Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbarea repetată a condițiilor în negocierile pentru guvern riscă să blocheze accesul la fonduri și investiții, avertizează secretarul general al PSD, Claudiu Manda, într-un atac la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, potrivit Digi24. Manda susține că întârzierea instalării unui „guvern cu puteri depline” afectează credibilitatea României și, implicit, capacitatea de a atrage fonduri europene și investiții.
Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, Manda îl acuză pe Bolojan că „a mințit din nou” și că „s-a jucat cu cheia guvernării” într-un moment în care „oamenii nu mai au certitudini”, iar țara „riscă să își piardă credibilitatea”. În aceeași intervenție, liderul PSD leagă direct instalarea rapidă a guvernului de menținerea fluxurilor de finanțare și a interesului investițional.
„Să minţi un popor întreg şi să te joci cu cheia guvernării într-o perioadă în care oamenii nu mai au certitudini, în care ţara riscă să îşi piardă credibilitatea, iar atragerea fondurilor europene şi a investiţiilor depinde de instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline înseamnă deja sabotaj.”
Manda afirmă că, în ultimele două luni, PNL ar fi cerut PSD să își asume guvernarea, iar social-democrații ar fi acceptat mai multe formule, participând la toate rundele de negocieri, cu un singur obiectiv declarat: „programul de guvernare”.
În același timp, el susține că Bolojan ar fi modificat în mod repetat parametrii negocierii:
Din perspectiva PSD, problema depășește disputa politică și se mută în zona de risc pentru funcționarea statului: fără un executiv „cu puteri depline”, România ar putea pierde din credibilitate, ceea ce ar afecta atragerea fondurilor europene și a investițiilor, potrivit mesajului lui Manda.
Manda își încheie atacul cu ideea că o negociere politică poate fi pierdută, însă pierderea credibilității ar avea un cost „plătit de România”.
Recomandate
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii , după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova. Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă. În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov. Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina. [...]
