Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24. Într-un interviu acordat postului american Newsmax, șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”.
Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs.
În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington.
Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul.
Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor.
În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele.
Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025.
Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre.
Recomandate
România cere întărirea posturii NATO la Marea Neagră după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , iar președintele Nicușor Dan spune că mesajul transmis aliaților vizează capacități suplimentare de combatere a dronelor și o prezență adaptată în regiune, potrivit Digi24 . Miza, în formularea șefului statului, este protejarea navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice. Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Nicușor Dan a precizat că reuniunea Consiliului Nord-Atlantic a avut loc „ieri”, în urma discuțiilor de săptămâna trecută de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu prim-ministrul bulgar, Rumen Radev. Tema a fost evaluarea evoluțiilor recente din Marea Neagră și discutarea unor „măsuri concrete” pentru consolidarea securității în zonă. Ce solicită România: drone, supraveghere și o postură NATO consolidată Potrivit președintelui, România a transmis un mesaj direct privind nevoia de sprijin mai puternic, prin: capacități suplimentare de combatere a dronelor; supraveghere, recunoaștere și expertiză; o postură NATO „adaptată și consolidată” în regiunea Mării Negre. Nicușor Dan a susținut că aceste elemente sunt esențiale pentru protejarea vieților, a comerțului global și a infrastructurii critice, precum și pentru menținerea Mării Negre „în siguranță și deschisă”. Context operațional: incidentul cu dronele din 17 octombrie Șeful statului a invocat și un episod recent, din 17 octombrie, când două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au „angajat și au doborât” două drone care ar fi intrat ilegal în spațiul aerian național, deasupra apelor teritoriale românești, în dreptul localității Sulina. Conform declarației, dronele au fost neutralizate „în câteva minute” de la pătrundere. „Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați.” Mesajul politic: solidaritatea aliată, „de neclintit” Nicușor Dan a afirmat că „o concluzie clară” a ședinței este că solidaritatea aliaților este „de neclintit” și că angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul aerian, este împărtășit la nivelul întregii Alianțe. În același context, Digi24 amintește că Nicușor Dan și Rumen Radev s-au întâlnit joia trecută, la Bruxelles, cu Mark Rutte, discuțiile vizând inclusiv incidentele recente provocate de drone, inclusiv cele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre și care alimentează îngrijorări privind deteriorarea situației de securitate din regiune. [...]
Președintele Nicușor Dan cere coordonare instituțională mai strânsă împotriva dezinformării , pe care o descrie drept o amenințare de securitate națională cu efecte directe asupra încrederii în instituții și asupra sprijinului public pentru parteneriatele strategice, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I ”, și a fost prezentat de Martina Orlea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale. De ce contează: dezinformarea, tratată ca risc de securitate, nu doar ca problemă politică În mesajul său, șeful statului susține că impactul dezinformării asupra democrației este „profund” deoarece nu urmărește doar influențarea unui vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin „relativizarea faptelor” și amplificarea confuziei. În plus, afirmă că efectele depășesc sfera politică, pentru că „produc costuri reale” în domeniul securității naționale, unde narațiunile false ar urmări să reducă sprijinul public pentru parteneriatele strategice. Președintele mai spune că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre „operațiuni coordonate”, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie. Ce măsuri indică: reacție rapidă și coerentă, educație și transparență Nicușor Dan leagă explicit fenomenul de cadrul de planificare strategică al statului, afirmând că Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030 identifică „campaniile coordonate de dezinformare” ca parte a războiului hibrid împotriva României. În acest context, el cere o coordonare mai strânsă între instituțiile cu atribuții, astfel încât detectarea și reacția să fie „rapide și coerente, nu fragmentate”. Pe termen lung, președintele enumeră direcții precum educația media și digitală „începând din școală”, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online și un parteneriat între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Context european: „ Scutul european pentru democrație ” În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România nu acționează singură și invocă „Scutul european pentru democrație”, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care propune o abordare pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor/alegerilor libere/presei independente și creșterea rezilienței societății și a implicării civice. Președintele susține, totodată, că combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de exprimare, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului cetățenilor de a decide pe baza unor informații corecte. [...]
Prima livrare de motorină din Rusia către SUA deschide o breșă în regimul de sancțiuni , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile restrictive pentru a permite transporturile, potrivit Digi24 . Livrarea ar urma să aibă loc joi, în baza unui acord încheiat între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, relatează dpa. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus miercuri că petrolierul folosit va avea o capacitate de 40.000 de tone, conform agenției Interfax, iar autoritățile ruse se așteaptă să urmeze și alte transporturi. Ce înseamnă operațional: reluarea exporturilor către SUA, cu posibilă extindere Novak nu a exclus exporturi de motorină și către alte țări, însă a condiționat acest scenariu de capacitatea de rafinare a Rusiei în lunile următoare. Contextul este unul sensibil pentru industria rusă: rafinăriile sunt vizate frecvent de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă, iar pagubele și reparațiile au limitat capacitatea de producție, notează publicația. Moscova a răspuns anterior prin interdicții la exportul de benzină și motorină. Miza de reglementare și reacțiile politice Acordul a fost posibil după ce, la începutul lunii octombrie, Trump și Putin au convenit reluarea livrărilor, iar Washingtonul a suspendat temporar sancțiunile existente împotriva Rusiei pentru a permite efectuarea transporturilor. Decizia a atras critici din partea Ucrainei, a Uniunii Europene și a unor membri republicani ai Congresului SUA, în timp ce Moscova a salutat înțelegerea. Context: combustibilul, războiul și presiunea electorală din SUA Trump a criticat atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere, acuzând Kievul că ar contribui la creșterea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor pentru Congresul SUA din noiembrie, unde se preconizează rezultate slabe pentru republicani. Ucraina susține, la rândul ei, că instalațiile petroliere sunt ținte militare legitime, deoarece asigură combustibil și finanțare pentru războiul Rusiei. Separat, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff , s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, unde i-a prezentat liderului rus propuneri pentru un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. [...]
Tonul conciliant al emisarului american Steve Witkoff față de Vladimir Putin riscă să slăbească presiunea diplomatică asupra Moscovei , într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Întâlnirea a fost a noua dintre Witkoff și președintele rus și a avut loc la Sankt Petersburg, într-un palat imperial. Emisarul SUA l-a îndemnat pe Putin să ia în considerare reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, mediate de Statele Unite, și să analizeze noi propuneri pentru încheierea războiului, în contextul eforturilor Washingtonului de a opri conflictul. Pe fondul discuțiilor, Rusia a făcut un gest prezentat ca „bunăvoință”: eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat reținut în Rusia, acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina. Witkoff a mulțumit pentru eliberare, iar la un moment dat a avut o intervenție elogioasă la adresa liderului de la Kremlin. „Vorbiți atât de mult despre președintele meu, președintele Trump, ca fiind un om cu spirit umanitar. Și dumneavoastră sunteți un om cu spirit umanitar, domnule, iar pentru asta vă salut, vă felicit și vă mulțumesc încă o dată”, a spus Witkoff. În aceeași întâlnire, Putin i-a oferit lui Donald Trump sprijin în relația cu Iranul, invocând relația de lungă durată a Rusiei cu Teheranul. Totodată, liderul rus a spus că Rusia ar putea furniza „cantități mari” de îngrășăminte către Statele Unite, pentru a ajuta fermierii americani. Putin a mai indicat că dorește să discute despre o posibilă întâlnire în China, luna viitoare, cu Trump, la care – potrivit sugestiei Kremlinului – ar putea participa și președintele chinez Xi Jinping. Contextul imediat al discuțiilor rămâne însă deteriorarea situației de securitate din Ucraina. Digi24 notează că întâlnirea are loc pe fondul atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile: luni, un atac rusesc cu dronă a ucis șase persoane, inclusiv trei copii, într-un parc din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. [...]
România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE , un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV . În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară. Cum arată comparația în UE: România, în grupul cu scumpiri mici Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Suedia: 12,8% Letonia: 10,3% Polonia: 9,7% Cele mai mici creșteri la motorină au fost în: Spania: 2,4% Croația: 2,5% România: 3,0% La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în: Suedia: 13,8% Polonia: 9,7% Estonia: 9,5% Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în: Cipru: 3,8% România: 4,2% Slovenia: 4,6% Dincolo de luna la lună: scumpiri anuale încă ridicate Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro . La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025). În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%: Bulgaria: 42,2% Estonia: 40,6% Lituania: 40,2% Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în: Ungaria: 6,9% Irlanda: 17,7% Suedia: 19,9% Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
