Știri
Știri din categoria Diverse

PSD apără moțiunea care a demis Guvernul Bolojan și împinge spre desemnarea unui premier, într-un moment în care partidul admite că nu are singur voturile pentru o majoritate, potrivit Stirile Pro TV. Sorin Grindeanu a spus, vineri, la Neptun, că decizia din aprilie nu a fost o greșeală și a cerut ca președintele Nicușor Dan să facă o desemnare de premier pentru testarea majorității în Parlament.
Grindeanu a susținut că demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură a fost „un calcul extraordinar de bun” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „management defectuos”, despre care a afirmat că „ne-a dus în cap economic”, relatare atribuită de publicație agenției News.ro.
„A fost un calcul extraordinar de bun fiindcă (...) acum vedem cu toţii managementul lui Ilie Bolojan (...) Se vede, e un guvern care ne-a dus în cap economic şi de aceea Partidul Social Democrat a hotărât să încerce să schimbe direcţia.”
Întrebat ce ar face în locul șefului statului, liderul PSD a spus că „probabil” ar face o desemnare de premier, chiar și în lipsa unei majorități „clar conturate”, pentru ca aceasta să fie verificată prin votul de învestitură.
În aceeași logică, Grindeanu a reiterat că PSD își menține „disponibilitatea de a guverna”, fie printr-un guvern minoritar, fie printr-o formulă „în jurul PSD”, argumentând că partidul are cel mai mare număr de parlamentari, dar insuficient pentru majoritate.
Grindeanu a explicat că, în viziunea sa, o astfel de formulă ar presupune adăugarea unor voturi din alte zone politice la cele ale PSD:
Liderul PSD a mai spus că nu exclude varianta alegerilor anticipate, pe fondul „blocajului” politic, deși a precizat că nu știe dacă acesta este „cel mai de dorit” scenariu, dar că partidul ar fi pregătit și pentru această opțiune.
Recomandate

România se apropie de un guvern cu puteri depline, ceea ce poate debloca decizii bugetare și administrative amânate , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că „ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern”, potrivit Digi24 . Declarația vizează cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu și vine pe fondul discuțiilor politice din ultimele zile. Nicușor Dan a făcut afirmațiile joi, la Bruxelles, înainte de Consiliul European. Întrebat despre întâlnirea de miercuri seară cu premierul Ilie Bolojan și despre șansele ca de săptămâna viitoare să existe un guvern „cu puteri depline”, președintele s-a declarat optimist și a descris discuția ca fiind una „cordială” și „relaxată”, în care subiectele au fost „atinse”, dar nu „negociate” sau „tranzacționate”. „Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat. Deci eu cred că ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern.” Calendarul parlamentar: depunere, audieri, vot Conform informațiilor prezentate, premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista cu membrii viitorului Guvern. În continuare, calendarul indicat este: luni : audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate; marți : votul în plenul Parlamentului. După depunerea listei și a programului, conducerea Parlamentului urmează să stabilească oficial calendarul audierilor și ședința reunită pentru vot. De ce contează: stabilitate decizională și predictibilitate Miza imediată este trecerea de la un executiv interimar la unul validat de Parlament, cu capacitate deplină de decizie. În practică, un guvern votat poate accelera adoptarea și implementarea unor măsuri administrative și bugetare care, în perioade de tranziție politică, tind să fie întârziate sau limitate procedural. În acest moment, însă, materialul citat nu oferă detalii despre conținutul programului de guvernare sau despre componența finală a cabinetului. [...]

Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]

UDMR anunță că va vota Guvernul Niculescu fără să intre la guvernare, o formulă care poate debloca rapid deciziile bugetare și reduce riscul prelungirii crizei politice , potrivit Digi24 . Loránd Turos , liderul senatorilor UDMR, spune că formațiunea va susține instalarea cabinetului condus de Luca Niculescu , dar nu va avea reprezentanți în Executiv. Miza: majorități în Parlament pentru măsuri economice și rectificare bugetară Turos leagă explicit nevoia de guvern funcțional de capacitatea statului de a lua decizii cu impact economic, inclusiv pe zona bugetară. Senatorul avertizează că, fără un executiv cu puteri depline, România rămâne blocată în incapacitatea de a adopta măsurile necesare, iar o eventuală prelungire a crizei ar amplifica presiunea asupra populației. „Trebuie să stopăm această criză economică. Trebuie ca cetățenii să nu mai ducă povara crizei și trebuie să luăm măsuri ca ziua de mâine să aibă o perspectivă mai pozitivă.” În același timp, el subliniază dificultatea guvernării în actualul context parlamentar, unde fiecare măsură ar necesita negociere și o majoritate construită de la caz la caz. De ce UDMR rămâne în afara Executivului, dar promite sprijin pe proiecte UDMR spune că va vota atât guvernul, cât și programul de guvernare, însă fără participare directă la actul executiv. Turos precizează că această poziționare nu înseamnă opoziție automată la viitoarele inițiative ale cabinetului. „Noi votăm acest guvern și nu vom face parte din Executiv. Dar asta nu înseamnă că nu vom susține acele măsuri guvernamentale care sunt necesare pentru bunăstarea cetățenilor și pentru stabilitatea politică și economică a țării.” Contextul negocierilor: „naveta” între partide și avertismentul privind „cheile statului” Turos afirmă că UDMR a încercat „toată vara” să aducă la aceeași masă liderii partidelor din fosta coaliție (PSD, PNL, USR), pentru a găsi o soluție de ieșire din criza politică. El pune blocajul pe seama „supărărilor și orgoliilor” și evită să indice un partid anume ca fiind mai puțin dispus la compromis. „Altfel, luăm cheile statului și le aruncăm extremiștilor.” Anticipatele și dizolvarea Parlamentului: risc de prelungire a crizei și blocaj bugetar Întrebat despre dizolvarea Parlamentului, senatorul spune că nu știe să fi existat discuții la Cotroceni pe această temă. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea prelungi criza, fără să rezolve problema centrală: lipsa unui guvern cu puteri depline, capabil să opereze inclusiv cu instrumente bugetare. Turos invocă și un exemplu din județul Satu Mare, pe care îl reprezintă, susținând că există angajați care nu și-au primit salariile și nu au siguranța locului de muncă, motiv pentru care „este foarte important” să existe guvern și „o rectificare bugetară”, alături de stabilitate bugetară, economică și politică. [...]

Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]

Ministerul anunță o schimbare de reglementare în lupta cu pesta porcină africană , după ce Parlamentul a votat modificarea Legii nr. 122/2023, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Din informațiile disponibile în input, instituția „salută” votul din Parlament privind modificarea cadrului legal pentru combaterea pestei porcine africane, ceea ce indică o actualizare a regulilor aplicabile intervenției și controlului bolii. Ce se știe și ce nu se poate confirma din sursa disponibilă aici În acest moment, textul integral al comunicatului nu a putut fi accesat (eroare tehnică la încărcarea paginii), astfel că nu pot fi verificate din sursă detalii esențiale precum: ce anume se modifică în Legea nr. 122/2023; ce obligații noi apar pentru ferme, gospodării sau operatori din lanțul de producție; termene de aplicare, sancțiuni sau proceduri operaționale; eventuale efecte economice estimate (costuri, despăgubiri, impact asupra producției). Până la clarificarea acestor elemente, informația confirmată rămâne votul din Parlament și poziția publică a ministerului de susținere a modificării legislative. [...]

România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028 , iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri. Ce propune România: rotație între statele riverane și calendar din 2028 Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028. Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. De ce contează: securitate și „interese economice” într-o zonă cu incidente repetate Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune. Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028. [...]