Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului, în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews.
Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul, unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului.
Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi.
În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan.
Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă.
Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR.
Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare:
„Nu.”
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
România își fixează mize bugetare în UE și cere întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un mesaj care leagă direct negocierile europene de securitatea regională, potrivit Economica . Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o postare pe Facebook, concluziile unei întrevederi care a vizat și aprofundarea parteneriatului România–Germania. În plan economic și de politici publice europene, șeful statului a indicat ca prioritate negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al UE). România susține, potrivit declarațiilor sale, „adoptarea unui buget european ambițios”, menținerea unei politici de coeziune „robuste” și „finanțarea adecvată a agriculturii”. Securitate: presiune pentru consolidarea Flancului Estic și cooperare industrială Pe componenta de securitate, Nicușor Dan a cerut consolidarea Flancului Estic al NATO , invocând „amenințările Federației Ruse”, inclusiv „incursiunile cu drone în spațiul aerian aliat”. În acest context, președintele a apreciat sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune. Totodată, el a menționat discuții despre cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, cu accent pe investiții, producție comună și transfer de tehnologie. Extinderea UE: Republica Moldova, tratată ca „investiție strategică” în securitate Un alt subiect a fost extinderea Uniunii Europene, pe care președintele a descris-o drept „o investiție strategică în securitatea continentului”. În acest cadru, a evidențiat progresele Republicii Moldova și a susținut accelerarea parcursului european al acesteia, inclusiv „deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere”. Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde urmează să participe luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit la Rovaniemi. [...]
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
