Știri
Știri din categoria Diverse
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România, pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24.
Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”.
„Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.”
Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”.
Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24.
În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”.
Recomandate
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA , după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV . Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație. Ce spune MAE despre mandatul de reprezentare Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile. „Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.” Cum a fost încadrată vizita ambasadoarei SUA în Grecia la București Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român. „A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.” Context politic: reacția PSD la acuzațiile privind căderea Guvernului Bolojan În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul. De ce contează Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
Guvernul Greciei respinge orice insinuare de presiune externă asupra sa , după relatarea despre o presupusă discuție tensionată la Atena în care ar fi fost invocată „prăbușirea” unui guvern, potrivit Digi24 . Mesajul Atenei vizează direct riscul de escaladare diplomatică și de contaminare politică regională, pe fondul reacțiilor apărute și la București. Purtătorul de cuvânt al Executivului elen, Pavlos Marinakis, a declarat că „nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec” și că un asemenea lucru „nu ar fi tolerat niciodată”, întrebat despre articolul Wall Street Journal referitor la ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle . Declarațiile sunt atribuite de Digi24 publicației sky.gr, citată de News.ro. Ce a relatat Wall Street Journal și ce contestă partea americană Potrivit Wall Street Journal, la o cină organizată în martie la Atena, la care au participat oficiali greci și americani, Kimberly Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți invitați. Publicația americană a scris că, făcând referire la „prăbușirea iminentă a guvernului român”, diplomata ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, conform unor persoane citate de WSJ. În același material, avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici, notează Digi24. Atena: relația cu SUA rămâne „mai strânsă și mai stabilă ca niciodată” Marinakis a insistat că relația dintre Grecia și Statele Unite este, în prezent, „mai strânsă și mai stabilă ca niciodată”, descriind-o drept una strategică, bazată pe respect reciproc și valori comune. În plan energetic, purtătorul de cuvânt a spus că Grecia este un partener strategic al SUA și că există „numeroase exemple” în acest sens, fără a detalia. Efect de propagare: ecouri politice și la București Digi24 notează că informația publicată de Wall Street Journal a generat reacții politice și dispute la București, fiind corelată cu întâlnirea pe care liderul PSD Sorin Grindeanu și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan ar fi avut-o cu diplomatul american, în contextul promovării „Coridorului Vertical de Gaze”. Ce urmează nu reiese din informațiile publicate: articolul consemnează, deocamdată, poziția oficială a guvernului grec, fără indicii despre demersuri diplomatice formale sau clarificări suplimentare din partea SUA. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii , după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova. Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă. În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov. Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina. [...]
