Știri
Știri din categoria Diverse
PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan ca premier, mizând pe deblocarea rapidă a formării Guvernului, într-o încercare de a obține un acord politic care să permită instalarea Executivului „în perioada următoare”, potrivit Digi24.
Decizia a fost anunțată vineri de președintele PNL, Ilie Bolojan, după discuții cu reprezentanții USR și UDMR. Bolojan a spus că cele trei partide au hotărât să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, considerând că acesta „reprezintă o soluție pentru România” în actualul context.
Miza explicită a propunerii este relansarea negocierilor astfel încât să se ajungă la un acord care să permită instalarea Guvernului. Bolojan a prezentat candidatura ca un instrument de „dialog” și de „soluții”, nu ca un gest simbolic.
În același timp, liderul PNL a indicat că susținerea are acoperire internă: partidul a votat sprijinul pentru această propunere în ședința Biroului Politic Național.
Bolojan a justificat opțiunea prin profilul lui Siegfried Mureșan, cu accent pe componenta europeană și pe administrarea de bugete mari, relevante pentru investiții:
În declarația de la sediul PNL, Bolojan a mulțumit explicit partenerilor din USR și UDMR pentru susținere și pentru discuțiile din zilele precedente.
Din informațiile prezentate, propunerea este formulată ca pas către un acord politic care să permită instalarea Guvernului „în perioada următoare”. Materialul nu oferă detalii despre calendarul formal al procedurii sau despre o eventuală nominalizare oficială.
Recomandate
Deputatul PSD Bogdan Ivan avertizează că România riscă importuri de electricitate la prețuri „extraordinar de mari” în următoarele două săptămâni și cere Guvernului să solicite formal, la Comisia Europeană, activarea mecanismului european de securitate energetică, potrivit Digi24 . Ivan a declarat, miercuri, la Parlament, că i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, să înceapă demersul către Comisia Europeană, susținând că până acum nu ar fi existat „nicio solicitare” formală din partea României. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. În același context, deputatul PSD a legat urgența demersului de măsuri interne de asigurare a producției, indicând Complexul Energetic Oltenia : păstrarea „cel puțin încă un grup” în rezervă tehnică și reactivarea unui alt grup aflat în rezervă, pentru a putea injecta energie în sistem „până când va trece această criză”. Un element suplimentar de presiune invocat de Ivan este oprirea reactorului 2 de la Cernavodă , despre care a spus că „de mâine, de la ora 07:00”, va fi închis, ceea ce ar amplifica riscurile de aprovizionare în perioada de vârf. Miza economică: contracte mai scumpe și risc de livrare Ivan susține că, în lipsa unor măsuri rapide, România va deveni „ținta unor importuri” la prețuri foarte ridicate în următoarele două săptămâni. El a afirmat că unele companii au primit deja oferte de la furnizorii de electricitate cu tarife mai mari cu 25–30% față de contractele anterioare, „sub rezerva” că furnizorii nu vor mai avea energie să livreze la acel preț. Ce cere concret și de ce contează la nivel de reglementare Deputatul PSD a cerut ridicarea discuției „de la nivel tehnic la nivel politic” și activarea mecanismului la nivel regional, împreună cu state vecine, menționând explicit Ungaria. În argumentația sa, Ivan a invocat și o declarație a unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căreia din partea României nu ar fi fost primit „un studiu” care să arate efectiv existența unei probleme. În acest cadru, Ivan a spus că România ar trebui să prezinte tehnic riscul de a rămâne fără grupurile de la Complexul Energetic Oltenia în condiții de criză energetică, pentru a putea activa „formal” mecanismul de solidaritate europeană. [...]
Amânarea legii salarizării în PNRR mută presiunea bugetară mai târziu , după ce coaliția a decis că România nu putea susține simultan și noua lege a pensiilor, și o reformă amplă a salarizării, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că, în 2023, legea salarizării a fost mutată din cererea de plată nr. 3 în cererea de plată nr. 6 tocmai pentru a evita un blocaj financiar și riscul de a rata țintele din PNRR. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a susținut că partidul sprijină adoptarea legii, dar că proiectul nu este suficient de „închis” între ministerele implicate și nici fundamentat bugetar. El a afirmat că PSD nu a primit o formă finală a legii și nici simulări privind efectele aplicării. De ce contează mutarea din cererea 3 în cererea 6 Grindeanu a explicat că, în arhitectura PNRR, legea salarizării fusese inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar a fost amânată pentru cererea nr. 6 deoarece bugetul nu ar fi putut suporta în același timp creșterile și ajustările din legea pensiilor și cele din legea salarizării. „Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României.” Potrivit acestuia, decizia a fost una „pragmatică”, pentru a reduce riscul ca România să nu îndeplinească obiectivele aferente cererii de plată nr. 3, în condițiile în care o lege a salarizării ar fi fost mai dificil de finalizat și negociat. Blocaje între ministere și lipsa simulărilor Liderul PSD a indicat că discuțiile nu ar fi fost finalizate între Ministerul Muncii și alte ministere cu impact major (Educație, Sănătate, Justiție), dar nici între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. În plus, el a spus că nici la discuțiile de la Cotroceni nu ar fi fost prezentate o formă a legii sau simulări privind impactul. „Am fost la Cotroceni și nu am avut o lege în față, o formă a legii, un proiect, o simulare.” Critici privind gestionarea dialogului social Grindeanu a afirmat că procesul ar fi fost gestionat mai bine dacă Florin Manole ar fi rămas la Ministerul Muncii și a criticat relația actualei conduceri a ministerului cu partenerii sociali, susținând că o parte importantă a sindicatelor ar refuza dialogul cu ministrul Dragoș Pîslaru . În lipsa unei forme finale și a unei fundamentări bugetare prezentate public, rămâne neclar când va fi agreată varianta care să poată fi asumată politic și integrată în calendarul PNRR, însă explicația avansată de PSD indică o constrângere centrală: spațiul fiscal limitat și prioritizarea legii pensiilor în raport cu reforma salarizării. [...]
Menținerea ratingului României depinde acum de coerența politică și de mesajele publice , nu doar de corecția fiscală deja făcută, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , într-o declarație citată de Digi24 . În contextul deciziilor Fitch și Moody’s de a menține ratingul, Isărescu spune că riscul major pentru credibilitate vine din incertitudinea privind direcția viitoare a guvernării și din declarații politice „necântărite”, care pot schimba percepția investitorilor. Guvernatorul BNR a susținut că deciziile agențiilor au fost „corecte” și nu reprezintă o „concesie” făcută României, subliniind că dialogul dintre autorități și agențiile de rating face parte dintr-o procedură normală. Corecția fiscală a contat, dar nu închide discuția Isărescu a argumentat că România a făcut „o corecție fiscală majoră, de peste 2% din PIB”, iar o țară care trece printr-un astfel de efort nu putea fi „sancționată” prin retrogradare. În același timp, el a spus că tensiunile sociale și politice sunt de așteptat când sunt adoptate măsuri de asemenea dimensiuni. „Nu se putea ca o țară care a făcut o corecție fiscală de 2% și ceva să fie sancționată în acest fel.” Guvernatorul a apreciat și profesionalismul echipelor implicate în discuții (Ministerul Finanțelor, Consiliul Fiscal și BNR), în contextul interacțiunii cu agențiile de rating. „Vorbele” pot cântări mai mult decât faptele în ochii investitorilor Punctul central al avertismentului ține de comunicarea politică și de semnalele contradictorii. Isărescu a spus că, în perioade dificile, declarațiile făcute „la un anumit nivel” pot avea un impact mai mare decât deciziile deja luate, pentru că agențiile de rating își construiesc evaluările și pe perspectiva de politici viitoare. El a dat ca exemplu discuțiile publice despre reducerea TVA, arătând că astfel de mesaje pot alimenta îndoieli privind continuitatea corecției fiscale. „În situații din astea dificile, vorbele, mai ales dacă sunt spuse la un anumit nivel, sunt mai tari decât faptele.” Ce urmează: stabilitatea guvernării și o linie fiscală previzibilă În evaluarea guvernatorului, problema de credibilitate nu este „neapărat” legată de ceea ce s-a făcut până acum, ci de lipsa de claritate despre ce va urma. Isărescu a spus că investitorii, agențiile de rating, Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale „nu văd foarte clar ce vom face în viitor” și a cerut partidelor din coaliție să „se reașeze la masă” pentru a depăși impasul. Totodată, el a cerut ca disputele politice să rămână în interiorul negocierilor și să nu fie transferate constant în spațiul public, pentru a nu amplifica percepția de instabilitate. [...]
Noile norme UE pentru vehiculele scoase din uz mută presiunea de conformare pe producători și pe lanțul de dezmembrare/reciclare , prin obligații care vizează nu doar reciclarea, ci și recuperarea materiilor prime valoroase și limitarea exporturilor de mașini nefuncționale, potrivit Digi24 . Regulamentul intră în vigoare din 13 august, conform Comisiei Europene . Miza economică invocată de Executivul comunitar este reducerea dependenței de materiale „virgine” importate (materii prime noi, nefolosite anterior), prin creșterea recuperării și reutilizării materialelor din mașinile ajunse la final de viață. În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule din Europa ajung să fie tratate ca deșeuri, iar gestionarea necorespunzătoare duce atât la probleme de mediu, cât și la pierderea a „milioane de tone de materiale” pentru economia europeană. Ce se schimbă pentru producători și pentru piața pieselor Regulamentul introduce cerințe care afectează direct modul în care sunt proiectate și întreținute vehiculele, dar și felul în care sunt demontate la finalul ciclului de viață. Printre obligațiile și direcțiile menționate de Comisie: producătorii trebuie să furnizeze instrucțiuni „clare și detaliate” pentru îndepărtarea și înlocuirea pieselor, atât în timpul utilizării, cât și la finalul vieții vehiculului, pentru a facilita demontarea; apar primele obiective obligatorii la nivel european privind conținutul de plastic reciclat din vehicule, cu scopul de a stimula cererea pentru materiale reciclate; sunt încurajate reutilizarea, refabricarea și recondiționarea, pentru a crește disponibilitatea pieselor de schimb second-hand; se consolidează responsabilitatea producătorilor, astfel încât să existe finanțare adecvată pentru tratarea deșeurilor provenite din vehiculele scoase din uz și pentru o reciclare de „mai bună calitate”. Comisia susține că pachetul de măsuri ar urma să creeze oportunități de afaceri de-a lungul lanțului de aprovizionare și să stimuleze colaborarea dintre producători, dezmembratori și reciclatori. Exporturile, condiționate de starea tehnică a mașinilor O schimbare cu impact operațional și de control este legată de export: potrivit Executivului comunitar, doar autoturismele care pot circula pe drumurile publice vor putea fi exportate în afara UE . Măsura vizează limitarea ieșirii din Uniune a vehiculelor care, în practică, ar ajunge să fie tratate ca deșeuri în alte jurisdicții. „Mai mult decât reciclare”: securizarea materialelor În comunicarea Comisiei, accentul cade pe reziliență și pe păstrarea resurselor în interiorul UE. Comisarul pentru mediu, reziliență în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a declarat: „Este vorba despre mai mult decât reciclare - este vorba despre securizarea materialelor critice și despre transformarea sectorului nostru auto într-unul cu adevărat circular.” Vicepreședintele executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Stephane Sejourne, a încadrat regulamentul și ca instrument de politică industrială, argumentând că reduce dependențele de furnizori externi și consolidează securitatea economică a Europei. Pentru companii, următorul pas este adaptarea proceselor de proiectare, documentație tehnică și tratare a vehiculelor scoase din uz la noile cerințe, într-un context în care UE încearcă să transforme deșeurile auto într-o sursă mai predictibilă de materii prime. Pentru consumatori, efectele directe nu sunt detaliate în material, însă direcția indicată este creșterea disponibilității pieselor second-hand și o demontare mai ușoară, pe măsură ce regulile se aplică în piață. [...]
Rusia condiționează reluarea negocierilor de pace de acceptarea exclusivă a noilor propuneri ale SUA , potrivit Digi24 . Mesajul sugerează o repoziționare tactică: Moscova spune că este „pregătită” de discuții, dar își restrânge cadrul la o singură parte, ceea ce poate influența direct calendarul și formatul oricărei runde de negocieri. Declarația îi aparține lui Grigori Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), citat de RBC-Ucraina, care la rândul său citează „Izvestia”. Karasin afirmă că, în acest moment, Moscova ar fi dispusă să discute „noile propuneri ale SUA”. În același context, oficialul rus susține că nu vede obstacole pentru o întâlnire la Moscova cu trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , și cu Jared Kushner. Karasin mai spune că Rusia ar relua negocierile „dacă SUA vor fi interesate de rezultate concrete”, iar criteriul-cheie pentru eficiența unei noi runde ar fi tocmai „rezultatele concrete”. „Suntem întotdeauna pregătiți pentru întâlniri și negocieri. Așadar, acest lucru se aplică atât lui Kushner, cât și lui Witkoff. Nu văd niciun obstacol în calea organizării unei astfel de întâlniri, indiferent de ce a propus Zelenski și de ce nu a propus”, a adăugat Karasin. Context: Kievul încearcă să relanseze discuțiile Digi24 notează că Ucraina încearcă de mai mult timp relansarea negocierilor de pace, iar președintele Volodimir Zelenski reamintește frecvent că vrea încheierea rapidă a războiului, însă „acest lucru este imposibil fără decizia lui Vladimir Putin”. Pe 11 august, Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri care, potrivit materialului, ar urma să contribuie la aducerea liderului de la Kremlin la masa negocierilor. În informațiile prezentate nu apar detalii despre conținutul acestor propuneri și nici un calendar pentru eventuale întâlniri. [...]
Declarația lui Donald Trump despre „controlul total” al SUA asupra Strâmtorii Ormuz ridică miza riscului geopolitic pentru piața petrolului , într-un moment în care ruta este descrisă ca fiind blocată de Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe rețeaua Truth Social , sugerează o strategie de presiune pe termen lung asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor de transport și a volatilității la energie. Trump a susținut că SUA „dețin controlul total” asupra Strâmtorii Ormuz și că intenționează să îl mențină, descriind blocada navală drept „un zid de oțel” și afirmând că „Iranul nu poate face absolut nimic în această privință”. De ce contează pentru economie: o arteră critică pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca „arteră strategică pentru comerțul mondial cu petrol”, iar orice escaladare în jurul controlului și accesului în zonă se traduce, de regulă, în prime de risc mai mari în prețuri și în costuri suplimentare pentru asigurări și transport maritim. În material se menționează că Iranul blochează strâmtoarea, în timp ce SUA impun un blocaj asupra porturilor iraniene, informație atribuită publicației franceze Le Figaro. Mesajul politic: presiune economică, nu ofensivă militară Potrivit aceleiași relatări, Trump a indicat că se concentrează pe „presiunea economică pe termen lung” asupra Teheranului și că nu mai vorbește despre noi ofensive militare sau diplomatice. În același mesaj, el a făcut afirmații despre capacitățile Iranului și despre situația internă, inclusiv că soldații „nu sunt plătiți”, că Garda Revoluționară Islamică (IRGC) ar fi „decimată” și că „conducerea” ar fi „incertă”. Trump a mai susținut că Iranul „nu are bani” și a invocat o inflație care „ar fi de 300%” în țară, fără ca materialul să indice o confirmare independentă a acestor cifre. [...]
