Știri
Știri din categoria Diverse
PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan ca premier, mizând pe deblocarea rapidă a formării Guvernului, într-o încercare de a obține un acord politic care să permită instalarea Executivului „în perioada următoare”, potrivit Digi24.
Decizia a fost anunțată vineri de președintele PNL, Ilie Bolojan, după discuții cu reprezentanții USR și UDMR. Bolojan a spus că cele trei partide au hotărât să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, considerând că acesta „reprezintă o soluție pentru România” în actualul context.
Miza explicită a propunerii este relansarea negocierilor astfel încât să se ajungă la un acord care să permită instalarea Guvernului. Bolojan a prezentat candidatura ca un instrument de „dialog” și de „soluții”, nu ca un gest simbolic.
În același timp, liderul PNL a indicat că susținerea are acoperire internă: partidul a votat sprijinul pentru această propunere în ședința Biroului Politic Național.
Bolojan a justificat opțiunea prin profilul lui Siegfried Mureșan, cu accent pe componenta europeană și pe administrarea de bugete mari, relevante pentru investiții:
În declarația de la sediul PNL, Bolojan a mulțumit explicit partenerilor din USR și UDMR pentru susținere și pentru discuțiile din zilele precedente.
Din informațiile prezentate, propunerea este formulată ca pas către un acord politic care să permită instalarea Guvernului „în perioada următoare”. Materialul nu oferă detalii despre calendarul formal al procedurii sau despre o eventuală nominalizare oficială.
Recomandate
USR condiționează sprijinul pentru formula de guvernare și deschide scenariul anticipatelor , în cazul în care nu se conturează o majoritate care să susțină un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , mută presiunea negocierilor în zona de stabilitate politică, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Buzoianu spune că USR susține în continuare o „rotativă” la guvernare, dar nu acceptă ca PSD să intre primul la guvernare. În viziunea USR, social-democrații ar trebui să „își demonstreze mai întâi loialitatea”, în timp ce PNL, USR și UDMR ar guverna inițial. În același timp, USR exclude să voteze „guvern minoritar monocolor PSD” în acest moment. Buzoianu argumentează că PSD nu ar trebui „să primească un cadou” după ce „s-a aliat cu AUR și a dat un guvern jos”. „Dar dacă nu va exista nicio majoritate pentru un guvern minoritar, este clar că va trebui să începem să discutăm serios și despre alegeri anticipate .” Ce urmează în negocieri Decizia formală de desemnare a premierului aparține președintelui, iar președintele Nicușor Dan a cerut partidelor o soluție pentru ieșirea din criza politică. Conform informațiilor prezentate, el le-a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria. PNL, USR și UDMR urmează să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, ca alternativă la Sorin Grindeanu, și să ceară PSD să accepte o rocadă guvernamentală. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentantul minorităților naționale, au fost invitați la ora 18:00 la Palatul Cotroceni. [...]
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către PNL, USR și UDMR mută presiunea pe Cotroceni și pe calendarul PNRR , într-un moment în care viitorul guvern va fi judecat în primul rând după capacitatea de a livra reforme și de a închide jaloanele asumate. Potrivit Digi24 , europarlamentarul a cerut un executiv „proeuropean prin acțiune, nu doar prin declarații” și a indicat explicit PNRR ca prioritate. În conferința de presă în care liderii PNL, USR și UDMR au anunțat nominalizarea, Mureșan a mulțumit partidelor pentru procesul „transparent” și a spus că miza este o „ofertă onestă și cinstită”, în linie cu așteptările de „modernizare” și „reforme” pe care le atribuie electoratului. PNRR, argumentul de competență invocat de Mureșan Mureșan a insistat că a fost între politicienii care au negociat Planul Național de Redresare și Reziliență și că știe ce trebuie făcut „pentru a finaliza cu succes PNRR-ul României și celelalte urgențe ale țării”. În același registru, a legat profilul său de experiența pe bugete din Parlamentul European. „Avem nevoie de un guvern proeuropean, prin acțiune, nu doar prin declarații.” Mesajul central a fost că „nu orice guvern este bun pentru România”, iar criteriul invocat este competența, nu doar formarea unei majorități de conjunctură. Ce urmează: decizia de desemnare, la președinte Mureșan a precizat că „desemnarea este în mâinile președintelui” Nicușor Dan și că partidele care l-au propus „așteaptă următorii pași”. Din informațiile prezentate de Digi24, nominalizarea este o propunere politică a PNL, USR și UDMR, iar pasul instituțional următor depinde de decizia președintelui privind desemnarea oficială a unui candidat la funcția de prim-ministru. [...]
USR respinge varianta unui guvern monocolor PSD și împinge negocierile spre un Executiv minoritar de dreapta , cu Siegfried Mureșan propus premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de președintele USR Dominic Fritz , ridică miza discuțiilor dintre partidele parlamentare după căderea Guvernului susținut de PSD și indică o strategie de ieșire rapidă din blocaj. Fritz a spus că, în actualul context politic, nu consideră „rezonabil” un guvern monocolor PSD și că USR susține propunerea unui „guvern minoritar de dreapta”, cu europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan în fruntea Executivului. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă comună cu președintele PNL, Ilie Bolojan. „Nu este rezonabil să avem acum un guvern monocolor PSD și de aceea propunerea de a avea acum un guvern minoritar de dreapta, cu Siegfried Mureșan premier, este una rezonabilă, responsabilă și care poate să deblocheze această criză.” În argumentația sa, liderul USR l-a descris pe Mureșan drept „un economist cu multă experiență” și a invocat nevoia României de „un guvern plin”, adică un Executiv cu capacitate de funcționare și de luare a deciziilor. Totodată, Fritz a acuzat PSD că a acționat „iresponsabil” prin retragerea sprijinului care a dus la căderea guvernului și a spus că se așteaptă ca social-democrații să fie „rezonabili” în actuala criză. Ce urmează în negocieri Propunerea USR vine pe fondul discuțiilor dintre partidele parlamentare pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui prim-ministru. Fritz a indicat că un guvern minoritar de dreapta ar putea fi o soluție de depășire a blocajului și a adăugat că USR speră să obțină susținere pentru această variantă. [...]
Schimbarea propunerii de premier reaprinde blocajul politic, cu efect direct asupra deciziilor economice – vicepreședintele PSD Diana Tușa acuză PNL și USR că „își bat joc de România” după ce au cerut ca PSD să „își asume” guvernarea, iar acum susțin o altă variantă de prim-ministru, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Diana Tușa afirmă că PNL și USR au cerut „o lună de zile” ca PSD să vină la guvernare, în timp ce „votau rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face niciodată Guvern cu PSD. În opinia sa, cele două partide „nu vor niciun alt Guvern”, „nu vor soluții” și „inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false” pentru a-și păstra „scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile”. „PNL şi USR îşi bat joc de România! După ce au urlat o lună de zile «să vină PSD-ul să-şi asume», votând în acelaşi timp rezoluţii după rezoluţii că nu mai fac niciodată Guvern cu PSD, acum schimbă foaia.” Reacția vine după ce PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de prim-ministru: europarlamentarul Siegfried Mureșan . În comunicatul citat de Digi24, cele trei formațiuni susțin că România are nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, enumerând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE. Dincolo de disputa politică, miza imediată rămâne capacitatea viitorului executiv de a lua decizii pe dosare cu impact economic și de finanțare, în condițiile în care, potrivit declarațiilor citate, negocierile pentru formarea Guvernului sunt în continuare tensionate. [...]
O eventuală numire a lui Sorin Grindeanu ca premier ar pune sub semnul întrebării agenda de reforme , în condițiile în care, potrivit unei analize publicate de Digi24 , în ultimul an acesta ar fi blocat inițiativele de schimbare în mai multe domenii-cheie ale guvernării. În emisiunea „ Întrebarea săptămânii ”, jurnalistul Florin Negruțiu susține că PSD încearcă să proiecteze „impresia unui nou început”, deși partidul a fost la guvernare până „acum aproape două luni”. În acest context, Negruțiu afirmă că „apetitul” lui Grindeanu pentru reformă ar fi „egal cu zero” și că, pe parcursul ultimului an, ar fi blocat „aproape toate reformele”. Ce reforme spune analiza că ar fi fost blocate Negruțiu enumeră câteva direcții în care ar fi existat tentative de schimbare, dar care ar fi fost „sabotate” de PSD, în special în raport cu inițiative atribuite lui Ilie Bolojan : energie; companii de stat; administrație publică; pensii speciale. În lectura prezentată, miza nu este doar cine conduce Guvernul, ci dacă viitorul executiv ar avea capacitatea politică și voința de a împinge reforme care afectează direct funcționarea statului și, implicit, mediul economic (de la guvernanța companiilor de stat până la costurile bugetare asociate unor regimuri speciale). „Paradoxul” unui premier care își negociază propriul mandat Claudiu Pândaru duce discuția într-o zonă de risc operațional și politic: posibilitatea ca Grindeanu să devină „cel mai mare opozant” al propriului guvern, prin condiții dure de negociere și cereri de „independență” care, în interpretarea sa, ar putea duce la blocaj. „Paradoxul este că cel mai mare adversar al Guvernului Grindeanu s-ar putea să fie chiar Sorin Grindeanu.” Pândaru mai afirmă că, în zilele următoare, Grindeanu ar putea fi „cel mai dur critic și cel mai dur negociator” chiar împotriva „Guvernului Grindeanu”, sugerând un scenariu de negociere internă complicată, cu rezultat incert. De ce contează pentru economie și administrație Dacă ipoteza din analiză se confirmă și un eventual guvern condus de Grindeanu ar evita sau amâna reformele, efectul imediat ar fi prelungirea incertitudinii asupra unor zone unde schimbările sunt, de regulă, sensibile bugetar și instituțional: companiile de stat, administrația și regimurile speciale. Materialul nu oferă un calendar sau măsuri concrete, ci descrie un risc politic: un executiv care ar putea intra rapid în defensivă pe reforme, chiar din faza de formare a majorității. În același timp, analiza notează explicit că Grindeanu „urmează să fie desemnat de Nicușor Dan pentru a construi o majoritate”, ceea ce mută discuția în etapa negocierilor politice; ce va rezulta efectiv rămâne, deocamdată, o ipoteză discutată în comentariul Digi24, nu o decizie confirmată prin măsuri de guvernare. [...]
Ministerul Agriculturii ia în calcul repornirea temporară a sistemelor antigrindină pentru a permite evaluări independente , pe fondul lipsei unor studii care să arate dacă aceste intervenții influențează regimul precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a spus în emisiunea „Agricultura la Raport” că sistemele ar putea fi repornite pentru o perioadă limitată, de „doi ani sau doi ani și jumătate”, interval în care autoritățile ar urma să realizeze studii „clare” privind efectele asupra precipitațiilor. Discuția are loc în contextul disputelor dintre fermierii care cer oprirea sistemelor antigrindină și cei care solicită menținerea lor ca protecție împotriva fenomenelor meteo extreme. Ministrul a indicat că poziția unui singur județ nu poate stabili politica națională în domeniu. „Nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara, chiar dacă ei afirmă că sunt peste 90% care cer să nu mai avem sisteme antigrindină. Sunt fermieri care cer să avem sisteme antigrindină. Ministerul are obligația de a oferi o soluție și pentru cei care vor să fie protejați”, a declarat Tánczos Barna. Repornire „pe termen scurt”, pentru a putea face măsurători Tánczos Barna a argumentat că, în lipsa unor concluzii științifice, dezbaterea rămâne blocată între opinii opuse, fără dovezi „nici pro, nici contra”. În acest cadru, repornirea ar fi condiționată de realizarea unor analize independente. „Eu am propus ca aceste sisteme antigrindină să fie repornite, pe o perioadă mai scurtă, de doi ani sau doi ani și jumătate. În acest timp să se facă și studiile, pentru că nu există”, a precizat ministrul interimar al Agriculturii. „Dincolo de aceste filosofii, că unii spun că ajută la precipitații, alții spun că distrug, nu avem studii care să demonstreze nici pro, nici contra. Dacă vrem să facem studii, studiile se pot face pe un sistem funcțional”, a afirmat acesta. Test în paralel la Satu Mare , pe o altă tehnologie Ministrul a mai indicat posibilitatea pornirii sistemului antigrindină de la Satu Mare, construit cu fonduri europene și bazat pe o altă tehnologie, care ar putea furniza date suplimentare pentru evaluare. „În paralel, cu siguranță poate fi pornit și sistemul de la Satu Mare, care a fost construit cu fonduri europene, care este pe o altă tehnologie, și să vedem și studiul acela”, a mai spus Tánczos Barna. [...]
