat atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere, acuzând Kievul că ar contribui la creșterea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor pentru Congresul SUA din noiembrie, unde se preconizează rezultate slabe pentru republicani. Ucraina susține, la rândul ei, că instalațiile petroliere sunt ținte militare legitime, deoarece asigură combustibil și finanțare pentru războiul Rusiei. Separat, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff , s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, unde i-a prezentat liderului rus propuneri pentru un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. [...]
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
Escaladarea retoricii politice riscă să tensioneze relațiile Madrid–Buenos Aires după ce președintele Argentinei, Javier Milei , aflat în vizită în capitala Spaniei, l-a atacat public pe premierul Pedro Sánchez , potrivit Digi24 . Milei l-a criticat pe șeful guvernului spaniol, pe care l-a numit „dictator”, iar ulterior l-a catalogat și drept „hoț” și „corupt”, în timpul unui discurs susținut la un forum economic din Madrid. Declarațiile sunt atribuite agenției AFP, preluate de Agerpres. În același context, președintele argentinian și-a exprimat deschis sprijinul pentru opoziția de dreapta și de extremă dreapta din Spania, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate programate pe 29 noiembrie. Milei le-a cerut spaniolilor „să îi dea afară pe socialiști în șuturi” la scrutin. Mesaj cu miză electorală și teme economice În discursul său, Milei a atacat partidele de stânga din Europa, pe care le-a acuzat că sunt „primele responsabile” de stagnarea economică a continentului. Totodată, a legat tema economiei de cea a migrației, susținând că guvernul de la Madrid ar încuraja din considerente electorale o „invazie” a migranților, dând ca exemplu enclava spaniolă Ceuta. „Stagnarea economică în combinaţie cu iresponsabilitatea migratorie trasează o cale a decadenţei foarte dificil de inversat în viitor” Întâlniri cu Vox și cu șefa dreptei din regiunea Madrid Pe agenda vizitei lui Milei în Spania sunt prevăzute întâlniri cu lideri ai partidului de extremă dreapta Vox și cu șefa dreptei din regiunea Madrid, Isabel Díaz Ayuso. Milei a spus că este prieten cu ambii și că îi consideră promotori ai unor „idei sănătoase și pozitive” pentru „scoaterea Spaniei din decadență”. Potrivit AFP, nu este prima dată, de la preluarea mandatului în 2023, când Milei se afișează alături de extrema dreaptă spaniolă. Înaintea discursului lui Milei, Pedro Sánchez a publicat pe X un videoclip în care se declară mândru că este „zurdo”, termen folosit pentru militanții de stânga și utilizat adesea peiorativ de președintele Argentinei. [...]
