Știri
Știri din categoria Diverse
Prima livrare de motorină din Rusia către SUA deschide o breșă în regimul de sancțiuni, după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile restrictive pentru a permite transporturile, potrivit Digi24.
Livrarea ar urma să aibă loc joi, în baza unui acord încheiat între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, relatează dpa. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus miercuri că petrolierul folosit va avea o capacitate de 40.000 de tone, conform agenției Interfax, iar autoritățile ruse se așteaptă să urmeze și alte transporturi.
Novak nu a exclus exporturi de motorină și către alte țări, însă a condiționat acest scenariu de capacitatea de rafinare a Rusiei în lunile următoare. Contextul este unul sensibil pentru industria rusă: rafinăriile sunt vizate frecvent de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă, iar pagubele și reparațiile au limitat capacitatea de producție, notează publicația. Moscova a răspuns anterior prin interdicții la exportul de benzină și motorină.
Acordul a fost posibil după ce, la începutul lunii octombrie, Trump și Putin au convenit reluarea livrărilor, iar Washingtonul a suspendat temporar sancțiunile existente împotriva Rusiei pentru a permite efectuarea transporturilor.
Decizia a atras critici din partea Ucrainei, a Uniunii Europene și a unor membri republicani ai Congresului SUA, în timp ce Moscova a salutat înțelegerea.
Trump a criticat atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere, acuzând Kievul că ar contribui la creșterea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor pentru Congresul SUA din noiembrie, unde se preconizează rezultate slabe pentru republicani. Ucraina susține, la rândul ei, că instalațiile petroliere sunt ținte militare legitime, deoarece asigură combustibil și finanțare pentru războiul Rusiei.
Separat, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, unde i-a prezentat liderului rus propuneri pentru un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei , argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului american Newsmax , șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”. Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs. De ce contează: sancțiunile rămân instrumentul de presiune În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington. Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul. NATO și bugetele de apărare: România este la 2,5% din PIB și vrea mai mult Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor. În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele. Presiune la graniță: drone rusești și consolidarea apărării Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025. Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre. [...]
Washingtonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina rămâne condiționat de priorități și evaluări interne , după ce secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind limitarea ajutorului și a avertizat implicit că livrările pot suferi întârzieri, potrivit Digi24 . Rubio a declarat, într-o vizită în India, că fără asistența Statelor Unite – inclusiv cea acordată în timpul administrației Donald Trump – Ucraina „nu ar mai exista în acest moment” ca stat suveran. Declarația vine după ce Kievul a semnalat restricții în furnizarea de informații de către serviciile americane și întârzieri în livrarea rachetelor interceptoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că limitările ar reflecta o intenție a Washingtonului de a forța Ucraina să capituleze în fața Rusiei. Rubio a negat existența unei directive politice deliberate care să afecteze Ucraina, dar a admis că pot exista întârzieri la rachetele interceptoare, pe fondul evaluării altor necesități militare. Totodată, el a respins acuzațiile potrivit cărora SUA ar refuza să furnizeze informații de avertizare privind atacurile rusești. Negocieri: propuneri pregătite pentru partea rusă Rubio a mai spus că întâlnirea dintre emisarul SUA, Steve Witkoff, și Zelenski a fost „pozitivă”, iar în urma discuțiilor au fost pregătite propuneri pentru negocierile cu Rusia. „Din informaţiile pe care mi le-a transmis şi din raportul pe care l-am primit, înţeleg că întâlnirea a fost pozitivă. Nimic neaşteptat, nimic surprinzător.” Oficialul american a precizat că Witkoff lucra la definitivarea propunerilor pentru a le prezenta părții ruse și a avertizat că negocierile sunt complicate. „Dacă ar fi fost un război uşor de rezolvat, ar fi fost încheiat de mult timp.” Întâlnirea Witkoff–Putin și miza G20 în SUA Miercuri, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat propunerile convenite de Statele Unite, Ucraina și europeni la Oslo. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va analiza propunerile. În același context, Witkoff i-a cerut lui Putin să susțină reluarea negocierilor trilaterale, chiar dacă acestea ar urma să aibă loc la nivel tehnic. Emisarul american a confirmat și că Rusia a fost invitată oficial la următoarele reuniuni ale G20 organizate pe teritoriul SUA. Rubio a afirmat că se așteaptă ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să participe la reuniunea de la Atlanta din 30–31 octombrie și a menționat „posibilitatea” ca Vladimir Putin să participe la summitul de la Miami (14–15 decembrie), fără ca o confirmare să existe în acest moment. În fundal, Digi24 amintește că Zelenski a spus că conectivitatea rețelei de sateliți Starlink/Starshield rămâne limitată în mai multe sectoare ale frontului, ceea ce complică eforturile de interceptare a dronelor rusești. [...]
Tonul conciliant al emisarului american Steve Witkoff față de Vladimir Putin riscă să slăbească presiunea diplomatică asupra Moscovei , într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Întâlnirea a fost a noua dintre Witkoff și președintele rus și a avut loc la Sankt Petersburg, într-un palat imperial. Emisarul SUA l-a îndemnat pe Putin să ia în considerare reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, mediate de Statele Unite, și să analizeze noi propuneri pentru încheierea războiului, în contextul eforturilor Washingtonului de a opri conflictul. Pe fondul discuțiilor, Rusia a făcut un gest prezentat ca „bunăvoință”: eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat reținut în Rusia, acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina. Witkoff a mulțumit pentru eliberare, iar la un moment dat a avut o intervenție elogioasă la adresa liderului de la Kremlin. „Vorbiți atât de mult despre președintele meu, președintele Trump, ca fiind un om cu spirit umanitar. Și dumneavoastră sunteți un om cu spirit umanitar, domnule, iar pentru asta vă salut, vă felicit și vă mulțumesc încă o dată”, a spus Witkoff. În aceeași întâlnire, Putin i-a oferit lui Donald Trump sprijin în relația cu Iranul, invocând relația de lungă durată a Rusiei cu Teheranul. Totodată, liderul rus a spus că Rusia ar putea furniza „cantități mari” de îngrășăminte către Statele Unite, pentru a ajuta fermierii americani. Putin a mai indicat că dorește să discute despre o posibilă întâlnire în China, luna viitoare, cu Trump, la care – potrivit sugestiei Kremlinului – ar putea participa și președintele chinez Xi Jinping. Contextul imediat al discuțiilor rămâne însă deteriorarea situației de securitate din Ucraina. Digi24 notează că întâlnirea are loc pe fondul atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile: luni, un atac rusesc cu dronă a ucis șase persoane, inclusiv trei copii, într-un parc din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
Președintele Nicușor Dan cere coordonare instituțională mai strânsă împotriva dezinformării , pe care o descrie drept o amenințare de securitate națională cu efecte directe asupra încrederii în instituții și asupra sprijinului public pentru parteneriatele strategice, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I ”, și a fost prezentat de Martina Orlea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale. De ce contează: dezinformarea, tratată ca risc de securitate, nu doar ca problemă politică În mesajul său, șeful statului susține că impactul dezinformării asupra democrației este „profund” deoarece nu urmărește doar influențarea unui vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin „relativizarea faptelor” și amplificarea confuziei. În plus, afirmă că efectele depășesc sfera politică, pentru că „produc costuri reale” în domeniul securității naționale, unde narațiunile false ar urmări să reducă sprijinul public pentru parteneriatele strategice. Președintele mai spune că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre „operațiuni coordonate”, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie. Ce măsuri indică: reacție rapidă și coerentă, educație și transparență Nicușor Dan leagă explicit fenomenul de cadrul de planificare strategică al statului, afirmând că Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030 identifică „campaniile coordonate de dezinformare” ca parte a războiului hibrid împotriva României. În acest context, el cere o coordonare mai strânsă între instituțiile cu atribuții, astfel încât detectarea și reacția să fie „rapide și coerente, nu fragmentate”. Pe termen lung, președintele enumeră direcții precum educația media și digitală „începând din școală”, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online și un parteneriat între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Context european: „ Scutul european pentru democrație ” În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România nu acționează singură și invocă „Scutul european pentru democrație”, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care propune o abordare pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor/alegerilor libere/presei independente și creșterea rezilienței societății și a implicării civice. Președintele susține, totodată, că combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de exprimare, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului cetățenilor de a decide pe baza unor informații corecte. [...]
Escaladarea retoricii politice riscă să tensioneze relațiile Madrid–Buenos Aires după ce președintele Argentinei, Javier Milei , aflat în vizită în capitala Spaniei, l-a atacat public pe premierul Pedro Sánchez , potrivit Digi24 . Milei l-a criticat pe șeful guvernului spaniol, pe care l-a numit „dictator”, iar ulterior l-a catalogat și drept „hoț” și „corupt”, în timpul unui discurs susținut la un forum economic din Madrid. Declarațiile sunt atribuite agenției AFP, preluate de Agerpres. În același context, președintele argentinian și-a exprimat deschis sprijinul pentru opoziția de dreapta și de extremă dreapta din Spania, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate programate pe 29 noiembrie. Milei le-a cerut spaniolilor „să îi dea afară pe socialiști în șuturi” la scrutin. Mesaj cu miză electorală și teme economice În discursul său, Milei a atacat partidele de stânga din Europa, pe care le-a acuzat că sunt „primele responsabile” de stagnarea economică a continentului. Totodată, a legat tema economiei de cea a migrației, susținând că guvernul de la Madrid ar încuraja din considerente electorale o „invazie” a migranților, dând ca exemplu enclava spaniolă Ceuta. „Stagnarea economică în combinaţie cu iresponsabilitatea migratorie trasează o cale a decadenţei foarte dificil de inversat în viitor” Întâlniri cu Vox și cu șefa dreptei din regiunea Madrid Pe agenda vizitei lui Milei în Spania sunt prevăzute întâlniri cu lideri ai partidului de extremă dreapta Vox și cu șefa dreptei din regiunea Madrid, Isabel Díaz Ayuso. Milei a spus că este prieten cu ambii și că îi consideră promotori ai unor „idei sănătoase și pozitive” pentru „scoaterea Spaniei din decadență”. Potrivit AFP, nu este prima dată, de la preluarea mandatului în 2023, când Milei se afișează alături de extrema dreaptă spaniolă. Înaintea discursului lui Milei, Pedro Sánchez a publicat pe X un videoclip în care se declară mândru că este „zurdo”, termen folosit pentru militanții de stânga și utilizat adesea peiorativ de președintele Argentinei. [...]
