Știri
Știri din categoria Diverse
AUR cere alegeri anticipate ca „soluție unică” pentru criza guvernării, pe fondul discuțiilor purtate de George Simion cu lideri politici, potrivit Digi24. Reacția formațiunii vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a spus că s-a întâlnit de două ori, în acest an, cu liderul AUR.
Într-un răspuns pentru Digi24.ro, AUR susține că Simion „a purtat discuții în ultima perioadă cu toți liderii politici”, dar că „unii recunosc că au participat la discuții, alții nu”, fără a nominaliza persoane sau a oferi detalii despre întâlniri.
Formațiunea leagă aceste contacte de blocajul politic și afirmă că patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – „nu sunt capabile să identifice o soluție de mai bine de 86 de zile pentru a garanta o majoritate parlamentară” care să învestească „un guvern cu puteri depline”.
Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu la Digi24, că s-a întâlnit de două ori cu George Simion și că discuțiile au fost „un schimb de opinii”, nu negocieri politice.
„Cu George Simion a fost o discuţie pur şi simplu generală, legată de perspective, dar nu au fost nişte negocieri politice. Pur şi simplu un schimb de opinii pe tema asta.”
AUR reia ideea că liderii politici ar trebui să accepte că „unica soluție” pentru deblocarea crizei politice sunt alegerile anticipate, urmate de formarea unui guvern „pe următorii patru ani”. În materialul citat nu sunt prezentate elemente suplimentare despre un calendar sau pași concreți pentru declanșarea anticipatelor.
Recomandate
Escaladarea conflictului dintre președinte și premier complică negocierile pentru un nou Guvern , în condițiile în care PNL vorbește deja despre o „confruntare de proporții” între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, potrivit Libertatea . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat pentru Cotidianul că președintele Nicușor Dan „a jucat incorect” și „a participat la o conspirație împotriva” lui Ilie Bolojan, premier și președinte al PNL. Muraru susține că, în ultimul an, electoratul care l-a votat pe Nicușor Dan „a căutat un lider” și că acesta ar fi, în opinia sa, Ilie Bolojan. În același context, liderul liberal a avansat ideea unui moment al „adevărului”, în care ar urma o confruntare directă între cei doi, cu miza de a alege „calea de urmat” pentru țară. Unde plasează PNL „ruptura” dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan Muraru indică drept punct de inflexiune alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025, câștigate de Ciprian Ciucu (prim-vicepreședinte PNL), și nu de Cătălin Drulă (USR), candidat susținut de Nicușor Dan. Potrivit lui Muraru, în seara acelui scrutin președintele ar fi realizat că „nu mai controlează jocul politic” și că liderul electoratului de dreapta ar fi devenit Ilie Bolojan. Tot Muraru afirmă că Bucureștiul ar fi fost „cel mai important electorat” pentru Nicușor Dan și că a fost „profund greșit” calculul potrivit căruia președintele ar fi putut transfera automat voturi către un candidat susținut de la Cotroceni. Contextul: Guvern în blocaj, acuzații reciproce Ilie Bolojan a devenit premier pe 23 iunie 2025, după desemnarea de către președintele Nicușor Dan și votul de încredere al Parlamentului. Pe 5 mai 2026, Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , însă Guvernul a rămas interimar până la numirea unui nou premier. În acest interval, potrivit informațiilor din articol, mai multe variante de premier au căzut, iar partidele nu ajung la un acord: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. În paralel, președintele Dan l-a acuzat pe Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern. În acest cadru, escaladarea publică a conflictului dintre președinte și liderul PNL ridică miza politică a negocierilor și poate prelungi incertitudinea privind instalarea unui executiv cu puteri depline. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate cântări în evaluarea de rating a României , în contextul în care agenția Fitch urmează să anunțe vineri dacă retrogradează sau nu țara la categoria „junk” (nerecomandată pentru investiții), potrivit Digi24 . Miza deciziei este una de încredere pentru finanțarea statului: Bolojan a spus că, în formarea unei evaluări de rating, trebuie luate în calcul atât ce s-a întâmplat până la data evaluării, cât și stabilitatea politică și perspectiva pentru anii 2027–2028. Ce spune Bolojan că intră în „nota” agențiilor de rating În declarațiile făcute la Digi24, premierul a indicat trei repere pe care le consideră relevante pentru modul în care o agenție de rating evaluează o țară: evoluțiile de până la momentul evaluării; stabilitatea politică; perspectiva viitoare, inclusiv pentru 2027–2028. În acest cadru, el a susținut că România a plecat din 2025 „dintr-o situație foarte dificilă” și că au existat angajamente asumate față de Comisia Europeană și creditori pentru „corecții de deficite”, despre care afirmă că au fost făcute și respectate până acum. Instabilitatea politică și mesajele publice, risc pentru „perspectivă” Bolojan a legat riscul unei percepții negative de instabilitatea politică și de retorica publică privind reformele și cheltuielile. El a criticat ideea că dezechilibrele pot fi corectate fără costuri sociale, în condițiile unor cheltuieli „mai mari cu 20–30% decât ne putem permite”, potrivit declarațiilor citate de Digi24. Întrebat direct dacă se așteaptă la o retrogradare, premierul a spus că nu a afirmat acest lucru, dar a avertizat că instabilitatea politică și declarațiile care contestă măsurile luate pot duce la „o perspectivă îngrijorătoare” privind evoluțiile viitoare. „Nu am spus acest lucru. Spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică și declarații că tot ce s-a făcut a fost greșit (...), te pot duce într-o situație în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla. Dar haideți să vedem.” Acuzații la adresa PSD și contextul deciziei Fitch Premierul a pus situația actuală pe seama „acțiunilor PSD din ultima perioadă”, invocând, între altele, întârzierea aprobării bugetului și căderea guvernului, pe care a catalogat-o drept „iresponsabilă”. Decizia Fitch este așteptată vineri, iar Bolojan a indicat că evaluarea se face inclusiv prin prisma stabilității politice și a perspectivei pe termen mediu, ceea ce face ca evoluțiile interne din ultimele luni să conteze în percepția de risc a agenției. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre scenariile Fitch sau despre un calendar mai amplu al evaluării, dincolo de anunțul de vineri. [...]
Ilie Bolojan susține că întârzierea desemnării premierului ține de lipsa unei majorități politice , iar președintele ar fi ales să aștepte „o formulă” care să poată trece de Parlament, potrivit Digi24 . Mesajul premierului interimar mută accentul de pe o dispută instituțională pe riscul unei prelungiri a crizei politice, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a funcționa cu mandat deplin. Bolojan a respins ideea că ar fi fost „abandonat” de președintele Nicușor Dan și a spus că nu vede „o problemă” în relația instituțională dintre Palatul Cotroceni și Guvern, invocând atribuții diferite și o colaborare instituțională în perioada recentă. „Eu nu văd problemă în această perspectivă. Președintele are prerogativele lui (...), iar Guvernul și premierul are prerogativele pe care le exercită așa cum poate sau crede de cuviință.” Cele trei opțiuni descrise pentru nominalizarea premierului Întrebat dacă președintele prelungește criza politică prin întârzierea desemnării unui premier, Bolojan a enumerat trei variante pe care șeful statului le-ar fi avut la dispoziție: nominalizarea unui premier cu un acord politic „în spate” care să garanteze votul în Parlament — variantă care „nu s-a întâmplat” deoarece nu s-a ajuns la o concluzie; nominalizarea unui premier fără acord politic, care să încerce să-și formeze o majoritate; dacă Guvernul nu trece de Parlament, s-ar putea ajunge la alegeri anticipate ; așteptarea până când se conturează o „masă critică” pentru formarea unui guvern — abordarea despre care Bolojan spune că a fost aleasă. Contextul politic invocat de Bolojan În intervenția de la Digi24, liderul PNL a afirmat că a existat o coaliție „pe care PSD a distrus-o” și că, deși „cu bune cu rele”, aceasta ar fi scos România „din fundătura” de anul trecut, dar ar fi generat ulterior o criză care a dus la situația actuală. În același timp, Bolojan a spus că, atât înainte, cât și după depunerea moțiunii, a urmărit să-și respecte atribuțiile și să colaboreze cu președintele pe elementele de interes comun, în limitele responsabilităților instituționale. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că o demisie acum ar amplifica riscul de „complicații bugetare” și ar prelungi blocajul decizional, în condițiile în care România are un guvern demis și nu unul „cu drepturi depline”, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută în emisiunea „ Jurnalul de Seară ” de la Digi24, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut în repetate rânduri să plece din fruntea Guvernului. Bolojan a susținut că plecarea sa „mâine” nu ar rezolva criza, pentru că problema de fond este lipsa unei majorități care să pună rapid în loc un executiv funcțional. Miza: continuitatea măsurilor și evitarea derapajelor bugetare Bolojan a legat direct discuția despre demisie de capacitatea statului de a continua măsurile deja adoptate, în special cele de reducere a cheltuielilor. În lipsa unui guvern cu puteri depline, spune el, crește riscul ca angajamentele să nu mai fie respectate, cu efecte în lanț asupra bugetului. „Gândiți-vă că dacă ai un guvern care, în loc să se angajeze că toate măsurile care au fost luate până acum sunt respectate, că măsurile de reducere de cheltuieli care au fost adoptate trebuie continuate, riscul să intri în complicații bugetare este destul de mare.” În acest context, premierul a calificat o eventuală plecare drept „iresponsabilă” până când există un guvern „cu drepturi depline”, pe care spune că România ar trebui să îl aibă „cât mai repede posibil” pentru a oferi „o perspectivă” și pentru ca „lucrurile” să meargă înainte. Acuzații politice și condiția pusă pentru ieșirea din criză În intervenția sa, Bolojan a acuzat PSD că ar fi contribuit la căderea guvernului fără să aibă o soluție de înlocuire și că încearcă ulterior să impună „soluții” care ar avantaja partidul, nu țara. El a insistat că nu este „agățat” de funcție, dar că momentul unei demisii trebuie legat de instalarea rapidă a unui executiv funcțional. Din informațiile prezentate de Digi24, premierul nu a indicat un calendar pentru formarea noului guvern, dar a transmis că prioritatea este constituirea cât mai rapidă a unui guvern cu puteri depline, pentru a menține direcția măsurilor deja asumate și a limita riscurile bugetare. [...]
Guvernul apără Legea salarizării și respinge riscul scăderilor de venituri în sectorul public, pe fondul grevei din Sănătate, iar premierul Ilie Bolojan îl acuză pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, că a alimentat protestul prin „dezinformare și minciună”, potrivit Digi24 . În intervenția de miercuri la Digi24, Bolojan a susținut că greva s-a bazat pe ideea falsă că veniturile ar urma să scadă dacă proiectul de lege ar fi adoptat. Premierul a afirmat că acest lucru a fost „dezmințit” și că există o prevedere explicită în lege potrivit căreia salariile nu vor fi reduse pentru cei care, în prezent, au un nivel de salarizare mai mare decât cel rezultat din noua grilă, diferența urmând să fie acoperită printr-o compensație. „Această grevă care s-a derulat în aceste zile este bazată pe dezinformare și pe minciună, din păcate... pe mai multe minciuni.” Bolojan a detaliat că, în viziunea sa, aproximativ 20–30% dintre angajații din sectorul bugetar ar fi în această situație (salarii peste nivelul „care ar trebui să fie”), iar veniturile lor ar rămâne la nivelul actual „până ce treptat-treptat, în anii următori” creșterile pentru cei cu salarii mai mici îi vor ajunge din urmă. Tot el a indicat că majoritatea personalului din sectorul public – „aproximativ două treimi” – ar urma să aibă creșteri salariale în urma legii. Miza operațională: greva și disputa pe „sporuri” vs. salariu de bază Premierul a legat o parte din confuzie de modul în care sunt calculate sporurile (plăți suplimentare procentuale), sugerând că schimbarea bazei de calcul poate modifica percepția asupra veniturilor, fără să însemne automat tăieri. Ca exemplu, el a comparat situații în care un spor mare (de tip 80%) se aplică la un anumit nivel al salariului cu situații în care salariul de bază crește (cu 20–30%), dar sporul procentual este mai mic (de tip 50%). Atac politic: acuzații directe la adresa lui Alexandru Rogobete În același context, Bolojan l-a acuzat pe Alexandru Rogobete că „în toate aceste zile s-a comportat în mod iresponsabil” și că ar fi fost „unul din piromanii acestei greve din Sănătate”, invocând declarațiile și comportamentul acestuia. „Din păcate, domnul Rogobete în toate aceste zile s-a comportat în mod iresponsabil, fiind unul din piromanii acestei greve din Sănătate, atât prin declarațiile pe care le-a făcut, cât și prin toate comportamentele.” Premierul a mai spus că fostul ministru ar fi știut ce are de făcut pentru a corecta dezechilibrele din sistem, dar nu ar fi rezolvat problemele în perioada în care a condus ministerul. Context bugetar: cheltuieli mai mari, rezultate contestate Bolojan a plasat disputa și în contextul finanțării sistemului sanitar, afirmând că alocările pentru Sănătate (prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății) „s-au triplat” și „s-au mărit de patru ori” în ultimii ani, însă „majoritatea cetățenilor” nu ar vedea o îmbunătățire pe măsură a serviciilor. În lipsa altor detalii în material despre calendarul legislativ sau despre o soluție negociată cu sindicatele, rămâne de urmărit dacă disputa pe interpretarea Legii salarizării se va traduce în modificări ale proiectului sau doar în clarificări publice pentru temperarea protestelor. [...]
Revendicarea Iranului privind distrugerea unor F-35 ridică miza riscului în Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul își extind schimburile de lovituri, cu potențiale efecte asupra securității rutelor energetice. Informațiile provin din Digi24 . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că ar fi distrus trei avioane de vânătoare F-35 ale SUA într-un atac cu rachete balistice asupra bazei aeriene Al-Azraq din Iordania și că alte trei aeronave ar fi fost avariate. În același comunicat, IRGC susține că ar fi murit „mai mulți ofițeri și personal tehnic și de mentenanță”. Până la momentul relatării, nici Washingtonul, nici autoritățile iordaniene nu au raportat decese în urma atacului, ceea ce lasă neconfirmate, independent, afirmațiile Iranului privind pierderile umane și distrugerile. Ce a comunicat Iordania și cum s-a ajuns aici Armata iordaniană a anunțat, la primele ore ale dimineții de joi, că a interceptat și doborât cinci rachete lansate spre teritoriul țării și a acuzat Iranul de atac, precizând că lovitura „a eșuat” și nu a provocat victime. Iranul prezintă atacul asupra bazei din Iordania drept răspuns la o lovitură anterioară a SUA asupra a două clădiri de pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz. De ce contează: Ormuz, punct critic pentru transportul de petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept unul dintre principalele puncte de fricțiune între Teheran și Washington, pe unde, în timp de pace, tranzitează aproximativ o cincime din petrolul transportat pe cale maritimă la nivel mondial. În acest context, orice escaladare militară în proximitatea zonei amplifică riscul operațional pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice. În paralel, Comandamentul Central al SUA (Centcom) ar fi încheiat „un nou val de atacuri” împotriva Iranului, lovind zeci de ținte militare, ca răspuns la lansări de rachete împotriva trupelor americane din Orientul Mijlociu. [...]
