Știri
Știri din categoria Diverse
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24. Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești.
Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera, președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”.
Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții.
„Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.”
În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete.
Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple:
„Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.”
În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin, subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa.
Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat.
Recomandate
Volodimir Zelenski spune că Ucraina este pregătită să „înghețe conflictul” pe actuala linie a frontului , într-un armistițiu care ar deschide calea negocierilor diplomatice, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: oprirea luptelor fără o retragere ucraineană și cu solicitarea de garanții de securitate din partea SUA și a țărilor europene. Într-un interviu pentru Fox News, Zelenski a spus că un armistițiu ar fi „minimul” pe care Ucraina îl așteaptă de la Rusia și a descris înghețarea ca pe o „cale reală” de a pune capăt războiului. El a indicat că, după o astfel de oprire a ostilităților, Kievul ar urma să ceară garanții de securitate Washingtonului și capitalelor europene. „Da. În acest moment trebuie să înghețăm conflictul, și cred că aceasta este o cale reală de a pune capăt acestui război.” Linia de plecare pentru negocieri: pozițiile actuale, fără cedări asumate Întrebat dacă Ucraina ar accepta să cedeze Donbasul în schimbul încetării războiului, Zelenski a respins ideea că Rusia ar câștiga pe câmpul de luptă și a susținut că Moscova încearcă să forțeze Kievul să se retragă de pe teritoriul său. Totodată, a recunoscut oboseala populației după război, dar a insistat că Ucraina nu își poate abandona teritoriul. Președintele ucrainean a reiterat că negocierile ar trebui să pornească de la pozițiile actuale de pe front, urmând ca un plan de pace să fie construit prin diplomație. Ce ar putea include „dezamorsarea”: energie, mare, securitate alimentară Zelenski a descris întâlnirea de la Oslo cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff , drept „productivă” și a spus că discuțiile au vizat posibile măsuri în direcția păcii. Printre opțiunile menționate se află încetări ale focului punctuale, care să vizeze: securitatea alimentară; activitatea maritimă; infrastructura energetică. El a afirmat că a susținut „imediat” ideea unui armistițiu energetic propus de președintele SUA, Donald Trump, și și-a exprimat speranța că întâlnirea lui Witkoff în Rusia va produce rezultate rapide. Dimensiunea tehnologică: Starlink/Starshield și schimbul de informații cu SUA Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru reluarea schimbului de informații și a spus că speră să fie eliminate în curând restricțiile privind serviciile prin satelit Starlink și Starshield. În același context, a afirmat că a discutat cu secretarul de stat american, Marco Rubio, care ar fi promis eforturi pentru a soluționa problemele legate de Starshield (descris ca o versiune de uz militar a Starlink, dezvoltată pentru Pentagon). Digi24 notează că Zelenski a făcut aceste declarații la o zi după ce Wall Street Journal a relatat că Elon Musk ar fi dispus încetinirea funcționării tehnologiei pe care Ucraina se bazează pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Rubio a spus jurnaliștilor că deciziile privind accesul Ucrainei la Starlink țin de SpaceX și de Elon Musk, nu de Casa Albă. Ce urmează, potrivit declarațiilor din articol Zelenski a insistat asupra ideii de negocieri „trilaterale” între el, Trump și Vladimir Putin și a spus că ar fi preferabilă implicarea țărilor europene. Mesajul central transmis este că Ucraina se declară deschisă negocierilor „în orice format”, dar cere să nu se discute despre viitorul ei fără participarea sa. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
Donald Trump își înăsprește mesajul înainte de alegerile „midterm”, mizând pe scenarii de colaps economic și pe teama de violențe sociale pentru a mobiliza electoratul republican, potrivit Bild . Publicația notează că președintele SUA, în vârstă de 80 de ani, se află într-un turneu de campanie prin țară în finalul cursei către alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, pe fondul semnalelor că el și partidul său ar fi „pe drumul spre înfrângere”. În acest context, tonul lui Trump devine „mai întunecat” și „aproape apocaliptic”, cu avertismente repetate privind consecințele unei victorii democrate. „Catastrofă națională” ca mesaj central de mobilizare În discursurile sale, Trump le transmite alegătorilor că ar avea de ales între a vota republicanii sau a „risca o catastrofă națională”, arată articolul. Ca element de campanie, el invocă inclusiv recentele tulburări din Franța , prezentate drept un avertisment pentru SUA. La un miting în statul Kansas, Trump a făcut referire la imagini cu incendii și violențe, susținând că acestea ar fi ceea ce „radicalii democrați” ar vrea să aducă în America, potrivit relatării. În același discurs, el i-a ironizat pe democrați folosind o formulare jignitoare. Accent pe riscul de „colaps economic” Dincolo de tema ordinii publice, Trump își construiește argumentația și pe un risc major pentru economie, conform aceleiași surse: un posibil „colaps economic” în cazul în care democrații câștigă alegerile. Publicația consemnează că Trump a vorbit despre perspectiva unei „Mari Depresiuni” similare celei de acum aproape 100 de ani, asociată cu „sărăcie în masă”, în scenariul unei victorii democrate. Articolul nu oferă însă detalii despre indicatori economici sau măsuri concrete care ar susține această prognoză, ci o prezintă ca parte a retoricii electorale din finalul campaniei. [...]
România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE , un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV . În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară. Cum arată comparația în UE: România, în grupul cu scumpiri mici Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Suedia: 12,8% Letonia: 10,3% Polonia: 9,7% Cele mai mici creșteri la motorină au fost în: Spania: 2,4% Croația: 2,5% România: 3,0% La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în: Suedia: 13,8% Polonia: 9,7% Estonia: 9,5% Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în: Cipru: 3,8% România: 4,2% Slovenia: 4,6% Dincolo de luna la lună: scumpiri anuale încă ridicate Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro . La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025). În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%: Bulgaria: 42,2% Estonia: 40,6% Lituania: 40,2% Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în: Ungaria: 6,9% Irlanda: 17,7% Suedia: 19,9% Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție. [...]
PSD încearcă să închidă disputa privind „integritatea” în Guvern și susține că Marian Neacșu , ministru de Interne și vicepremier în Cabinetul Luca Niculescu, are „cazierul judiciar curat”, după ce pentru condamnarea din 2016 ar fi intervenit reabilitarea de drept, potrivit Digi24 . Miza politică imediată este menținerea legitimității numirii într-o funcție-cheie, în contextul atacurilor venite din partea USR. Într-o postare pe Facebook, PSD acuză „ipocrizie fără limite” și afirmă că reabilitarea de drept „nu este o interpretare politică”, ci un fapt consemnat inclusiv în motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 22 ianuarie 2020, pronunțată după o sesizare formulată de USR. Social-democrații mai susțin că, timp de trei ani, între 2016 și 2019, Neacșu nu ar fi ocupat nicio funcție publică. Argumentul PSD: condamnarea era cunoscută, reabilitarea intervenise PSD afirmă că aceiași oameni care îl critică acum pe Marian Neacșu ar fi votat în Parlament numirea lui în Guvern și ar fi colaborat cu el în perioada guvernării. În același mesaj, partidul spune că Ilie Bolojan i-ar fi adresat „mulțumiri speciale” la momentul demisiei lui Neacșu, iar întrebarea ridicată de PSD este „ce s-a schimbat între timp”, în condițiile în care condamnarea ar fi fost cunoscută și atunci. Contraatacul către USR: cazul Dominic Fritz În aceeași poziționare, PSD mută discuția spre USR și afirmă că, „când vine vorba despre integritate”, partidul ar ignora „condamnații proprii”. Ca exemplu, PSD invocă situația lui Dominic Fritz, despre care susține că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi confirmat definitiv existența unui conflict de interese administrativ, iar cu toate acestea Fritz ar continua să conducă partidul. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali care ar urma (de exemplu, o procedură formală de verificare sau contestare), disputa rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații și argumente politice privind standardele de integritate aplicate în numirile guvernamentale. [...]
