Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii, după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova.
Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”.
Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă.
În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig.
De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov.
Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina.
Recomandate
Riscurile de securitate și atacurile recente din Marea Neagră ajung să blocheze fluxuri globale de aprovizionare cu hrană , iar România are un rol-cheie prin Portul Constanța în menținerea comerțului cu grâne, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat luni, într-o conferință de presă, că miza pentru România ține de securitatea maritimă, în condițiile în care Portul Constanța este „principala poartă” prin care tranzitează grânele României, ale altor țări și ale Ucrainei către Marea Neagră, cu destinații în Caucazul de Sud, Asia și Africa. Declarațiile sunt relatate de Știrile Pro TV, care citează News.ro. „Riscurile de securitate crescute la Marea Neagră și atacurile din ultima vreme generează nu doar probleme de securitate în regiune, ci au ajuns să obtureze fluxurile globale de aprovizionare cu hrană.” Țoiu a susținut că există state, inclusiv din Africa, care depind de capacitatea comună de a restabili comerțul cu grâne, în contextul în care perturbările de pe rutele maritime se transmit în lanț în aprovizionare și logistică. Discuții la ONU pentru o oprire temporară a atacurilor Ministrul interimar a mai spus că, în marja Adunării Generale a ONU (21–25 septembrie, New York), au avut loc discuții pentru obținerea unei opriri temporare a atacurilor în Marea Neagră, ca măsură punctuală care să permită reluarea comerțului cu grâne. Ea a amintit că și în trecut au existat soluții temporare, prin „coridoarele solidarității”, dar a precizat că demersul nu a fost dus la bun sfârșit, iar partea „complicată” rămâne conversația cu Rusia. De ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul MAE indică faptul că securitatea maritimă din Marea Neagră nu mai este doar o problemă regională, ci una cu efecte directe asupra rutelor logistice și a aprovizionării cu alimente, cu Portul Constanța în poziție centrală pentru tranzitul de grâne. Țoiu a adăugat că o eventuală măsură temporară ar putea sprijini și „protejarea mai bună a transportului logistic” legat de aprovizionarea cu energie, fără a înlocui discuțiile mai largi privind o pace sustenabilă în regiune. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Iranul încearcă să taie din fașă o escaladare diplomatică după incidentul de la baza RAF Fairford , respingând public orice legătură cu arestările făcute în zonă, potrivit Digi24 . Ambasada Iranului la Londra a transmis, într-o declarație publicată pe X, că „respinge categoric și condamnă cu fermitate” încercările de a asocia Teheranul cu cazul celor cinci cetățeni britanici arestați în weekend în apropierea bazei aeriene britanice. Reprezentanța diplomatică a susținut că astfel de speculații ar alimenta „propaganda iranofobă” în Marea Britanie. În același timp, poliția britanică nu a stabilit nicio legătură între Iran și arestări, iar ancheta este derulată de Unitatea de Combatere a Terorismului . Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii nu au stabilit încă dacă incidentul ar fi fost susținut de un stat, fiind luate în calcul piste care includ o posibilă legătură cu Iranul, Rusia sau grupuri militante nesusținute de state. Ce se știe despre incident și măsurile luate Luni, poliția avea în custodie cinci bărbați și examina obiecte suspectate a fi explozivi, găsite în apropierea bazei aeriene operate de SUA în Anglia. Cei cinci au fost reținuți inițial sub suspiciunea unor infracțiuni legate de materiale explozibile, iar ulterior au fost arestați și sub suspiciunea de pregătire a unui act de terorism. Autoritățile au precizat că suspecții sunt cetățeni britanici din Londra, cu vârste între 20 și 30 de ani, iar numele lor nu au fost făcute publice. Ei pot fi ținuți în arest preventiv până la 14 zile, după care trebuie fie puși sub acuzare, fie eliberați. Duminică, locuitorii din 85 de locuințe din satul Whelford, aflat în apropierea bazei, au fost evacuați. Experți militari în dezamorsarea bombelor au folosit un robot pentru a examina trei autoutilitare albe, iar până luni dimineață sătenii nu se puteau întoarce acasă, iar autoutilitarele nu fuseseră încă îndepărtate. De ce contează: presiune pe relația Londra–Teheran, înainte de concluziile anchetei Reacția ambasadei indică o miză de politică externă: evitarea ca o investigație antiteroristă aflată în desfășurare să fie interpretată prematur ca un incident „comandat din străinătate”, cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile dintre Marea Britanie și Iran. Contextul este amplificat de rolul bazei RAF Fairford, descrisă ca găzduind bombardiere americane care efectuează misiuni împotriva Iranului, și de faptul că baza a fost ținta unor proteste ale activiștilor anti-război. În acest stadiu, ancheta nu a stabilit o legătură cu Iranul, iar concluziile depind de rezultatele investigației aflate în curs. [...]
Ineficiența companiilor de stat din transporturi produce pierderi și costuri „enorme” , susține Cătălin Drulă , ministrul propus de USR la Transporturi în guvernul Siegfried Mureșan, care a primit aviz negativ la audierile din Parlament, potrivit Digi24 . Drulă a declarat că audierea miniștrilor ar trebui să fie „o dezbatere reală”, în care să se vadă profilul candidatului, și a spus că prioritatea sa ar fi ca ministerul să ofere „servicii bune pentru cetățean la un preț corect”. În sprijinul criticilor privind performanța companiilor din subordine, el a invocat exemple de productivitate și pierderi: Metrorex ar avea „de trei ori mai puțini călători per angajat” decât un metrou comparabil din Europa (a dat exemplul Madridului), iar CFR Călători ar funcționa într-un regim de subvenții pentru fiecare tren care circulă pe rețea, în contextul obligațiilor de serviciu public. În același registru, Drulă a menționat pierderi de „500” și „300 de milioane” (fără a detalia în material moneda sau perioada pentru aceste valori). Pentru TAROM, Drulă a afirmat că operatorul a înregistrat o pierdere pe primele patru luni ale anului „egală cu ultima tranșă de ajutor de stat”, indicând o valoare de „65 de milioane, aproximativ, pe ianuarie-aprilie”, în perioada în care, potrivit declarației sale, la Transporturi era „ministrul PSD”. Acuzații de „capturare” și blocaje în guvernanța corporativă Drulă a acuzat că „costuri enorme se duc în aparate de partid” și a vorbit despre „oligarhii care au capturat aceste companii”. În același timp, a criticat modul în care sunt folosite regulile de guvernanță corporativă (mandate de patru ani), despre care a spus că îi fac pe unii manageri „inamovibili”. El a dat ca exemplu un litigiu legat de CNAIR , afirmând că reprezentanții companiei ar fi dat în judecată pe ministrul Miruță, pe fondul selecției pentru viitorul Consiliu de Administrație, și a menționat că dosarul se află la Curtea de Apel București. În concluzie, Drulă a susținut că România a ajuns „într-o situație nefirească, în care porți întregi din statul român sunt capturate”, adăugând că acest lucru s-ar vedea și în transporturi, iar „datoria” unui politician într-o astfel de funcție ar fi „să recupereze acest stat” și să îl facă să funcționeze „în interesul cetățeanului”. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
