Știri
Știri din categoria Diverse
PSD respinge scenariul unui guvern tehnocrat, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul unui executiv interimar până în 2027, într-un moment în care partidele negociază formula pentru un guvern „cu puteri depline”, potrivit Wall-Street.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că speră ca în zilele următoare să fie găsită o soluție pentru formarea guvernului și insistă că partidul său nu susține varianta unui cabinet de tehnocrați. Declarațiile vin după ce premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre fezabilitatea unui „guvern de tranziție” bazat pe tehnocrați, cu misiunea de a adopta politici publice necesare pentru pregătirea anului viitor.
Grindeanu avertizează că, dacă se ajunge la alegeri anticipate, acestea nu ar putea fi organizate mai devreme de februarie 2027, ceea ce ar însemna o perioadă extinsă cu un guvern interimar. În acest context, liderul PSD susține că „lucrurile se vor adânci” și face apel la găsirea rapidă a unei soluții politice.
Liderul social-democrat afirmă că, dacă va fi nominalizat prim-ministru, va prezenta „în mod transparent” majoritatea pe care se bazează, argumentând că nu poate funcționa cu „majorități ascunse”. În același registru, spune că înțelege reținerea UDMR, care ar dori o majoritate explicită.
Grindeanu îl critică pe Ilie Bolojan pentru ideea unui guvern tehnocrat, susținând că o astfel de opțiune reapare fără explicații după câteva luni și ridicând întrebări despre ce s-a schimbat între timp. Declarațiile sale sunt atribuite Agerpres în material.
Întrebat despre scenariul în care Luca Niculescu ar putea fi prim-ministru, Grindeanu spune că nu a văzut o declarație publică a acestuia că și-ar dori funcția și că informațiile au apărut „pe surse”. El adaugă că îl cunoaște pe Niculescu și îi apreciază expertiza în politică externă, dar insistă că, în lipsa unor confirmări, discuția rămâne speculativă.
În paralel, Grindeanu cere „să lase toată lumea tonul mai jos” și să fie evitate „chestiuni populiste”, pentru a debloca formarea unui guvern cu puteri depline.
Recomandate
Guvernul interimar nu poate face rectificarea bugetară , iar prelungirea provizoratului riscă să lase neacoperite cheltuieli curente în ultimele luni ale anului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la B1 TV, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că discuțiile pentru formarea unui nou guvern „sunt foarte importante” și a descris perioada drept „momente decisive pentru România”, argumentând că interimatul s-a prelungit prea mult pentru un sistem politic în care mecanismele guvernamentale nu sunt construite să funcționeze mult timp în acest regim. De ce contează: rectificarea bugetară, blocată la nivel de competențe Premierul interimar a indicat explicit rectificarea bugetară ca exemplu de decizie care nu poate fi luată de actualul executiv. În explicația sa, rectificarea este necesară atunci când, pe parcursul anului, unele ministere nu își previzionează corect cheltuielile și apar goluri de finanțare spre final de an. El a dat ca exemplu zona Sănătății, unde pot rămâne „descoperite” cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau pentru ambulanță, situații care, în mod uzual, sunt acoperite prin rectificarea făcută „în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie”. Potrivit lui Bolojan, guvernul interimar nu poate adopta această rectificare, deoarece ea se face prin ordonanță, iar actualul cabinet „nu are această competență”. Ce a spus despre varianta Luca Niculescu premier Întrebat despre posibilitatea ca Luca Niculescu să fie propus ca prim-ministru, Bolojan a afirmat că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre un astfel de nume și că, la întâlnirile instituționale avute (inclusiv CSAT), nu a fost avansată o propunere de premier. Despre Luca Niculescu, în prezent secretar de stat la Externe, Bolojan a spus că îl consideră „un profesionist al diplomației române” și a menționat rolul acestuia în gestionarea aderării României la OCDE, dar a subliniat că, în lipsa unei discuții oficiale despre nominalizare, nu poate face comentarii pe tema funcției de premier. Context: „nu mă agăț de scaun” Bolojan a mai declarat că nu urmărește să rămână în funcție, afirmând că și-a golit biroul „de patru luni” și că, în condiții de interimat prelungit, singura opțiune este să încerce să asigure funcționarea statului. În esență, mesajul său a fost că prelungirea interimatului nu este doar o problemă politică, ci una cu efecte administrative și bugetare imediate, în condițiile în care decizii precum rectificarea nu pot fi luate de actualul executiv. [...]
Ilie Bolojan leagă avansul AUR din sondaje de „votul împotrivă” și de faptul că partidul nu a guvernat , iar primul test invocat este chiar zona de management public, prin numirea unei conduceri interimare la Televiziunea Română, potrivit Digi24 . Premierul interimar a spus, la B1 TV, că avantajul AUR vine din poziția de partid care „nu a fost niciodată în guvernare”, într-un context în care nemulțumirea și neîncrederea acumulate în timp împing o parte din electorat spre un vot de sancțiune. În același timp, Bolojan a indicat că AUR are acum „un reprezentant” în conducerea televiziunii publice, care va trebui să își demonstreze competențele. „AUR are un avantaj că nu a fost niciodată în guvernare.” Testul invocat: reforme și costuri mai mici la televiziunea publică Bolojan a legat explicit numirea Sorinei Matei ca președinte interimar al SRTv (Televiziunea Română), propusă de AUR, de o așteptare de tip „livrabil” instituțional: creșterea audienței și reducerea cheltuielilor. „Își va demonstra competențele ca să crească audiența Televiziunii Române, să cheltuie bugete mai mici și să aibă (...) o politică (...) de ținuta unei Televiziuni publice naționale.” Critica funcționării coalițiilor și efectul asupra încrederii În aceeași intervenție, premierul interimar a susținut că partidele care s-au aliat și au format coaliții „demonstrează că nu pot funcționa împreună”, ceea ce alimentează neîncrederea în partide. El a dat ca exemplu conflictele din interiorul coalițiilor, afirmând că, în timp, publicul nu mai distinge „cine a început primul”, iar rezultatul este, din nou, votul „împotrivă”. Bolojan a mai spus că evită să jignească partidele, argumentând că astfel sunt jigniți și alegătorii acestora, și a pledat pentru convingerea electoratului „prin ceea ce facem”, nu prin reproșuri la adresa celor care votează anti-sistem. Ce arată sondajul citat Digi24 menționează Barometrul INSCOP Research , realizat în perioada 1–7 septembrie, potrivit căruia AUR conduce intenția de vot la parlamentare cu 39,7%, urmat de PSD (18,7%) și PNL (16,3%), cu un avans de aproximativ 20 de puncte procentuale față de următoarele două partide. Context: numiri interimare la Radio și TV după o decizie a CCR Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat, marți, noile conduceri interimare la Societățile Române de Radio și Televiziune, după o decizie a Curții Constituționale . La Radio, pentru postul de președinte-director general a fost desemnat Răzvan Dincă (propus de PSD), iar la SRTv a fost desemnată Sorina Matei (propusă de AUR). [...]
Robert Negoiță îl indică pe Sorin Grindeanu drept varianta cu cele mai multe șanse de vot în Parlament , într-un moment în care desemnarea premierului și formarea unei majorități rămân blocate de liniile roșii dintre partide, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 și liderul PSD Sector 3 spune că, dintre numele vehiculate pentru funcția de prim-ministru, Sorin Grindeanu „are șansele cele mai mari să obțină voturi” dacă președintele Nicușor Dan îl desemnează. Negoiță susține că Grindeanu ar strânge „cele mai multe voturi în Parlament”, dar admite că nu poate garanta că ar trece efectiv de votul de învestitură. „Cred că dintre toate variantele pe care le-am văzut vehiculate, Sorin Grindeanu are șansele cele mai mari să obțină voturi. Părerea mea e că va lua cele mai multe voturi în Parlament. Nu știu în ce măsură reușește să și treacă, dar voturi va lua cele mai multe dintre cei care au fost vehiculați până acum.” De ce contează: voturile există, majoritatea încă nu Miza imediată nu este doar numele premierului, ci capacitatea de a construi o majoritate care să susțină un nou Executiv. În acest context, Negoiță sugerează că Grindeanu ar putea aduna un număr mai mare de voturi decât alte opțiuni discutate public, inclusiv prin negocieri „între timp”, fără să detalieze însă aritmetica exactă. În paralel, Negoiță a comentat și scenariul unei guvernări PSD–AUR, despre care afirmă că AUR ar încerca să câștige legitimitate politică. El se declară sceptic că partidul condus de George Simion ar accepta să intre acum la guvernare fără funcția de premier. Calendar posibil: desemnare înainte de vizita în SUA Potrivit surselor Digi24 citate în material, președintele Nicușor Dan ar vrea să existe un premier desemnat înaintea vizitei pe care urmează să o facă în Statele Unite, la finalul săptămânii viitoare. Desemnarea noului șef al Guvernului „ar putea avea loc săptămâna care vine”. Blocajul rămâne însă la nivelul majorității: PNL nu ar vrea să voteze un Executiv cu miniștri PSD, iar PSD nu ar accepta un Cabinet fără reprezentanți ai partidului. În lipsa unei formule agreate, chiar și un candidat perceput ca având „cele mai mari șanse” la voturi poate rămâne fără o majoritate funcțională pentru învestire. [...]
Serviciile de ambulanță și UPU riscă să rămână fără finanțare până la finalul anului , în lipsa unei rectificări bugetare care nu poate fi adoptată de un guvern interimar, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila (UDMR), spune că este nevoie „rapid” de un executiv cu puteri depline pentru a putea realoca cheltuielile statului și a acoperi costurile din sănătate. Cseke Attila a declarat, la Iași, că rectificările bugetare au loc de regulă în iulie și august sau cel târziu în septembrie, însă la 9 septembrie România nu are încă o rectificare. În opinia sa, instalarea unui nou guvern este condiția pentru această procedură, deoarece guvernul interimar are atribuții limitate. Ce lipsește din bugetul pe 2026, potrivit ministrului interimar Ministrul afirmă că, în bugetul pe 2026, nu sunt acoperite toate cheltuielile necesare funcționării până la finalul anului pentru: serviciile de ambulanță județene; Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). „Pot să vă spun că avem nevoie de rectificare bugetară pentru a asigura cheltuielile necesare funcţionării până la finalul anului pentru serviciile de ambulanţă judeţene şi a Unităţilor de Primiri Urgenţe. În bugetul 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile.” Miza politică: guvern cu majoritate vs. interimat Cseke Attila a mai susținut că interesul României este să existe cât mai repede un guvern cu puteri depline, avertizând că, în caz contrar, „se vor contura în perioada următoare majorități conjuncturale în Parlament” care ar putea promova diverse proiecte. Totodată, el a spus că un guvern care obține o majoritate la învestire, dar apoi rămâne fără susținere parlamentară, va avea probleme, însă „este tot mai bine decât interimatul de azi”. În acest moment, mesajul central al ministrului este că fără un executiv cu mandat deplin rectificarea bugetară nu poate fi adoptată, iar presiunea financiară riscă să se transfere direct în funcționarea serviciilor de urgență. [...]
Armata SUA pregătește introducerea unei tehnologii de poziționare fără GPS în vehiculele militare , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra mobilității și coordonării în zone unde semnalul satelitar poate fi bruiat sau falsificat, potrivit Interesting Engineering . Sistemul este furnizat de compania TERN și face obiectul unui contract de 11,26 milioane de dolari (aprox. 50,7 milioane lei), care acoperă două componente: Independently Derived Positioning System (IDPS) și Vehicle Health & Maintenance System (VHMS). Tehnologia urmărește poziția vehiculului și starea de funcționare fără a se baza pe GPS sau pe alte semnale radio (RF), ceea ce ar permite menținerea navigației și a „vizibilității” flotei când semnalele sunt „blocate, imitate (spoofed), degradate sau negate”. De ce contează: navigație și coordonare în condiții de război electronic Miza este reducerea unei vulnerabilități devenite tot mai evidentă în conflictele recente. Publicația notează că operațiunile din Ucraina și Orientul Mijlociu au arătat cât de ușor pot fi perturbate semnalele GPS și ale altor sisteme globale de navigație prin interferențe, negare sau război electronic. În astfel de condiții, perturbarea poziționării poate afecta manevra militară, logistica, platformele autonome și coordonarea între structurile de comandă. Abordarea TERN este să „calculeze poziția în interiorul vehiculului”, reducând dependența de semnale care circulă între sateliți și platforme terestre. Cum funcționează pe scurt: poziționare internă și integrare în comandă-control TERN susține că IDPS „derivă și menține continuu” poziția vehiculului independent de GPS și de alte semnale RF externe și furnizează date de poziționare și navigație atât operatorului, cât și sistemelor de comandă și control asociate. Brett Harrison, președinte și cofondator TERN, a explicat rațiunea tehnică a soluției: „TERN schimbă fundamental ecuația, permițând vehiculelor să-și derive propria poziție din interior.” A doua componentă: monitorizarea stării vehiculului, legată de locație Pe lângă navigație, VHMS monitorizează continuu condiția vehiculului și disponibilitatea operațională și combină aceste informații cu datele de locație, pentru a oferi comandanților o imagine unificată a stării flotei în mediile de comandă existente. Potrivit articolului, această combinație ar putea sprijini și vehicule terestre fără echipaj, sisteme robotizate de logistică, platforme autonome și alte operațiuni militare asistate de inteligență artificială, care au nevoie de poziționare și „readiness” fiabile pe măsură ce preiau mai multe sarcini de navigație și execuție a misiunilor. Ce urmează: trecerea din programe de inovare spre utilizare operațională Implementarea vine după ce TERN a trecut prin mai multe programe de inovare ale Armatei SUA. Compania a participat la xTechOverWatch, fiind selectată din peste 600 de aplicanți, și a obținut un contract SBIR (Small Business Innovation Research) „Direct-to-Phase II” după o evaluare care a implicat militari. Ulterior, TERN a primit un premiu SBIR de faza III prin Army FUZE și Technology Maturation Initiative, iar compania afirmă că procesul a mutat tehnologia din zona de experimentare către implementare operațională în mai puțin de un an. În paralel, TERN spune că aceleași capabilități „definite prin software” ar putea deveni relevante și pentru piețe comerciale, pe măsură ce sistemele autonome avansează. [...]
China și SUA discută un cadru reciproc de reducere a tarifelor , însă materialul disponibil publicat de China Daily nu include detalii despre conținutul negocierilor, calendar, sectoare vizate sau nivelurile de tarife care ar putea fi ajustate. Din perspectiva impactului economic, simpla existență a unor discuții despre un „cadru” (adică un set de principii și pași agreați pentru implementare) contează pentru companii și investitori deoarece ar putea reduce incertitudinea legată de costurile de import-export și de lanțurile de aprovizionare. Totuși, în lipsa informațiilor concrete din sursă, nu se poate evalua ce industrii ar fi afectate, ce volum de comerț ar intra sub eventualele măsuri sau dacă ar fi vorba de reduceri temporare ori permanente. În forma extrasă, pagina conține în principal note de drepturi de autor și informații de licențiere/înregistrare ale site-ului, fără declarații, cifre sau elemente operaționale care să permită o analiză mai precisă a negocierilor. Prin urmare, singura concluzie susținută de sursa furnizată este existența discuțiilor privind un cadru reciproc de reducere a tarifelor, fără alte detalii verificabile. [...]
