Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie și UE vor încerca să închidă pe 20 noiembrie, la Bruxelles, trei dosare cu impact direct asupra comerțului și reglementării – agroalimentar, tranzacționarea certificatelor de emisii și o schemă de mobilitate pentru tineri – în cadrul unui summit de „resetare” post-Brexit, potrivit Politico.
Summitul anual al liderilor va avea loc pe 20 noiembrie, iar data a fost confirmată de premierul britanic Andy Burnham într-o declarație în Camera Comunelor. Miza imediată, conform guvernului de la Londra și Bruxelles-ului, este finalizarea unor acorduri aflate în negociere, inițiate în perioada fostului premier Keir Starmer.
Conform informațiilor disponibile, întâlnirea este gândită pentru a „semna” (a închide politic) trei înțelegeri:
Burnham a spus în Parlament că vrea să obțină un acord pe aceste dosare și apoi să înceapă o analiză „calmă” și „rațională” a unor relații și mai apropiate cu UE.
Premierul britanic a legat discuția de obiective interne precum creșterea economică și controlul imigrației, susținând că „status quo-ul” nu este suficient pentru Marea Britanie. Totodată, el a indicat că summitul va fi folosit și pentru a ridica îngrijorări legate de „Made In Europe”, program descris ca protecționist și pe care unele state ar vrea să îl aplice astfel încât să excludă Marea Britanie.
În paralel, António Costa, președintele Consiliului European, a transmis că îmbunătățirea cooperării este „esențială” și că cele trei acorduri negociate ar putea fi completate cu înțelegeri suplimentare, inclusiv:
La summit vor participa Andy Burnham, António Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Negocierile sunt în derulare de la summitul precedent, din mai 2025, la care a participat Keir Starmer.
Întâlnirea din 2026 fusese planificată inițial pentru iulie, dar a fost amânată după prăbușirea administrației Starmer. În plan intern, lidera opoziției conservatoare, Kemi Badenoch, l-a criticat pe Burnham pentru accentul pus pe relația cu UE și a susținut că Londra nu va obține „un acord mai bun”, invocând poziția de negociere a UE.
Recomandate
Premierul britanic Andy Burnham spune că autoritățile i-au confirmat ingerința Rusiei în referendumul Brexit din 2016 , o afirmație care redeschide discuția despre vulnerabilitățile instituționale ale Regatului Unit în fața „amenințărilor hibride” și despre nevoia de măsuri mai ferme împotriva dezinformării, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută într-o apariție la podcastul „Rest is Politics”, iar The Independent este citat ca sursă pentru faptul că ar fi „prima dată când un prim-ministru confirmă amestecul Kremlinului” în referendumul care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În același context, Burnham a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre influența Rusiei, în timpul unei vizite recente la Berlin, susținând că dezinformarea „provenită din Rusia” se răspândește și în politica germană. „Dar am pus întrebarea la întoarcerea la Downing Street: a existat o ingerință din partea Rusiei în referendumul din 2016? Și am primit un răspuns clar că da, a existat”. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării democratice Miza imediată este una de funcționare a statului și de încredere publică: Burnham a afirmat că Regatul Unit a fost „prea pasiv”, iar alegătorii nu au fost „informați suficient” despre încercările unor actori externi de a perturba procesul politic. Afirmațiile vin pe fondul concluziilor Comisiei pentru Informații și Securitate a Parlamentului , care a constatat în 2020 că guvernul nu a evaluat pe deplin impactul pe care l-ar fi putut avea mass-media de stat rusă și conturile de „trolli” asupra referendumului privind UE. Context politic: discuția despre apropierea de UE revine pe agendă Potrivit articolului, Burnham a anunțat la conferința anuală a Partidului Laburist de luna trecută că va analiza opțiunile care ar apropia Marea Britanie de Uniunea Europeană și a sugerat că reintegrarea în UE ar putea fi inclusă în următorul program electoral al partidului. Informațiile prezentate nu includ detalii despre natura ingerinței sau despre eventuale măsuri concrete deja decise de guvern; rămâne de văzut dacă declarația va fi urmată de investigații suplimentare sau de inițiative legislative privind combaterea dezinformării și a influenței externe. [...]
Casa Albă ia în calcul înlocuirea ambasadoarei SUA în Grecia, pe fondul unor controverse și investigații , potrivit Agerpres , care citează o relatare din The Wall Street Journal , bazată pe declarații ale unor funcționari ai biroului prezidențial. Miza este una operațională: o eventuală schimbare la vârful ambasadei ar putea afecta continuitatea reprezentării diplomatice americane la Atena. Informațiile apar după ce publicația americană a prezentat o relatare bazată pe înregistrări în care Kimberly Guilfoyle ar fi surprinsă lăudându-se că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și cerând unui om de afaceri american să-i obțină o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția). În aceeași relatare este redată și o discuție în care Guilfoyle îi spune interlocutorului: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți.” și adaugă: „O să te ajut să câștigi o grămadă de bani.” Investigație internă la Departamentul de Stat The Wall Street Journal mai scrie că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea SUA a acceptat cadouri sau favoruri din partea unor oameni de afaceri. Totodată, publicația amintește și alte informații care ar putea să o compromită pe Guilfoyle, inclusiv că i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) acumulată pe cardul său de credit înainte de audierea de confirmare în Senat, în iulie 2025. Potrivit ziarului, în schimbul acestui „serviciu”, ea i-ar fi oferit donatorului acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Declarații atribuite despre România și presiuni politice Într-un alt episod relatat, The Wall Street Journal susține că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor din partea administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Kimberly Guilfoyle este fostă procuroare, a lucrat ca comentator la Fox News și a fost implicată în strângerea de fonduri pentru campaniile lui Donald Trump; este, de asemenea, fosta soție a guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, și fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Agerpres notează că, în acest moment, Casa Albă „evaluează posibilitatea” înlocuirii ei, fără a indica o decizie finală sau un calendar. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
Doborârea unei drone în estul Arabiei Saudite indică o presiune de securitate în creștere asupra infrastructurii de transport , după ce autoritățile raportaseră anterior un atac asupra aeroportului din Dammam, potrivit Agerpres , care citează AFP. Coaliția condusă de Arabia Saudită, angajată în conflictul din Yemen împotriva rebelilor houthi , a anunțat că a doborât o dronă în estul regatului. În aceeași zonă, autoritățile saudite semnalaseră anterior un atac care a vizat aeroportul din Dammam. Informațiile disponibile din materialul publicat sunt limitate, întrucât articolul integral este accesibil doar abonaților Agerpres. În fragmentul vizibil nu sunt precizate detalii despre locul exact al interceptării, eventuale pagube sau impactul asupra operațiunilor aeroportuare. [...]
Atacurile ucrainene au scos din funcțiune o parte importantă din infrastructura de cloud și inteligență artificială a Rusiei , cu efecte în lanț asupra serviciilor digitale și a companiilor care depind de centrele de date Yandex , potrivit Gizmodo . În ultimele zile, una dintre țintele principale ale atacurilor a fost Yandex, companie pe care The New York Times a descris-o anterior drept „o versiune de Google, Amazon și Uber la un loc”. Miza, dincolo de impactul simbolic, este una operațională: întreruperile din centrele de date afectează atât serviciile proprii Yandex, cât și clienții care folosesc infrastructura sa de cloud. Conform Reuters , al treilea atac asupra Yandex, produs duminică dimineață, a fost „destul de devastator”, ducând la „închiderea completă” a centrului de date din regiunea Vladimir . Aceeași sursă indică faptul că atacul vine la câteva zile după lovituri asupra unui alt centru de date în Kaluga și asupra unei facilități din Sasovo, lângă Moscova, unde ar avea loc o parte importantă din rulările de antrenare (training) pentru AI; Reuters notează că acolo sunt găzduite două dintre cele trei supercomputere folosite la dezvoltarea modelului de inteligență artificială al companiei. Ce servicii ar fi fost afectate Potrivit Kyiv Post , efectul ar fi fost resimțit ca și cum „s-ar fi apăsat un întrerupător”, cu servicii importante indisponibile în părți din Rusia și, posibil, și pentru utilizatori din afara țării. Publicația menționează, între altele: asistentul vocal Alice (echivalentul Yandex pentru Siri/Alexa), ceea ce ar afecta utilizarea boxelor inteligente din gama Yandex Station; Yandex Music; Telemost, serviciu de videoconferință comparat cu Google Meet. Tot Kyiv Post susține că Yandex Compute Cloud, furnizor de mașini virtuale (calcul la distanță, în centre de date), ar fi înregistrat „întreruperi extinse”, ceea ce amplifică riscul de efecte indirecte asupra altor companii și aplicații care rulează pe infrastructura Yandex. De ce contează: impact în economie și servicii publice digitale Gizmodo notează că importanța Yandex Cloud în Rusia depășește zona de consum. Compania ar oferi inclusiv soluții de cloud pentru sănătate și ar furniza o parte din stocarea folosită, cel puțin teoretic, pentru protejarea datelor personale ale cetățenilor utilizate de stat (menționate în material prin pagini de prezentare ale Yandex Cloud pentru „soluții pentru sănătate” și pentru date guvernamentale). În planul economiei de zi cu zi, atacurile ar fi creat „haos pentru consumatori”, pe fondul plângerilor privind probleme la aplicații bancare și de ride-sharing, dar și întreruperi care ar fi afectat aplicații ale unor retaileri mari, precum Magnit și Fix Price, potrivit Kyiv Post. În lipsa unor date independente complete despre amploarea și durata întreruperilor, rămâne de văzut cât de repede poate fi restabilită capacitatea de procesare și găzduire a Yandex și ce efecte persistente vor apărea pentru companiile care depind de cloud-ul său. [...]
Franța mizează pe un armistițiu energetic pentru a limita riscurile economice ale războiului , însă Emmanuel Macron susține că Rusia „continuă să-l refuze”, în pofida anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, potrivit Agerpres . Macron a declarat că Franța „susține pe deplin apelul la un armistițiu energetic autentic, la care Ucraina este dispusă”. În același timp, liderul de la Paris a afirmat că, „în această etapă”, Rusia ar refuza armistițiul și și-ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene „în ultimele ore”. Președintele francez a adăugat că Franța va rămâne alături de Ucraina și de președintele Volodimir Zelenski . În relatarea Agerpres, Macron nu a făcut o referire directă la apelurile lui Donald Trump privind o schimbare de președinte în Ucraina și nici la acordul acestuia cu Rusia pentru livrările de motorină. Din perspectivă economică, un „armistițiu energetic” ar viza reducerea loviturilor asupra infrastructurii critice, cu efecte directe asupra funcționării economiei ucrainene și asupra stabilității regionale, însă informațiile disponibile în această relatare se limitează la poziționările politice și la acuzațiile privind continuarea atacurilor. [...]
